Page 95 - 1960-11

N r . 1843»
asgggasEBsg^A g aa
mĂLE8ERI QR6fiN!ZAŢIILE BE PARTiü BE LA SATE
C®^p©«fäffla ©©lectiva —
í& t m a l pM tes5s s ie a 9
t o t m a i sgtM©soIfe » a se
De CLirînd a avut ioc adunarea ge­
nerală pentru dare de seamă şi ale­
geri, în organizaţia de bază de la gos­
podăria agricolă colectivă din satul
Bucerdea.
Cu acest prilej, comuniştii au scos
în evidenţă succesele obţinute în tim­
pul scurt ce s-a scurs de cînd a fost
constituită gospodăria.
Una din sarcinile de seamă ale bi­
roului organizaţiei de bază a fost a-
ceea privind consolidarea economico-
organizatorică a G.A.C. In acest scop,
cu ocazia întocmirii planului de pro­
ducţie al gospodăriei, biroul organi­
zaţiei de bază a îndrumat consiliul
de conducere să stabilească cele mai
de seamă obiective menite să ducă
la dezvoltarea multilaterală a gospo­
dăriei. Tov. Nicolae Miciea a subli­
niat că membrii şi candidaţii de par­
tid au sprijinit din plin realizarea
planului de producţie pe acest an.
Dacă la 31 decembrie 1959 gospodă­
ria colectivă din Bucerdea dispunea
de numai •4 bovine şi 196 oi,
astăzi, şeptelul a crescut la 21 bo­
vine, dintre care 14 vaci cu lapte,
şi la 243 of.
Colectivistul Laurean Stanciu o scos
în evidenţă realizările obţinute de co­
lectivişti în perioada ce s-a scurs pri­ tivişti.
vind creşterea producţiei agricole. El
a arătat că planul de .însâmînţări de
toamnă a fost depăşit cu 11,8 la sută;
producţia medie la hectar a fost de
2.050 kg. la grîu, iar la porumb de
2.800 kg., aceasta ca urmare a folo­
sirii metodelor agrotehnice înaintate
în lucrarea pămîntului. Biroul orga­
nizaţiei de bază s-a preocupat îndea­
proape şi a îndrumat consiliul de con­
ducere în problema asigurării bazei
furajere pentru animale. In acest scop,
a fost însămînţată suprafaţa de 4 ha.
cu porumb siloz, realizîndu-se o pro­
ducţie relativ bună. Comuniştii s-au
situat în fruntea acţiunilor de muncă
Jbiidteca clubului minier Lssiea
Cîfeva cifre
Biblioteca clubului minier Lo-
nea, de la începutul anului şi
pină acum, a înscris un număr
de 1.287 cititori care au citit
13.556 de cărţi şi broşuri.
Printre cititorii cei mai buni
se numără minerii Cristea Vic­
tor, care a citit anul acesta 62
de cărţi, multe din ele fiind le­
gate de viaţa minerilor, ca de
exemplu „Ora şase“ de N. Ţîc.,
„Izvorul roşu“ de N. Jianu şi
altele, şi Gyarmati Andrei, care
a citit 67 de cărţi în limba ma­
ghiară.
Acţiuni de masă
Pentru atragerea cititorilor la
bibliotecă au fost organizate 98
de manifestări de masă la care
au participat peste 4.000 de mi­
neri. Amintim printre acţiunile
organizate recenziile la roma­
nele „Ora şase“ de N. Ţîc,
„Fraţii Erşov“ de V. Kocetov,
„Bătălie in marş“ de Calina Ni-
colaeva etc.
Vorbind despre manifestările
de masă organizate la clubul
minier din Lonea, merită să fie
subliniată în mod deosebit ac­
DOCUMENTAR S I E R R A-Tj B O N Hti
Sierra-Leone este o ţa ră din
Africa occidentală, aflată în
prezent sub stăpînirea colo­
nială a M arii Britanii. S upra­
fa ţa ţării e ste de 72.300 km.
pătraţi, iar populaţia num ără
2.000.000 de oam eni. C entrul
adm inistrativ este oraşul Fre­
eto w n .
