Page 94 - 1960-11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1843

-1 VTsaI ' ^ ;IĂ-y *

eriviţa Roşie". Aşa i-au dai sele pe care le scotea, abia îi Li)' A vorbi despre munca unui venitun le gospodăriei, averea
numele oamenii din Spini ajungeau de la o recoltă la om, să cuprinzi sub toate as­ el. O s u tă de m ii de c ă ră m izi
colectivei lor, în mai 1956, cînd alta. Acum însă, după patru ani In cei patru ani pectele activitatea acestuia, confecţionate, cum părarea u-
a luat fiinţă. De atunci, s-au în colectivă... de cîrid muncesc în ai nevoie nu num ai de tim p, nui cam ion, construirea unei
scurs mai bine de 4 ani. N-a marea familie, co­ ci şi de m u lt spaţiu. Vom m agazii pen tru cereale cu o
fost insă nevoie să treacă prea — Nu vreau să mai spun ce lectiviştii din Spini încerca totuşi să redăm doar ca p a cita te de 35 de vagoane,
mult timp, pentru ca tot satul mi-am cumpărat. Faptul că au construit graj­ citeva fapte m ai sem nifica­ 40 de vaci, 35 de viţei, 6 j u ­
să vină alături de cele 64 fa­ mi-am renovat patru camere, că duri pentru vite, tive din preocu pările silnice ninci, sîn t n u m a i cîte v a cifre
milii care au adus cu ele 239 am construit încă două noi şi trainice şi spaţioa­ ale com unistului P etru Albu, în registrate in activitatea
ha. teren, 12 cai şi un tăuraş. o bucătărie, e de ajuns pentru se. preşedintele gospodăriei co. gospodăriei la care şi-a adus
Rezultatele obţinute de colecti­ a convinge pe alţii sau pentru lective „P arti­
vişti in primii doi ani, i-au con­ a-mi da singur seama că în gos­ Clişeul, reprezin­ zanul roşu" din din plin con­
vins şi pe ceilalţi, puţini la nu­ podăria colectivă se trăieşte tă cele două cons­ Apoldul de Joş­ tribuţia şi P e­
mult mai bine. trucţii în care pot tru Albu, p re ­
fi adăpostite 75 vite ii cunoşteam şedintele. Şi
măr, oare mai rămăseseră pe Are dreptate Ioan Roman. mari. de m ultă vre­ toate astea nu­
me. D e cîte ori m a i in 1960.
dinafară, să se înscrie în gos­ Cele 947 kg. grîu, 1.500 kg. po­ am m e rs la A-
podăria colectivă. poldul de Jos, Apoi cele
rumb, 4.000 kg. furaje, 640 kg. a trebuit să-l
cău tăm ore în­ 2,600 leg. g r î u ,
Sn afară de avuţia amintită cartofi primite numai ca avans tregi. „O fi la
® n-au avut nimic in plus la ziua-muncă în 1960 nu nu­ sfatul popular, 4 Jeg. c a r t o f i ,
spinenii. Doar braţele, citeva a- mai că-i ajung, dar îi prisosesc. pentru că tot 0,300 litri vin,
telaje şi dragostea de muncă. ăînsul este p re­ 5 Jeg. s f e c l ă
Chiar in primul an şi-au cum­ Sristea Traian, Ioan Popa, şed in te şi la fu ra jeră , 0,300
Traian Toma, Viorel Sîr- sfa t, ori la kg. orz, 0,250
părat insă o clădire pentru se-y bu, Petru Mertu ori Aron Su­ ş c o a lă ; la v ie ; acasă la un kg. ovăz, 0,400
colectivist, care a cerut ca­ kg. floare a-
diul gospodăriei, în valoare de san, sînt încă vreo cîteva nume m ionul gospodăriei să-şi a- scarelu i, 0,100
ăucă lem ne de f o c ; la g ra j­ Jeg. z a h ă r , 10 k g . p o r u m b
57.000 lei. Tot a- ' de colectivişti ca­ Locuitorii satului Ruşi din ra - t r u bovine cu o c a p a c ita te 'de duri, sau p o a te la m agazie"...
ionul H aţeg sînt oam eni dîrzi,
