Page 96 - 1960-11
P. 96
pag. 4 DHUMü l SOCI AIJSMÜ Lü) Nr. 1843
Scrisoarea adresată de V. Â. Zorin preşedintelui M U tm & A B ş ILrl • jo ü im g ie ş lm . • : / J r j t » xu% m e\B ş t i r i
Adunării Generale şi secretarului general
al 0. N. U.
NEW YORK 26 (Agerpres). vire la unificarea paşnică a Co
TASS transmite : La 25 noiem reei".
brie, V. A. Zorin, reprezentantul
permanent a! U.R.S.S. Ia Orga Scrisoarea ministrului Aface
nizaţia Naţiunilor Unite, a adre rilor Externe al R.P-D. Coreene
sat preşedintelui Adunării Ge care însoţeşte memorandumul
nerale şi secretarului general al menţionat, a fost adresată preşe
O. N. U. o scrisoare în care îi dintelui Adunării Generale şi se
roagă să difuzeze ca documente cretarului general al O.N.U. în Consiliul Mondial al Păcii a decernat , ,0 asemenea politică Vizita la Roma a lui Debre
oficiale scrisoarea ministrului legătură cu apropiata examina o medalie jubiliară Federaţiei nu este demnă şi Couve de Murville
re a problemei coreene în ca de A n g lia "
Afacerilor Externe ai R. P. D. drul cefei de-a 15-a sesiuni a Mondiale a Tineretului Democrat ROMA 26 (Agerpres). — La algeriană. Ziarele scriu că gu
Coreene, şi „memorandumul gu Adunării Generale. LONDRA 26 (A g e rp re s). — 25 noiembrie au sosit la Roma vernul francez vrea să-şi asigu
vernului R.P.D. Coreene cu pri intr-o vizită oficială primul mi re sprijinul Italiei dat fiind că
nistru al Franţei Debré şi minis in curînd urmează să înceapă
»i—' t—>r~ti—'/—•/—w— —*t—>r- np o a t e m i n ă r i c u c e l e 7 i e ş t i Luînd cuvintul la Coventry. ia trul Afacerilor Externe Gouve discutarea acestei probleme la
25 n oiem brie, p a rla m e n ta ru l La de Murville. sesiunea Adunării Generale a
cale periculoasă a conducerii l PARIS 26 (A gerpres). — v a l u r i m o n d i a l e , g r a n d i o a s e -j burist Greenwoo-d a acuzat gu O.N.U.
P. S. D.G. [ TASS tr a n s m ite : Cu prilejul vernul englez de servilism faţă După cum subliniază comen
X celei de-a 15-a aniversări a întilniri ale tin eretu lu i lum ii, j de S tatele Unite, dovedit de tatorii politici din -Roma, con Fără să facă pronosticuri a-
[• F e d e r a ţ i e i M o n d i a l e a T i n e - „capitularea necondiţionată“ fa ducătorii francezi intenţionează supra rezultatului eventual al
L retului D em ocrat care gru- U n u l d i n m a r i l e m e r i t e a l e ¦» ţă de propunerile am ericane cu tratativelor comentatorii politici
r p ează in rlndurile sale p este privire la cum părarea acţiuni să discute cu colegii lor italieni locali subliniază însă lipsa de
HANOVRA 26 (Agerpres).— est ale Germaniei. In manifest [ 85 m ilioane d e ’ tineri şi tine- F.M.T.D., a su blin iat P ierre 1 lor firm e lo r engleze şi f a ţă de popularitate a politicii duse de
După cum s-a anunţat, la 25 no nu se spune nici un cuvînt des L re, Consiliul M ondial al Păcii c e rerile S.U.A. de a li se a c o r probleme ale relaţiilor dintre pu guvernul francez faţă de Alge
iembrie şi-a încheiat lucrările la pre încheierea Tratatului de pace L a decernat acestei orgaruza- Bicard, este participarea sa ¦ da baze pentru arm a nucleară ria în rîndurile păturilor largi
Hanovra Congresul P.S.D.G cu Germania. Autorii lui însă se terile occidentale şi alte proble ale opiniei publice din Italia.
pronunţă pentru menţinerea re activă la lu pta p en tru pace, J în A nglia“.