Populaţia de bază a ţării o
form ează triburile africane
bullom, lim ba, tem ne, care a-
parţin rasei negroide. Aceste
triburi vorbesc lim bi care fac
parte din grupa bântu­
i a sfirşitul secolului XIX,
cea mai m are parte a popu­
laţiei trăia încă în condiţiile
societăţii prim itive în descom ­
punere, iar la cîteva triburi se
m ai m enţineau puternice ră ­
m ăşiţe ale m atriarh atu lu i. In
tribul tem ne exista o organi­
zaţie politică m ai în a in ta tă în
frunte cu un conducător su ­
prem care era ales de către
conducătorii diferitelor triburi
din m ijlocu l lor.
Sierra-Leone este o ţară a
cărei, b a ză econom ică, o c o n s ti­
tuie agricultura. M ajoritatea
locuitorilor cultivă m ici por­
ţiuni de p ă m în t; stăpînitorii
colonialişti practică înstrăina­
rea păm lnturilor aparţinătoare
triburilor, prin vînznre sau
darea lor în arendă. Politica
colonialiştilor englezi a trans-
voluntară pentru construirea grajdu­
lui gospodăriei colective.
Membrii şi candidaţii de partid pre­
zenţi la adunare n-au trecut însă cu
vederea peste unele lipsuri ce s-au
manifestat în activitatea organizaţiei
de partid. De pildă, comunistul loan
Pop a criticat biroul organizaţiei de
bază pentru că nu s-a preocupat în
măsură suficientă de educarea mem­
brilor şi candidaţilor de partid, nu a
pus un accent deosebit pe întărirea
rîndurilor partidului.
Numai aşa se explică de ce în pe­
rioada la care se relerea darea de
seamă n-au tost primiţi în rîndul
candidaţilor de partid decît 3 colec­
Vorbind despre activitatea biroului
organizaţiei de bază, comunistul Tră­
iau Făt a arătat că munca politică
pentru atragerea tuturor ţăranilor în­
tovărăşiţi în gospodăria colectivă nu
s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Acesta
este undi din motivele pentru care în
momentul de faţă la Bucerdea există
tncă un număr însemnat de ţărani
muncitori care nu fac parte din gos­
podăria colectivă.
Şi în problema dezvoltării şeptelu-
lui s-ar fi putut obţine rezultate
mai bune, dacă consiliul de conducere
ar fi fost îndrumat mai mult de că­
tre biroul organizaţiei de bază.
Adunarea generală pentru darea de
sbamă şi alegeri a constituit un mi­
nunat prilej de analiză a celor mai
importante probleme ce au stat în
faţa comuniştilor de la G.A.C. Bu­
cerdea. Propunerile făcute cu această
ocazie, privind întărirea vieţii interne
de partid, dezvoltarea economică a
gospodăriei colective, dovedesc cu pri­
sosinţă hotărîrea comuniştilor de aici
de a . face din gospodăria lor o uni­
tate tot mai puternică, tot mai înflo­
ritoare.
S. ORBONAŞ
¦---------- ' /¦¦ —
tivitatea pe care o desfăşoară
bibliotecara Elena Boda cu ci­
titorii copii. Astfel, de la înce­
putul anului şi pînă acum, au
fost organizate 33 dimineţi de
basme. Multe dintre basmele
prezentate, cum sînt de pildă,
„Albă ca zăpada“, „Scufiţa ro­
şie“, „Harap alb“, „Punguţa cu
doi bani“ şi altele, au fost în­
soţite de diafilme. Procedînd în
felul acesta, în fiecare duminică
mai mult de 100 de copii vin la
club şi îşi petrec timpul liber
în mod util.