tunci a răsărit re şi-au schim­ harnici şi hotărîţi la orice acţi- 80 c a p e te v ite m a ri c a re p e s te ...Peste tot, in fiecare sec­
une. încă de la înfiinţarea gos- tor de a ctivita te îşi p o a rtă
in curtea gospo­ bat felul de trai. podăriei, colectiviştii de aici au puţin tim p va fi d at în folo- paşii, de cum apar zorile şi
c ă u ta t s ă m u n c e a sc ă zi de zi p în ă -n n oapte tîrziu.
dăriei un patul Cîţiva şi-au re-1 ® Succesele obţinute an to t m ai bine, mai cu spor pen­ gintă. ¦
tru ca gospodăria lor să devi­ Este preşedinte al gospo­
cu o capacitate novat casele, al­ de an de către gospodării­ nă în scurtă vrem e o unitate — De construit nu-i greu — dăriei colective din se p te m ­ ştiuleţi, cîte 5 lei şi m u lte
puternică. Prim a preocupare a alte produse îm p ărţite ca a-
de 4 vagoane. ““ msgrarafrassera ţii au construit le agricole colective au colectiviştilor din Ruşi a fost şi-au spus colectiviştii — dar brie 1957. Cînd a fo st ales, van s la ziu a-m u n că în acest
să-şi dezvolte sectorul zootehnic. ex ista u în s a t doar 35 fa m ilii an, au darul să poată con­
Sporind necesităţile ei au mai case noi, iar ultimul şi-a durat constituit un puternic im- In acest scap au oprit din pră- treb u ie să chibzuim fiecare leu, vinge pe oricare le-ar cunoaş­
silă proprie cele m ai bune vi­ cu 130 h ecta re. 'Munca m e r ­ te, că în fru n tea g o sp o d ă ­
construit in anii următori o ma­ o şură încăpătoare, o bucătărie, bold pentru ca noi familii s< ţele şi au cu m p ărat încă 7 vaci. astfel incit să cheltuim la con­ gea prost. Aăunînd in jurul riei din Apoldul de Jos se
Aşa se face că în prezent sec­
gazie pentru cereale cu o ca­ a cumpărat mobilă nouă, o sobă să păşească pe calea belşu­ to ru l zoo teh n ic cu p rin d e 44 c a ­ strucţia grajdului cît m ai puţin. lui pe cei 8 com un işti care
p e te bovine din ca re 26 sîn t erau pe atunci în colectivă,
pacitate de 10 vagoane, un sai­ „Vesta“ şi cîte altele. gului şi bunăstării. De la vaci de lapte. Dar, pentru dez­ Şi aşa1 au procedat. 1 a popularizat rezultatele ob­
voltarea în continuare a secto­ ţinute prin staţia de radio-
van pentru 200 oi, un adăpost Să mai urmărim şi alte eve­ începutul anului şi pînă în rului zootehnic, colectiviştii din P ro c u rîn d 100.000 b u că ţi c ă ­ ficare, gazeta de p ere­ află un bun organizator, care,
pentru 20 de porci şi două graj­ nimente din viaţa satului, prezent. în regiunea noas­ Ruşi şi-au dat seam a că întîm - răm id ă prefabricată, ei au eco­ te, în adunările popu lare ţi­ îm preu n ă cu ceilalţi m em bri
p in ă g re u tă ţi m ai ales în ce nom isit ap ro ap e 25.000 lei. î n ­ ai consiliului de conducere,
duri care au o capacitate de 70 a colectiviştilor... Cinci umbrele tră au luat fiinţă încă 54 priveşte adăp o stirea lor. De sem nate sum e de bani au eco­ nute cu sătenii. Aşa se face
aceea, anul acesta, ei au înce­ nom isit la tu rn area fundaţiei că num ai în cîteva săptăm înz,
vite mari. serii coboară peste aşezarea de gospodării agricole colecti­ put construcţia unui grajd pen- prin folosirea pietrei de la o num ărul fam iliilor a crescut în d ru m ă cu d ra g o ste şi cu
pe malul Mureşului, viaţa îşi ur­ ve care cuprind 8.488 fa­ construcţie dem olată. Pestei la p e s te 280. m u lt in teres m unca fam iliilor