In ultima zi a lucrărilor Carlo gimului de ocupaţie a Berlinu „Conservatorii nu s-au m ulţu me internaţionale. Potrivit rela
Schmid a expus platforma elec lui. l u p t ă c a r e a c u p r i n s i n t r e a - -j
torală a P.S.D.G. — denumită m it să lase politica noastră ex tărilor presei, in cadrul proiec
„Manifestul de la Hanovra“. A- In domeniul politicii interne ga lume. ]
poi a luat cuvintul Brandt care a P.S.D.G. face o serie de promi te rn ă şi a p ă ra re a n o astră la tatelor tratative urmează să fie e-
rostit un amplu discurs. După siuni demagogice cu privire la ţ ţii o m edalie jubiliară. Luînd Prim ind m edalia jubiliară, ) discreţia am ericanilor. Ei se
cum reiese din aceste expuneri ridicarea nivelului de trai al L cu vintu l la cerem on ia inm i- Pierro Pieralli, preşedin tele J xaminată in special problema
şi din hotăririle Congresului, o- populaţiei din R. F. Germană. L nării m edaliei Pierre Bicard, Federaţiei M ondiale a Tine- -| străduiesc acum să dea pe mina
rientarea electorală a conducerii [¦ m e m b r u al C o n s i l i u l u i M o n - retului D em ocrat, a m u lţu m it -j
de dreapta a P.S.D.G. se deo Candidatul social - democrat lor şi econom ia n o a s tră “, a d e
sebeşte prea puţin de politica pe pentru funcţia de cancelar al ; ăial al Păcii, a subliniat că Consiliului M ondial al Păcii 1 c larat Greenwood. El a în d em
care a promovat-o pînă acum R. F. Germane, a declarat in
guvernul Adenauer. Autorii cadrul congresului că probleme t în ce i 15 an i a i e x i s te n ţe i pentru această distincţie şi ~ nat să se lupte îm potriva sub :IIH:
„Manifestului de la Hanovra*' t sale federaţia a parcurs o ordonării intr-o m ăsură tot mai
vorbesc despre „primejdia co le de politică externă în dece a asigurat asistenţa că 1
( cale glorioasă, apărînă ferm F.M.T.D. va fi şi de a cu m *j1 m are a intereselor naţionale en Situaţia din Congo
niul al şaptelea vor fi şi mai di înainte in prim ele rinduri ale 3
(. ş t c o n s e c v e n t i n t e r e s e l e t i - forţelor păcii. 1 gleze fa ţă de in te re se le S.U.A.,
t nerei generaţii. F.M.T.D. ss LEOPOLDVILLE 26 (Agerpres). — atacat un automobil al O.N.U. în care
Situaţia din capitala Republicii Congo se afla un ofiţer şi un soldat tunisian.
'— 1 •— ' '— J •— I %— I «— > \— I u i «— r I— r I— r <— — t ,— r J <— / u_7 i continuă să rămînă încordată. După Ofiţerul a reuşit să fugă, iar soldatul
cum transmit corespondenţii din Leo a fost menţinut în stare de arest timp
N e ru şin a re a fa s c iş tilo r nu cu n o aşte poldville ai agenţiilor de presă, deta de cîteva ore. In jurul parcului Hem-
şamente întărite ale trupelor O.N.U. biz, lîngă obstacolele ridicate de tru
munistă“. şi cer ca „provocarea ficile ca pînă acum. El a cerut nici o lim ită arătînd că această politică a in jeep-uri şi autocamioane patrulează pele O.N.U. mişună bande de soldaţi
lumii comuniste să fie întîmpi- „ca populaţia să se obişnuiască guvernului „nu este d em n ă“ de pe străzi şi în cartierele periferice ale înarmaţi ai lui Mobutu. Coresponden
nată prin înarmarea militară, să trăiască în starea echilibru TOKIO 26 (Agerpres). — Or intrat reprezentanţi af majori Anglia. oraşului. Punctele strategice ale misiu tul arată că trupele O.N.U. se stră
spirituală şi socială“. Proci a- lui fricii“. El a cerut din nou ganizaţiile fasciste din Japonia tăţii organizaţiilor fasciste, in nii O.N.U. în Congo, cum sînt cartie duiesc „să nu provoace“ incidente cu
mind în vorbe tendinţa spre de ca toate partidele din R. F. Ger au pus la cale o nouă provoca tenţionează să organizeze în sa Noi represiuni In rul general al comandamentului trupelor oamenii Iui Mobutu.