Un interes deosebit manifestă
colectivul acestei biblioteci şi in
ceea ce priveşte organizarea de
expoziţii cu cartea şi fotomon­
taje. Printre expoziţiile organi­
zate amintim „Cartea tehnică în
sprijinul producţiei“, „Cartea
tehnică un ajutor preţios în
munca noastră“ şi altele. Tot
pe teme de producţie a fost or­
ganizat fotomontajul cu tema
„Să dăm mai mult cărbune pen­
tru patrie, pentru pace!“.
Concursei „Iubiţi carnea"
Un interes deosebit .manifestă
colectivul acestei biblioteci şi în
fo n n a t Sierra-Leone într-o ţa ­
ră cu o econom ie dezvoltată
unilateral, conform cu in tere­
sele lor. P rin cipala ocupaţie a
locuitorilor este cu ltiva rea şi
prelucrarea fructelor de p a l­
m ier (p lan tat şi sălbatic). P ro­
ducţia de sîm b u ri şi ulei de
palm ier constituie de altfel
m ai m ult de ju m ă ta te din în­
tregu l ex p o rt anual al ţării şi
este în acelaşi tim p unul din
principalele produse alim en ta­
re ale popu laţiei locale.
D in tre ce le la lte p ro d u se a-
gricole se m ai c u ltiv ă : orez
(îndeosebi pe litoral), mei, p o ­
rum b. arahiăe, cacao, banane
etc. C reşterea vitelor este m ai
d ezvo lta tă in p a rtea de noră
a ţării, în regiunile de stepă.
Extracţia m etalelor preţioa­
se din ţa ră se află în m ina
m onopolurilor britanice, in ­
dustria prelucrătoare este re­
prezen tată doar prin cîteva
mici. în tr e p r in d e r i p e n tr u c u ­
r ă ţ i r e a o r e z u l u i , o b ţ i n e r e a vo­
leiu lu i d e p a lm ie r, a fă in ii şi
săpunului. ¦
S ierra-L eone exportă nuci şi
v id de palm ier, boabe de ca­
cao, nuci de cocos, diam ante,
m inereu de fier şi m angan,
aur etc. Se im p o rtă îndeosebi
ţesătu ri din bum bac, cărbuni,
tu tu n, făină. P este 80 la su tă
'T^j.rra
Cărţi noi
LITERATURA
ŞTIINŢIFICA
FIZICO-’CHIMICE
H. LÎNDNER : Fizica pentru
tehnicieni — vol. I. Meca­
nica corpurilor solide. Me­
canica lichidelor şi a gaze­
lor.
236 pag. —¦11,50 lei (cart.).
Ed. tehnică
GH. BUZDUGAN : Rezistenţa
materialelor — vol. II, edi­
ţia a Il-a.
452 pag. — 21,90 lei (cart.).
Ed. tehnică
GEOLOGIE MINERALOGIE
S. CORIOLAN, V. MANILICI,
M. FILIPESGU, MARIANA
CORBU : Practica geologică (în
trei volume).
256 pag. - 11,80 lei.
Ed. tehnică
ISTORIE
GH. DIACONU, N. CONSTAN-
TINESCU: Cetatea Scheia
Monografie arheologică Co­
lecţia „Biblioteca de arheo­
logie“ [II 172 pag. i-j- 6
planşe în afara textului
14,80 lei (cart.)
Ed.. Acad. R.P.R.
LINGVIST1CA-FILOLOGIE
AL. GRAUR : Studii de lingvis­
tică generală — variantă
nouă.
516 pag. — 29,90 lei (pîn-
zat) Ed. Acad. R.P.R.
DREPT
*** Culegere de decizii
Tribunalului Suprem
R.P.R. pe anul 1959
488 pag. —¦ 14,25 lei.
Ed. ştiinţif.
P. POPESCU-NEVEANU : Mo­
rală şi religie.
152 pag. — 2,70 lei.
S.R.S.C.
ceea ce priveşte concursul „Iu­
biţi cartea“. De la începutul a-
nului şi pînă acum au fost în­
scrişi un număr de 190 de ti­
neri, dintre care 130 au primit
insigna „Prieten al cărţii“. Prin­
tre tinerii care au primit aceas­
tă insignă se numără minerii
Nicolae Loveanu, Vasile Tudo-
ran, Anton Bălan şi alţii.