A crescut considerabil şi sec­ mează cursul ei normal. La ci­ milii şi 29.694 ha. teren. Grîu 2.150 kg., porumb 3.200 u n ite în gospodăria colectivă.
torul zootehnic al gospodăriei, nematograful sătesc, unde rulea­ Prin constituirea acestora, kg., cartofi 23.000 kg. în medie Paralel cu creşterea n u m ă ­
satisfăcînd astăzi pe deplin ne­ ză cîte două filme pe săptămî- în regiune sînt acum 203 la ha., 267.834 lei (numai pînă 7.000 Iei au econom isit de la ru lui m em b rilo r, au cresc u t şi Nici fa p tu l că în orice m o ­
cesităţile oamenilor. 32 vaci de nă, sala se umple pînă la re­ gospodării colective cu la 15 noiembrie) venituri din transportul lem nului care s-a
i':pte, 2 boi, 11 cai, 237 oi şi fuz. Intr-o încăpere a căminului 93.641 ha, teren şi 29.186 grădina de legume şi zarzava­ m ent preşedintele este peste )
3i capete tineret bovin, sînt cultural cei 40 de corişti repetă familii. turi, 19.379 lei din vînzarea tă ia t şi fa s o n a t n u m ai p rin
doar o parte din avuţia lor obş­ un cîntec. Printre ei mulţi tineri, laptelui de vacă, 16.763 Ui pen­ m uncă v o lu n tară şi o sum ă to t tot, in m ijlocu l colectivişti- }
tească. dar şi mulţi vîrstnici. ® Sectorul zootehnic din tru brînza livrată unităţilor co­ atît de m are prin folosirea lem ­
^ gospodăriile agr icole coîec- % merţului de stat, 12.113 lei pen­ nului de stejar din resurse lor, că -i sfă tu ieşte ca un păr \
|n proverb romînesc spune — De ce să stau la gura so­ >$. tive se dezvoltă zi de zi. ş<, tru lina contractată şi cîte al­ p ro p rii. Ia tă deci că cele 82 de rinte, nu poate fi con testat
că „omul sfinţeşte locul“. bei, ne-a spus Ioan Roman II. >> Numai în acest an, din ere- S> tele ; iată pe scurt realizările fam ilii colectiviste din satul de nim eni. ^
Să mă uit eu la nevastă şi ea dobîndite anul acesta de către -Ruşi au ch eltu it la construcţia
Aşa şi este. Oamenii din colec­ la mine ? N u ! Ne-am obişnuit ditele primite de la stat, s) colectiviştii din satul Miceşti, g ra jd u lu i doar 55.000 lei f a ţă de P en tru a ctiv ita te a lui, p e n ­
tiva de pe Mureş au pornit de să trăim alături de ceilalţi, nu % care se ridică la 10.700-000 % raionul Alba. 160.000 lei cît prev ed ea devizul. tru felul cum ştie să lucreze
la bun început, încrezători << lei, gospodăriile colective \< cu oam enii, să le ascu lte şi
spre noua viaţă. Au cerut pă- Cum au fost ele obţinute ?
numai la muncă dar şi la dis­ au cumpărat 2.390 vaci de x; Prin munca entuziastă la care să le rezolve păsu rile, să ten ii
tracţie. au participat cu regularitate îl n u m esc pe d re p t cuvînt,
mîntului mai mult decît a dat V lapte şi juninci, 407 viţele, toate cele 45 de familii cite sînt Şi, c o n stru c ţia re a liz a tă de ei gospodarul num ărul unu.
el pină în 1956. Şi au primit. înainte de a părăsi satul, cuprinse in gospodăria colecti­
Recolte mari, rar întilnite pe a- “ ne-am aruncat privirile pe " 11.031 oi şi 247 scroafe si % vă din sat. cu bani puţini, corespunde ori­ D. AUREL
ceste meleaguri, au fost obţinu­ scrofiţe, iar din fondurile <5
proprii, alte 159 vaci şi ju- \> Pentru munca depusă in gos­ căror exigenţe. ¦

