Page 97 - 1960-11
P. 97
nunecîcara-JJeva
PROLETARI DIN TOATE Ţ Ă R I L E , UNI TI - VAI TELEGRAMA
i mlsocialismului Tovarăşului
ENVER HODJA
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului
Muncii din Albania
Tovarăşului
MEHMET SHEHU
Anul XII. Nr. 1844 Marţi 29 noiembrie 1969 4 pagini 20 bani P r e ş e d i n t e l e Consiliului de Miniştri al Republicii
Populare Albania
Dezbaterea sarcinii or de plan pe anul 1961 Hotărîrea colectivului Tovarăşului ;:
Sareins sporite — HADJI LLESHi
angajamente realizabile
întreprinderea forestieră O- urmărit zilnic de îndrumătorii P r e ş e d i n t e l e Prezidiului Adunării Populare a
răştie a obţinut în acest an im- trimişi pe teren,
portante succese in muncă. Ast- Republicii Populare Albania
fel, la unele sortimente planul Rezultatele nu au întîrziat să
se arate. La parchetul Chiciora-
Recent, în unităţile cooperaţiei anul 1961 pot obţine rezultate anual a fost îndeplinit, obţinin- Sibişel, printr-o bună folosire a ................. ,.f TIRANA
mult mai bune şi în ceea ce pri du-se totodată economii supli funicularului Wyssen şi la capa
de consum din regiunea noas veşte contractările şi achiziţiile, mentare la preţul de cost de a- citatea sa normală, se pregăteş In numele Comitetului Central al Partidului măreaţa cauză a socialismului, popoarele noas
tră, au fost terminate dezbateri mai ales Ia grîu, porumb, floa- proape 1.100.000 lei faţă de an te pentru transport la fabrica Muncitoresc Romin, al Consiliului de Miniştri, tre vor dezvolta necontenit relaţiile lor de prie
le sarcinilor planului pe 1961 la rea-soarelui, cartofi etc. Angaja gajamentul de 350.000 lei. ,11 Iunie“, zilnic, peste 30 m.c. al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al tenie şi colaborare frăţească, pe baza învăţături
desfacerea cu amănuntul a măr mente semnificative în această gater derulaj. Realizări frumoa poporului romin, vă transmitem dv. şi poporu atotbiruitoare a marxism-leninişmului şi a prin
furilor, la producţii etc. privinţă şi-au luat, mai ales, co In vederea îndeplinirii planu se au obţinut şi brigăzile com lui frate albanez, calde felicitări şi urări de noi cipiilor internaţionalismului proletar, contri
lectivele de lucrători ale lui anual şi la celelalte sorti plexe Gerosul şi Ceata, de la succese cu prilejul celei de-a 16-a aniversări buind astfel la întărirea unităţii de nezdruncina
La dezbateri au participat U.R.C-C. Orăştie şi Ilia. mente, ca buşteni gater fag şi sectorul de exploatare Grădişte, a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. a lagărului socialist.
peste 1700 de lucrători ai coope răşinoase, celuloză fag, doage, încurajaţi de succesele obţinute,
rativelor, 600 membri ai consi Important este şi faptul că or traverse normale, cherestea şi forestierii de la I. F. Orăştie Poporul romin se bucură din toată inima De ziua marii dv. sărbători naţionale, v
liilor de conducere, 50 membri ganizaţiile cooperatiste sînt ho- lăzi de fag, conducerea I. F. O- sînt hotărîţi să realize.ze planul- de succesele obţinute de poporul albanez, sub urăm dv. şi tuturor oamenilor muncii dîn R.F
ai comisiilor de revizie, precum tărîte să realizeze sarcinile de răştie, sub îndrumarea comite pe 1960 pînă la dafa de 15 de conducerea Partidului Muncii din Albania, in Albania, noi succese în construirea socialismu
şi reprezentanţi ai organelor lo plan în condiţii economico-finan- tului de partid, a întocmit un cembrie. dezvoltarea industriei şi agriculturii, în ridica lui, în lupta pentru triumful principiilor coexis
cale de partid şi de stat- ciare îmbunătăţite. In legătură plan de măsuri concret, pe par rea nivelului de trai, în opera de construire a tenţei paşnice, a cauzei păcii şi colaborării ii
cu aceasta, merită evidenţiate chete, salariaţi şi termene, pre Concomitent cu îndeplinirea socialismului în patria sa. lumea întreagă.