Pentru a verifica cunoştinţele
tinerilor înscrişi la concursul
„Iubiţi cartea“, colectivul biblio­
tecii a organizat şi trei ghicitori
literare asupra cărţilor din bi­
bliografia concursului, precum
şi o serată cu tema : „Să dan­
săm cu eroii cărţilor citite“.
Lucruri frumoase şi demne
de activitatea lucrătorilor din
domeniul muncii cu cartea se
pot spune despre biblioteca clu­
bului minier din Lonea şi în
ceea ce priveşte curăţenia, aran­
jarea cărţilor în rafturi şi ţine­
rea evidenţelor statistice ale bi­
bliotecii.
R, BĂLŞAN
corespondent
din ex p o rt şi 65 la su tă din im ­
port se întreţine cu M etropola.
D om inaţia colonialiştilor în­
cepe în S ierra-L eone în că din
anul 1500, cîn d p o rtu g h ezii
şi-au stabilit pe teritoriul a-
cestei ţări un punct com ercial
(lichidat m ai tîrziu de ei în ­
şişi). In 1786 a fo st c re a tă în
Sierra-Leone o com panie p a r­
ticulară pentru a pregăti
transform area teritoriului a-
cestei ţări in tr-o colonie e n ­
gleză. D upă 20 de ani, c o m ­
pania a tran sm is în m od ofi­
cial colonia sa, înfiinţată pe
păm in tu rile triburilor tem ne,
guvernului englez. Pe la ju m ă ­
tatea secolului al X IX -lea, nu­
DRU MU L SOCI Al Ia MULUI paß' 3
F*'*??t?'L?E?&<)'riA.-?.IgyNSTSg rrr?n77yr?r^^n^^jr,rfctrram.p
DECLARAŢIA mu PBoemtwL de
PREZIDIULUI CONSILIULUI 28 NOIEMBRIE i960
MONDIAL AL PĂCII PROGRAMUL 1 : 6,10 Muzică uşoa­ şoară ; 20,45 Tribuna Radio; 22,50 Mu­
ră ; 7,30 Sfatul medicului: Glanda zică din operete.
îndată după proclamarea independenţei Congoului, un gu­ hipofiză şi tulburările în creştere;
vern prezidat de domnul Lutmunba a iost desemnat de către par­ 8,30 Muzică simfonică ; 9,30 Tinereţea PROGRAMUL II : 14,30 Muzică ii-
lament, în conformitate cu constituţia. ne e dragă ; 10,24 Muzică uşoară de şoară ; 16,30 Vorbeşte Moscova; 17,35
compozitori din ţări de democraţie „Pe strune de ghitară“, program de
Acest parlament şi-a reînnoit încrederea în domnul Lu- populară; 12,00 Fragmente din roma­ muzică uşoară; 18,05 Tribuna Radio:
mumba şi nu l-a dezavuat niciodată. nul „Drumurile pe care ni ie alegem“ „140 de ,ani de la' naşterea lui Frie­
de A. Cinkovski; 13,05 Concert de drich Engels“ dc S. E m il; !9,00 Muzi­
Admiţînd la O.N.U. pe preşedintele Kasavubu şi delegaţia prînz; 14,00 Muzică simfonică; 14,31 că populară din R.S. Cehoslovacă ;
sa, formată din membri ai unui guvern ilegal, impus prin forţă, Din folclorul popoarelor; 15,50 Note
Adunarea Generală a O.N.U. a încălcat în mod grav suvera­ de lector; 17,15 „Săptămîna muzicii 20,05 Canţonete interpretate de. Benia­
nitatea poporului congolez. Această hotărîre favorizează înscău­ albaneze“ .; 17,30 Roza vînturilor; 18,30
narea unui sistem care permite guvernelor Belgiei, , Statelor Almanah ştiinţific; 20,30 Muzică u- mino G igli; 21,30 Emisiune literară ;
Unite şi Marii Britanii restaurarea aproape făţişă a colonia­
lismului. 21,55 Album dc melodii; 23,15 Con­
Greşelile comise de reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor certul „Noapte bună“.