zarmare, autorii manifestului mană să promoveze aceeaşi po re. După cum anunţă corespon la „Hibia“, unde a fost omorît Africa de sud O.N.U., centrul de comunicaţii şi spi
declară totodată că guvernul so litică externă. dentul din Tokio al agenţiei Asanuma, un miting de doliu in talul militar, sînt păzite ca şi înainte In alte informaţii parvenite din Leo
France Presse, organizaţiile fas de importante detaşamente ale trupelor poldville se subliniază că lui Mobutu
O.N.U. Parcul Ilembiz, unde îşi au îi vine din ce în ce mai greu să e-
cial-democrat va continua să în Congresul de la Hanovra al ciste au hotărit să organizeze memoria asasinului acestuia. CAPETOWN 26 (Agerpres)- reşedinţa mai mulţi demnitari ai xercite controlul asupra soldaţilor săi-
deplinească toate angajamente P.S.D.G. a arătat că conducerea „funeralii naţionale“ asasinului Comitetul pentru organizarea Corespondentul din Flagstaff al O.N.U., eşte împrejmuit cu sîrmă ghim Aproximativ 2.000 de soldaţi ai lui
le R. F. Germane în N.A.T.O acestui partid a luat o orienta lui Asanuma, preşedintele Parti Agenţiei Associated Press anun pată. Mobutu din garnizoana capitalei, înar
şi „să înarmeze efectiv Bundes- re şi mai pronunţată de dreapta dului Socialist din Japonia. funeraliilor a trimis deja invi ţă că „în rezervaţia sud-airicană maţi cu puşti, au încercuit pe ofiţeri,
taţii de participare la acest mi Dar „starea de vigilenţă“ a trupe cerînd sporirea soldelor. In caz con
lor O.N.U., nu împiedică pe huliganii trar soldaţii răzvrătiţi ameninţă să în
wehrul“. Conducătorii P.S.D.G. chiar şi în comparaţie cu pro A fost constituit chiar „un ting unor organizaţii, precum Pendulând, unde continuă răs lui Mobutu să-şi continue atacurile îm ceteze de a mai executa ordinele lui
potriva membrilor misiunii O.N.U. în Mobutu. Acesta din urmă nu a cutezat
se alătură în manifest sloganu gramul de la Godesberg. Ea a comitet“ pentru organizarea fu şi membrilor comisiei guverna coalele africanilor împotriva au Congo. Corespondentul relatează des să vină personal în tabără şi a de
pre noua samavolnicie a soldaţilor legat cîţiva ofiţeri pentru a potoli pe
lui forţelor d; extremă dreaplă pornit pe o cale primejdioasă neraliilor lui Yamagutî, care s-a mentale pentru problemele secu torităţilor. au fost trimise noi înarmaţi ai lui Mobutu. Astfel, ei au soldaţi.
din R. F. Germană cu privire la pentru oamehii muncii din Ger sinucis. Comitetul, in care au rităţii publice. unităţi de poliţie". La Bizana
„dreptul la autodeterminare“, mania occidentală, pe calea a- -35BE- sînt concentrate forţe armate
prin care de fapt se înţelege a- lianţei cu forţele revanşarde şi care vor fi aruncate împotriva
capararea R. D. Germane şi în de extremă dreaptă din ţară, a S e n tln ţe ile g a le tribului Pondo. In această loca
făptuirea tendinţelor revanşarde căror politică duce la reînvierea litate au fost aduse numeroase
de modificare a frontierelor de militarismului vest-german. HANOI 26 (Agerpres). — A- Comisiei internaţionale să reco unităţi de poliţie şi maşini blin -3SJ-
genţia Vietnameză de Informaţii mande autorităţilor sud-vietna- date. La 25 noiembrie au sosit
- fici - transmite: meze să anuleze aceste sentinţe la Bizana trei avioane şi un eli !n interesul colonialiştilor
Noi măsuri de legiferare a activităţii „Tribunalul Militar special" ilegale. copter. P A R IS 26 (A g e rp re s). — P re afirm at Kasavubu, această con
şedintele Republicii Congo, K a ferinţă „va determ ina structura
fasciste în R. F. G . din Saigc-n a condamnat recent =§3â- savubu, care se află la P aris a definitivă a statului congolez“,
la moarte pe trei foşti partici declarat în cadrul unei confe adică va stabili acele form e de
BONN 26 (A g erp res). — TASS „partidului germ an al Reichu- panţi Ia mişcarea de rezistenţă Scurte ştiri »Scurte ştiri rinţe de presă că se pronunţă orînduire de stat în Congo care
tra n sm ite : Tribunalul Suprem lu i“. iar pe alţi trei Ia muncă silnică. îm potriva convocării P arlam en să p erm ită colonialiştilor şi p ro
adm inistrativ din landul R hein MOSCOVA 26 (Agerpres). - TASS occidentală a declarat că îşi va da de tului congolez, care după cum tejaţilor lor dom inaţia in ţară.