te an de an. Să primeşti în unii fereastra unei case mai ară­ ninci, 969 oi şi 149 scroafe ^ i¦
din aceşti ani la ziua-muncă cite toase, de unde străbătea lumi­
5 kg. ghiu, 16 kg. porumb şiitt- na unui bec puternic. Nu se pu­ şi scrofiţe. $<
leţi, 13 kg. furaje,' 3 kg. cartofi, nea „ţara la cale“. Nu. Oame­
o mulţime de alte produse şi cite nii adunaţi în jurul unei mese, 0 La gospodăria agrico­
4 lei. nu-i deloc lipsit de impor­ ascultau pe unul din ei.
tanţă. Dar oamenii au ştuit să lă colectivă din Beriu, ra­ n
lucreze în aşa fel pămîntul, in­ Se citea in colectiv. Poate
cit să scoată de la el cît mai din „Pline albă“, din „Mitrea ionul Orăştie, s-a organi­ ec sv ă
mult. Cocor“, din „P'ămînt desţelenit“,
ori poate, din vreo broşură cu zat în acest an un lot ex­ OCOOOOOOOOOOOoOOOOOOO ><>o©<xxx>o©ooC ©OOOOCOOOOOOOOOOOOO
Roman Ioan. Un colectivist sfaturi agrotehnice. Nu i-am
din cele 100 de familii. mai deranjat. A intrat şi asta perimental de 0,16 ha. pen­ Gînd am poposit la Şibot, satul vuia Gum a izbutit toate acestea Gheor­ fi cuprinsă în cuvinte ori cît ar fi
S-a înscris de la început cu 3,94 în obişnuinţa membrilor gospo­ de la un capăt la altul dc forfota oa­ ghe Şincu ? Simplu — prin muncă. acestea de meşteşugite. Toate cele cîte
ha. înainte de a se înscrie în co­ dăriei colective „Griviţa Roşie“ tru cultura porumbului. Pe menilor ce se întorceau de la ciinp. Gei trei membrii ai familiei — Şincu, am înfăptuit noi din ’50 încoace ne-au
din Spini. Şi nu-i deloc rău. Carele coborau alene pe uliţi purtînd soţia şi tatăl său au fost totdeauna schimbat cu totul viaţa, au tăria zilei
acest Iot s-a urmărit efi­ sacii doldora de porumb ştiuleţi. Era în cei 10 ani de cînd fiinţează gospo­ însorite după ani de întuneric. Stau
ultima zi în care harnicii colectivişti dăria în rîndul fruntaşilor. In anul uneori şi mă gîndesc la toate cîte s-au
cacitatea aplicării îngrăşă­ mai lucraseră la cules. trecut, bunăoară, ei au prestat 613 zi- petrecut aici în sat, la tot ce a în­
le-muncă şi în schimbul tiecăreia au semnat pentru mine înfăptuirea gospo­
mintelor organo-minerafe De la strînsul porumbului se întor­ primit 3,700 kg. grîu, 9 kg. porumb, dăriei colective şi credeţi-mâ că eu
cea şi Gheorghe Şincu, unul dintre 1,500 kg. cartofi, 1,200 kg. orz, fîn, singur mă minunez. Să tiu eu stăpîn
asupra soiului de porumb cei mai vechi membri ai gospodăriei, zahăr etc. şi cîte 5 lei. pe roadele acestor două braţe, să am
unul din cei care au contribuit la pu­ casă plină cu de toate, să-mi freamăte
Warvvik şi densitatea plan- Zi nerea temeliilor ei. In anul acesta colectiviştii din Şibot mie curtea de zeci de găini, să am
au hotărît în adunarea generală să eu grajd, să tai an de an cel puţin
lejer îa ha. Drept urmare, )) In faţa unei farfurii din care merele dobîndeaseă printr-o muncă şi mai în­ cîte un porc? Eu care nu mai departe
aromate te îmbiau, discuţia s-a înfi­ sufleţită realizări care să depăşească decît acum unsprezece ani deşi tru­
producţia realizată a fost V ripat fără prea multă trudă. Glasul pe cele obţinute în anii anteriori, să deam de cînd dădeau zorile, abia dacă
cald a conturat pe îndelete, prin pers­ facă paşi şi mai însemnaţi pe calea culegeam bucate pentru cîteva luni...