Unite au făcut ca ţara să devină pradă unor tulburări care au
provocat deja moartea a mii de congolezi şi care pun în pri­
mejdie pacea.
Activitatea guvernului investit în mod legal, adică a guver­
nului prezidat de domnul Lumumba, precum şi libera desfăşu­
rare a activităţii parlamentare trebuie să fie asigurată. 29 NOIEMBRIE 1960
Forţele O.N.U- trebuie să înceteze să execute ordinele im­ mică Radio; 19,25 Din muzica popoa­
perialiştilor ; ele trebuie să împiedice întoarcerea militarilor relor; 20,30 Muzică uşoară; 21,15 Ar­
belgieni camuflaţi în tehnicieni şi să nu mai favorizeze dez­ PROGRAMUL I: 7,15 Jocuri moldo­ tişti amatori pe scena Teatrului de Stat
membrarea statului congelez de către agenţi aflaţi în solda co­ veneşti ; 7,30 Statul medicului: Sfaturi din Constanţa ; 21,30 Muzică de est-
lonialiştilor. pentru bolnavii hipertensivi ; 7,45 Mu­ tra d ă ; 23.06 Concert de noapte.
zică uşoară ; 8,00 Din presa de a stăzi;
Prezidiul Consiliului Mondial al Păcii hotărăşte să facă să 9.30 Muzică populară; 10,00 Concert PROGRAMUL II : 14,30 Concert de
ajungă această declaraţie la toa{e guvernele şi cheamă toate de estradă; 11,03 „Prin Bucureştiul prînz; 16,15 „La capriciossa“ de Bux­
mişcările cărora le este scumpă pacea, să susţină lupta cu­ nostru drag“ — program de muzică tehude; 16,30 Muzică' populară romî-
rajoasă a' poporului congolez pentru o independenţă reală, ga­ uşoară; 12,30 In Ţaţa hărţii: Maurita- ncască ; 16,45 Tribuna Radio; 17,35 E-
ranţie a păcii în Africa Centrală. n îa ; 13,05 Balet din opera „Faust“ misiune muzicală pentru copii; 18,20
de Gounod: 14,00 Program emis de Muzică populară romînească ; 19,30
PREZIDIUL CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII studioul regional Cluj; 15,43 Muzică
simfonică ; 17,15 Muzică din operete ; Opera „Werther“ de M assenet; 23,15
Bucureşti, 24 noiembrie 1960. 17,58 Muzică de cameră de H aydn;
18.30 Limba noastră. Vorbeşte acad. Cvintetul opus 115 în si minor de
prof. Al. Graur; 19,00 Revista Econo- Brahms.
Li SSSBSÎfââBraEf
28-29 NOI EMBRI E 1960
DEVA: P rin ţesa cu steau a de SIM ERIA: In pragul vieţii ;
au r ; ALBA IULIA : F om a G or­ SEBEŞ: Pe jos spre r a i ; PE­
Recomandările Prezidiului deev, D rum ul K ristinei ; BRAD : TROŞANI : In um bra legii ;
Consiliului Mondial al Păcii Cercul ; ILIA : Vasili Surikov ; Doam na cu c ă ţe lu l; LONEA :
pentru aniversări culturale HAŢEG: Jucătcarea de bas­ Război şi p a c e : T E IU Ş : Vise
chet ; OR'ĂŞTIE: V îrsta d ra ­ de dum inică ; ZLATNA : Stele­
gostei : C erneala roşie ; HUNE­ le ; APOLDUL DE SUS : In zgo­
DOARA : Culisele v a rie te u lu i; motul roţilor.