land-Pfalz a h ctârît să anuleze In h o tărîrea tribunalului se Misiunea de legătură a înal transm ite: La 26 noiembrie N. S„ misia dacă un ofiţer vest-german va se ştie, sp rijin ă cu ferm itate pe
interzicerea partidului neofas arată că interzicerea partidului tului comandament al Armatei Hruşciov a primit la Kremlin pe mem Si numit comandant al torţelor teres K asavubu a afirm at că Comi
cist „partidul germ an al Rei- neofascist a fost „nedreaptă“, Populare Vietnameze a adresat brii delegaţiei militare marocane con tre danezo-germane ale N.A.T.O. în prim ul m inistru Lumumba. sia de conciliere propusă de ţă
ehului“. A utorităţile landului au iar autorităţile din landul R hein Comisiei internaţionale de su duse de generalul Mohammed Ben Iutlanda. Ziarul danez „Actuelt" care rile afro-asiatice, nu trebuie să
fost obligate sä interzică acest land-Pfalz n-au avut în general praveghere şi control o scrisoa Mezian Bel Kasem. publică această ştire subliniază că K asavubu a expus din nou fie trim isă în Congo deoarece
p a rtid în luna ian u arie a.c. sub dreptul să interzică acest p ar re în care condamnă această Paul Hansen, ministrul de război al ideea falim entară a organizării acolo nu ar avea „pe cine con
presiunea opiniei publice în to tid. nouă încălcare a articolului 14 COPENHAGA 26 (Agerpres). — Po Danemarcei, a declarat că germanii cilia“.
iul p ro v o cărilo r n eo fasciste şi ai acordului de la Geneva cu trivit unei relatări a agenţiei Reuter, doresc ca postul de comandant su unei conferinţe a „mesei rotun
antisem ite din G erm ania occi H otărîrea tribunalului consti privire la încetarea operaţiunilor generalul Cbristensen, şeful forţelor te- prem al acestei regiuni să fie deţi de“ la care să participe m ario
dentală a căror participanţi ac tuie o m ăsură îndreptată spre rnilitare din Vietnam şi a c e ru t
tivi si in iţiato ri au fost m em brii legalizarea activităţii elem ente restre ale N.A.T.O. din Danemarca netele trădătoare. După cum a
lor fasciste din G erm ania occi
dentală.
nut pe rînd de Danemarca şi Germa „Confraflorpiloarele sînt un prost
SĂ PT Â M IN A IN T E R N A Ţ IO N A L A nia occidentală. obstacol în calea raspîndirii ideilor"
PARIS 26 (Agerpres). — Patrioţii
L a începutul acestei săp tă dus poporului finlandez convin a v u t loc., au fo st în re g is tra ţi n u în concediu şi to ate celelalte LONDRA 26 (Agerpres) .— America Centrală. Unele din ele,
mâni a sosit la Moscova gerea că Uniunea Sovietică este m eroşi m o rţi şl ră n iţi. pregătiri m ilitare febrile din a- francezi se pronunţă împotriva primej Infr-o notă intitulată „navele cu guvernele lor totalitare şi cu
în tr-o v izită o ficială ele cîtev a un p riete n sin cer şi de n ăd ejd e, ceastă regiune fac p arte din diei crescînde pe care o reprezintă militare împotriva ideilor“, săp o populaţie lipsită de drepturi
zile p reşed in tele F inlandei, Ur'no că relaţiile din tre cele două Acum b andiţii lui M obutu p re com plotul urzit îm potriva Cubei. militarismul vest-german şi împotriva tămânalul „Economist“ condam şi subalimentată, au devenit pe
Kekkonen. G uvernul sovietic cit s ta te sânt pe un fă g a ş bun şi g ă te s c o no u ă in c e rc a re de a-1 Dar poporul euban e hotărit să- creării de baze militare ale Bundes- nă acţiunile provocatoare ale deplin apte pentru transfor
şl întregul popor au întâm pinat se în tă re sc pe zi ce trece. aresta pe Patrice Lumumba, şi apere cu curaj cuceririle re vvehrului pe teritoriul Franţei. După S.U.A. în regiunea Mării Carai mări...“.