lectivă a locuit într-o casă veche de 10.125 kg. porumb la ha. ^ pectiva celor 10 ani, viaţa unui om, dezvoltării şi consolidării gospodăriei.
traiul colectivistului Gheorghe Şincu. Pentru traducerea în tapte a hotărîri-
moştenită de la bătrîni. Produ- AUREL DAVID lor iuate a votat şi Gheorghe Şincu.
La inaugurarea colectivei acest ţă­ Şi hotărîrea odată luată devine datorie
podărie, membrii acesteia au ran harnic avea doar 1 ha. teren şi ce se cere înfăptuită. Pentru aceasta,
cîteva unelte agricole. Aceasta îi era pînă la 15 noiembrie, membrii familiei
fost răsplătiţi din plin. Numai toată avuţia. In anii care au trecut lui Şincu au prestat 462 zile-muncă, au
de atunci, în urma muncii depuse, fost întotdeauna prezenţi la toate ac­
la avans au fost repartizate fie­ bunăstarea şi-a făcut cale şi către ţiunile iniţiate de gospodărie, au cons­
casa lui. La început ea a însemnat tituit prin felul în care şi-au îndepli­
cărui colectivist la ziua-muncă mai multe produse în hambar, haine nit sarcinile care le-au fost încredin­
de sărbătoare pentru ai casei, iar a- ţate un exemplu pentru ceilalţi colec­
cite 2 kg. griu, 2 kg. porumb, poi, pe măsură ce vremea trecea, lu­
cruri, lucruri noi, aparat de radio şi, tivişti.
Bunii go sp o d a ri ştiu să ă râ - de stu p i cîţi sîn t în p ro d u cţie, n e se re zo lv ă o p era tiv şi cu 2,50 kg. cartofi, mari cantităţi în sfîrşit o casă proprie. Dar ce casă ! — Eu, tovarăşe, îmi spunea Gheor­
Construită în stilul celor de şes, cu
m u ia sc ă fieca re leu, s ă nu-l co lec tiv iştii au o b ţin u t in m e - ch eltu ieli m in im e. Şi, d a că e de legume, zarzavaturi, vin, pereţi înalţi, împodobiţi cu socluri ex­ ghe Şincu am cunoscut „fericirea“
presive, cu 3 camere şi bucătărie, toate muncii de unul singur, ra-am „bucurat“
c h e l t u i e f ă r ă r o s t , ş t i u s ă g ă - ă i e c î t e 3 7 Jeg. m i e r e . O p a r t e n e v o i e , c e i a m i n t i ţ i ’ l u c r e a z ă ţuică şi cîte 15 lei. Colectivistul mobilate cu gust şi cu tot telul de de­ de roadele ei. Galea străbătută de ...Ne-am despărţit de Gheorghe Şin­
pendinţe — astea sînt, ce-i drept — mine, de cei mai mulţi ţărani mun­ cu cînd înserarea devenise stâpînă
sea scă cele m ai accesibile căi, din ca n tita tea rea liza tă a fo st chiar şi n o a p tea (clişeul din Teodor Oargă, spre exemplu, a doar în roşu. citori din Şibot în cci 10 ani nu poate peste sat. Din uliţă strâbătenu pînă
în încăperea în care ne atlam zarva
i z v o a r e , d e p e u r m a c ă r o r a s ă v a l o r i f i c a t ă , i a r o p a r t e a f o s t m i j l o c )’ . primit peste 1.200 kg. grîu, 1.500 mare a celor care duceau spre gospo­
dărie ultimele care încărcate cu ştiu­
{ realizeze venituri cît m ai mari. lăsată pentru hrana albinelor P e t -m p ă g p l Q a i e o r i c u -s o a _ kg. cartofi, 1.200 kg. porumb,
87 litri vin, peste 9.000 lei şi
\ I n a f a r a c u l t i v ă r i i p l a n t e l o r In t i m p u l i e r n i i . A c u m , s t u p i i r p v n r r . „n i . nfPr P-
sînt la iernat. Cum a m mmrpullte alte produse, Victoria Ga-
? cerealiere şl a,tcena legn- vrilă 1.000 kg. grîu, 1.250 kg. leţi de porumb, roşietici, ca aurul.