~r —r - r - r - ^ - i —r - $ P . (X fiU l
,r Prezediul Consiliului Mond-ial al Păcii, reunit (a Bucureşti]1 * <<•
PĂSTRÎND BANII PE í í -so sciEMaaiE
LIBRETE SAU OBLIGA-
rla 23—24 noiembrie!, după ce a examinat propunerile comiiete-'i TIUNI C.E.C., REALI-
ZAT1, SPRE FOLOSUL
(lor naţionale a hotărî! să recomande pentru anui 1961 sârbă-^ DVS. IMPORTANTE ECO-
NOMII — CARE SPO-
[ torirea următoarelor aniversări culturale; j RESC PRIN DOBÎNZI
1. FRANCÎS BACON — filozof englez şi om de stat. 400) SAU CÎSTIGURI - SI
[de ani de la naşterea sa (22-1-1561). TOTODATĂ ADUCEŢI O
T:
CONTRIBUŢIE LA DEZ-
2. TARAS SEVCEWKO — poet naţional al Ucrainei. 100 j VOLTAREA ECONOMIEI 1 h V \0!!FL
NAŢIONALE. LA ÎNFLO- i
[.de ani de la moartea sa ( 10-III-1861). )
RIREA PATRIEI.
3. HERACLIT — filozof materialist grec. 2500 de ani de lai i
§
j. naşterea sa. }
Í
4. HEINRiCH VON KLEIST — poet şi dramaturg ger-)
Lman. 150 de ani ele la moartea sa (21 -X1-1811). g "•^ 'M i m &
5. FRANZ USZT — compozitor ungur. 150 de ani de la 3 1
Lnaşterea sa (31-VIM811). i
(. 6. M. V. LOMONOSOV — savant rus. 250 de ani de la ) TINERI !
(naşterea sa (20-XÎ-1711). ) ABQNATI-VĂ PE ANUL 1961 LA REVISTELE „TlNĂ-
RUL LENINIST“, „ST1INTĂ SI TEHNICĂ“, .TINERETUL LU- 1
7. FRITD.IOF NANSEN — savant polar norvegian. 100 de^
[ani de fa naşterea sa (10-X-1861). .j
L. 8. PAK IN RO — poet coreean. 400 de ani de la naşterea]
[sa (1 l-VIII-1561). ] CONSULTAŢI CATALOGUL DE PRESĂ IN CARE GA- 1
9. DOMINGO FAUSUNOSARM1ENTO — scriitor argen-^ >SITI PUBLICAŢII CARE TRATEAZĂ PROBLEME DIN TOA-
[.tinian. 150 de ani de Ia naşterea sa (15-11-1811). °^ 'TE DOMENIILE DE ACTIVITATE.
t 10. RABINDRANATH TAGORE — poet şi filozof indian.a ABONAMENTELE SE PRIMESC PRIN OFICIILE SI FAC-!
[100 de ani de la naşterea sa (5-V-1861). 1 )TORîî POŞTALI. DIFUZORII DE PRESĂ DIN SCOLI, FA-
t[temat?1iî1c~.iî a_ An.BUs__cB_r•Ai•iJt.Ko_ r.E. ,Rr9\s0\rI0\BNdt e TUFAIL — filozof asraa.b,1 medic1 ma-î 'CULTĂTI INSTITUT!! SI ÎNTREPRINDERI. L
an:i d1 e <Ia naşterea J
’— f '— I ' — I <— I <— t ‘ —7 / >— I U U «__t «__ / i__f <__ _______fu
Turneu în Valea
Zilele trecute, Teatrul de Stat Dintre interpreţi s-au remar­ tovarăşilortăi/
de estradă din Deva a făcut un cat tovarăşii Lucian Radulian,
reuşit turneu in Valea Jiului cu Silvia Catana, Valer Georges-
spectacolul „Cîntaţi cu revista“ cu, Reta Marga, Margareta
regizat de Nicolae Frunzett: şi Grădinărit, Tritian Eugen, Teo­
sub conducerea muzicală a lui dor Radu loan şi alţii.