cu m are satisfacţie şi bucurie prim ul m inistru al Congoului. voluţiei. L upta lui d re a p tă se cum anunţă presa, din iniţiativa Fe bilor.
această vizită, convinşi fiind că n cadrul sesiunii Adunării Dar toate încercările im peria b u c u ră de s im p a tia şi sp rijin u l deraţiei naţionale a foştilor partici Arătînd că Statele Unite
ea va contribui la în tărirea re G e n erale a O.N.U. s-a în liştilor de a-şi m enţine dom ina popoarelor din ţările Americii panţi la mişcarea de rezistenţă, în o- Respingind afirmaţiile propa „sprijină guvernele nepopulare
laţiilor de prietenie dintre cele ţia în Congo prin in stau rarea Latine, a tuturor forţelor iubi raşui Nancy a avut Ioc un miting împotriva mişcărilor populare“,
două ţă ri vecine. Bunele relaţii cheiat zilele trecute discutarea unui regim de m arionete sînt to are de pace şi lib ertate din de protest împotriva reinarmării Ger gandei americane despre „ames „Economist“ subliniază : „Con-
statornicite în tre U niunea So problemei reprezentării Republi so rtite eşecului. Ei po t în d e p ă r lume. maniei occidentale şi împotriva acor tratorpiloarele sînt un prost ob
vietică şi R epublica F inlanda, cii Congo în O.N.U. P rin c ip a le le t a p e n tru un tim p o a re c a re ioe dării de baze pe teritoriul francez re tecul“ Cubei în treburile interne stacol în calea răspîndirii idei
încrederea şi p rieten ia dintre ţă ri din Asia. şi A frica, p recu m un conducător congolez de la La sfîrşitul acestei scurte tre vanşarzilor de la Bonn. lor“.
ele, constituie un exem plu viu şi ţă rile lagărului socialist, in canducerea ţării sale dar nu pot ceri în revistă a evenim entelor ale unor republici din America
de traducere în viaţă a princi teresate intr-adevăr în soluţio în lătu ra poporul congolez care mai im portante din săptăm îna
piilor coexistenţei paşnice. în n area p-aşnică a problem ei Oon- v re a să tră ia sc ă în pace şi să- care se încheie astăzi, trebuie Latină, „Economisi“ scrie: „Re
tre statele cu orîncJuiri sociale proulut, în a s ig u ra re a in d e p e n şi h o tă ra s c ă sin g u r so arta . să m ai am intim cîteva :
dentei politice şi in te g rită ţii lui voluţia socială din Cuba a avut
diferite. teritoriale, au refuzat să recu I n ultim ul tim p, în M area 9 La 24 n o iem b rie la M oscova
Preşedintele Republicii F in noască grunul lui K asavubu ca C araibilor au avut loc şi-a încheiat lucrările cea de-a ecou într-o serie de republici din
reprezentant, al Republicii Con evenim ente m enite să pună în TX-a sesiune a C onsiliului ş tiin
lan d a’ a ro stit la posturile de go. Totuşi, d iscu tarea ra p o rtu p rim ejdie pacea în această p a r ţific al In stitu tu lu i' unificat de Muncitori şi studenţi din P anama City demonstrează pe străzile capitalei Republicii Panama în spriji
televiziune din Moscova o cu- lui C om itetului p e n tru verifica te a lumii. E vorba de noile m a cercetări nucleare. In cadrul lu nul revoluţiei cubane.