m e lo r , c r e ş te r ii a n im a le lo r , co- g ă t i t ă ie r n a r e a , îi p r e o c u p ă „ . _ , .. * cartofi, 1.000 kg. porumb, 7.500 Aflasem într-un răstimp scurt cum
izbutise un om, unul din cele 235 fa­
lectiviştii din regiunea n oastră m ult pe Ioan Popa, preşeăin- agricole colective din P etreşti, lei ş. a., Gheorghe Crişan şi milii harnice cîte numără colectiva din

au în fiin ţa t pe U ngă gosp o ă ă - te le g o sp o d ă riei şi io a n M ă- m u n °a e ste în roi. Se lu crea ză mulţi alţii, tot cam atîtea pro­
duse şi sume asemănătoare de
rii si alte ram u ri anexe, cum f coletciviştii cu spor şi roadele nu întîrzie bani. Şibot, să-şi făurească o viaţă îmbel­
s ă se vadă. Un calcul sum ar şugată. Gheorghe Şincu, asemenea ce­
’ fei¦r m tn rie tiprn- j r u n t a ?1- D e a c e e a . d i n c i n ă i n dem onstrează că anul acesta Şi, peste cîteva zile, acestor
cînd, ei fac unele controale la
ar. l. a l, 6 T ft<ţ . ^ f-
p risaC a g o s p o d ă r ie i. (Clişeul
ne, tim plarie, prisăci cu stupi cei doi m eşteri făurari au a- lorlalţi colectivişti, a crescut odată
cu colectiva, şi-a făurit bunăstarea pe
de albine etc. din stingă). cantităţi de produse agricole şi

Clişeele de fa ţă reprezin tă dus colectivei venituri în va ­ sume de bani li se vor mai a- măsură ce gospodăria a crescut şi s-a
C o l e c t i v i ş t i i d i n A p o l d u l ă>e
l o a r e d e p e s t e '2 2 .0 0 0 le i. dăuga altele. Colectiviştii din
cîteva din preocupările colec- su s nu m ai au griji că lem nă- dezvoltat.
lată-i (clişeul din dreapta), Miceşti au primit doar numai
V. PETRESCU
tiviştilor în diferite dom enii ria atelajelor şi a uneltelor ds- avansul...
în tim p ce trag raful pe una
de activitate. fectate n-are unde să fie pusă
din rotile descălţate.
La gospodăria colectivă din ia punct. In tr-u n atelier de ro-

P ricaz, bu năoară, se a cordă tă rie cu m au ei şi cu m e şte ri

m are atenţie creşterii albine- ca F eyri ioan. ori cu lucrători

lor. Şi nu în tim p lă to r. Anul a- harnici ca L assn er io a n şi

cesta ăs la fieca re din cei 20 R ieger S a m u sl, orice defecţiu -

( V'yŞ'VTyy'y T ii'U, V «pv‘¦Tw'tV