Ştefan Răduţ. Spectacolul dat
in localităţile Petroşani, Lonea, Í. CIORTEA
Petrila şi Lupeni a fost înde­
lung aplaudat de public. corespondent
g ţ r f L Pr iN’TOSE sau străn u t
m ărul locuitorilor ţării a atins întreprinderile industriale de SE'TRANSMILNUMEROASf
cifra de 40.000, pe se a m a sc la ­ extracţie a m etalelor. M unci­ BOLI MOLIPSITOR
vilor eliberaţi din Am erica, in torii au fost cei care au pus
cea de-a doua ju m ă ta te a se ­ bazele unei m işcări organizate IL REGIONAL
colului XI X, Anglia a su b ju ­ în A fric a d e v e s t. în c ă in 1915
gat unul cite unul teritoriile a fost organizat sindicatul fe ­ SA NfniK P.QABA. Ţ
care făceau p a rte din Sierra- roviarilor ; în 1926 el a condus
Leone. iar în 1896 a declarat greva generală a m uncitorilor
instituirea protectoratului său feroviari care a durat peste 2
asu pra lor. luni. in 1952, în S ierra-L eon e
e x i s t a u 11 s i n d i c a t e c a r e c u ­
Lunga dom inaţie a colonia­ p rin d e a u p e s te 18.000 d e m u n ­
liştilor în Sierra-Leone a adus citori. Cele m ai m ari sin dica­
poporu lui a cestei ţări, ca şi te sîn t cele ale m inerilor, fero ­
viarilor. m arinarilor şi m u nci­
altor popoare din colonii — torilor portuari.
binefacerile civilizaţiei" : să ­ In fruntea forţelor d em ocra­ [ ANUNŢ
răcie, incultură, boli, e x p lo a ta ­ tice ale ţării care lu p tă pen tru
re cruntă, lipsa drepturilor ciştigarea independenţei, n aţio­ r ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE ELECTRICITATE j
politice, tortu ri din tre cele nale şi pen tru pace, se află
m ai sîngeroase. Intr-un cuvînt Liga pen tru apărarea lib ertă ­ HUNEDOARA, CU SEDIUL IN DEVA, STRADA GEORGE 1
ţilor cetăţeneşti, creată după
— toate urm ările odioaselor cel de-al doilea război m o n ­ [ENESCU NR. 39, ANUNŢĂ URMĂTOARELE POSTURI I I- 3
dial. G randioasa m işcare de
orînduieli colonialiste au fost eliberare naţională a popoa­ (BERE; ' -j
şi sîn t încă sim ţite de po p u ­ relor. care a cuprins întreaga
laţia acestei ţări. Africă, se face sim ţită din plin [ 2 POSTURI DE MAIŞTRI ELECTRICIENI;
şi în Sierra-Leone. al cărei
Poporul din Sierra-Leone, popor este dornic să alunge cit [ 2 POSTURI DE ŞEFI DE ŞANTIER ; }
n-a ră b d a t cu capul plecat n e­ m a i rep ed e din ţa ră pe stă.-
dreptăţile sălbatice ale „stă- p iu it orii" colonialişti şi să -şi ( 2 POSTURI DE TEHNICIENI.
pînilor". Nu o dată triburile
tem ne au încercat să izgoneas­ construiască o viaţă liberă Nu
că din ţară pe colonialişti. In
1898 t o a tă p o p u la ţia ţării, s - a ne îndoim că acest vis al n e ­
ridicat la lu p tă a rm a tă im,po-
triva cuceritorilor englezi, in grilor africani se va tran sfor­
anul urm ător această răscoa­
lă a fost în ăbu şită în singe. m a în curînd şi în această ţară INFORMAŢII ÎN CE PRIVESC CONDIŢIILE DE AN- }
LA SERVICIUL DE CADRE AL j
L upta poporului din Sierra- colonială in realitate. [GAJARE SE PRIMESC
Leone a luat form e m ai orga­ J I---- t u / I---- ! \--- t (---- U - / v -m] U J u J u —/
nizate odată cu apariţia p ro ­ I. LAZAR 1 t ÎNTREPRINDERII.
letariatului pe plan taţii şi în ? *•* i—t u j u J i— / u - / u mi \ - j i r i i i