v în ta re în oa.re a su b lin ia t cu rea îm puternicirilor în cadrul nevre agresive ale guvernului crărilor sesiunii s-au stabilit
deosebită satisfacţie că în ulti şedinţei plenare a Adunării Ge am erican îndreptate îm potriva cele mai im p o rtan te direcţii în
mul tim p prietenia dintre po n e ra le s -a în c h e ia t la 23 n o iem revoluţiei cub ane. Ele consti care vor fi orientate cercetă
p o arele U niunii Sovietice şi F in brie prin aprobarea delegaţiei tuie o nouă acţiune piraterească rile ştiinţifice.
lan d ei cit şi re la ţiile de b u n ă lui K asavubu ca re p rez en tan tă a m ilitariştilor prin care ac
vecinătate dintre cele două ţări, a R epublicii Congo la O.N.U. tu a lu l guvern al S.U.A. calcă ® Cu cîteva zile în urm ă, în
s-au în tărit m ult avînd o bază din nou în picioare cele m ai e- Irianul de vest a izbucnit o ră s
trainică în încrederea recipro In acest tim p, în Congo şi în lem entare reguli ale dreptului coală îm p o triv a ocup an ţilo r o-
c a p ita la sa. Leopoldville s itu a in te rn a ţio n a l şi ale re la ţiilo r landezi. In ţa ră au loc num eroa
că. ţia se agravează to t mai m ult, dintre popoare. se lupte sîngeroase între popu
T ratativ ele care au avut loc devine din ce în ce m ai în co r laţia b ăştin aşă şi tru p ele colo
dată. Pe străzile oraşului Leo- U nităţile flotei Statelor Unite nialiste olandeze. Situaţia conti
în tre cele două. p ă rţi s-au d esfă polville m işună bandele Iul Mo- trim ise în M area Caraibilor n a nuă să se agraveze.
şurat în spiritul înţelegerii reci butu care operează psrehiziţii vighează în apropierea coaste
proce şi în tr-o atm osferă de de şi a re stă ri, s - a u rid ic a t din nou. lor Cubei. Atunci de ce p retex ® Zilele trecute a fost dată
plină prietenie. In com unicatul b aric ad e .si se a u d to t m ai des tul că ele au fost trim ise doar publicităţii declaraţia comună
comun sovieto-finlandez publi salve de tun. Bandele tră d ă to pentru a aju ta la înăbuşirea a prim ului m inistru Suvanna
cat la 24 n oiem brie la M oscova rului Mobutu, încu rajate de stă- m işcărilor de eliberare naţiona F um m a şi a prinţului Suîanu-
se ara tă că problem a dezarm ă pînii lor şi de atitu d in e a pasivă a lă din G uatem ala şi N icara vong, p re şe d in te le C.C. al P a r
rii este cea m ai im p o rta n tă şi com andam entului ONU, şi-au ex gua ? E clar că trim iterea de tidului Neo Lao H aksat, cu p ri
urgentă. De asem enea se subli tins atacurile teroriste îndrep- nave am ericane in M area Ca vire la situ aţia din Laos. Decla
niază im portanţa primordială- tîn d u -le şi îm p o triv a m isiu n ilo r raibilor, tran sferarea unui nu raţia cheam ă popoarele tuturor
pe care o are în tă rire a păcii şi diplom atice străine. E cunoscut m ăr m are de bom bardiere în ţărilor lumii să sprijine lupta
securităţii în Europa pentru p a ata c u l din 21 noiem brie a căru i P an am a, p leca rea a 20.000 de dreaptă a poporului laoţian
ţin tă era am basada Ghanpi la p e n tru in d e p e n d e n ţa şi u n ita te a
cea întregii lumi. Leopoldville. In urm a schim bu soldaţi din infanteria m arină a- ţă rii sale.
Vizita preşedintelui Urho K e lui de focuri şi a lu ptelor ce au
m ericană în insula Jam aica... D. CĂRABAŞ
kkonen în U.R.S.S. s-a încheiat.
La înapoiere-a în ţa r a sa el a
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: l$8j 189 1 75. Taxa plătită tn numerar conlorm apiubării Direcţiunii Generate PJ.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.