Adunările cu lucrătorii unită cum şi un grafic de producţie sarcinilor de plan pe acest an se
ţilor cooperatiste şi organele a- angajamentele luate privind re zilnică, la fiecare rampă de urmăreşte şi pregătirea condi Ne exprimăm convingerea că însufleţite de CHIVU STOICA,
Iese au confirmat maturitatea cu ducerea cheltuielilor de circula parchet, depozit etc., care este ţiilor necesare realizării planu Preşedintele Consiliului de Miniştri
care privesc aceştia sarcinile lui pe 1961. In acest scop, încă GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
ce izvorăsc din istoricele docu ţie, sub limitele stabilite de plan. in 10 tuns,
mente ale Congresului al 111-lea De exemplu, Uniunea raională de pe acum s-a trecut la apli Prim-secretar al Comitetului Central
al partidului: a cooperativelor de consum din
Alba Iulia, şi-a luat angajamen carea planului de măsuri tehni-
In adunarea pentru dezbate
rea sarcinilor de plan pe anul tul să reducă cheltuielile de cir 4J25.0OO lei economii co-organizatorice întocmit în ur al Partidului Muncitoresc Romîn al Republicii Populare Romîne
1961 la cooperativa „Sebeşana" culaţie în anul 1.961 cu 150.000 ma prelucrării sarcinilor de plan
din Sebeş, Hofîman Ştefan, ges Iei, iar cele din Orăştie şi Ilia, Colectivul de muncitori, ingineri şi pe anul viitor. ION GHEORGHE MAURER
tionar la magazinul de confec cu 90.000 şi respectiv 110.000
ţii, s-a angajat ca prin aprovi Iei. tehnicieni de la U-M. Cugir, perfec- Ing. IACOB TRAI AN Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale
zionarea cu mărfuri specifice Ş' ţionînd procesul de producţie, reducînd a Republicii Populare Romîne
prin reducerea stocurilor existen In cuvîntu! său, tov. Ion Că- numărul de operaţii la diferite piese, corespondent
te să depăşească în viitorul an leanu, membru în consiliul de
planul de desfacere al mărfuri dezvoltînd mişcarea de inovaţii şi ra
conducere al cooperativei „Mu
lor cu peste 150.000 lei, iar Io- reşul" din Ilia, a spus: „In anul ţionalizări, au reuşit să sporească în CU PLAN UL ANUAL ÎNDEPLINIT Deputaţii, în fruntea
nescu Veniamin. gestionar la mod simţitor productivitatea muncii
magazinul metalo-chimice, s-a 1961 voi antrena membrii coope şi să reducă preţul de cost al produc
angajat să depăşească planul de
ratori din satul Băgara, astfel ţiei. ÎNAINTE d e t e r m e n acţiunilor obşteşti
desfacere, cu peste 100.000 lei. Ca rezultat al eforturilor depuse, ei
Merită a fi scoase în eviden ca mărfurile de la Ilia şi pî-nă
la filiala din sat, să fie transpor au reuşit să realizeze în primele t0 Colectivul de muncitori, teh cu o lună şi jumătate înainte In anii regimului democrat- largă activitate antrenînd intri
ţă şi angajamentele luate luni ale acestui an, 4.325.000 lei eco nicieni şi ingineri de la Între de termen. popular, comunele, satele şi o- gul sat la muncă voluntari
de salariaţii cooperativelor tate voluntar, prin contribuţia nomii la preţul de cost al producţiei, prinderea de industrie locală raşele noastre şi-au schimbat Peste 300 de cetăţeni au elec
de consum din raionul Brad. membrilor cooperatori". Acest faţă de 4.500.000 lei angajament anual. „1 Măi“ din Deva şi-a îndepli Printr-o mai bună gospodări mult înfăţişarea. Zi de zi, prin tuat 4.600 ore, economisind sl
Ei s-au angajat să depă angajament înseamnă o econo In prezent ei dau bătălia pentru înde re a materiei prime, acest co grija partidului şi guvernului, ma de 11.000 lei. Şi la acest
şească planul de desfacere mie la cheltuielile de circulaţie lectiv a redus cu mult preţul de se realizează noi lucrări, de in lucrări deputaţii s-au dovedit
în anul viitor cu peste 1.500.000 de circa 9.000 lei. plinirea şi depăşirea acestui angaja nit planul anual la producţia cost faţă de plan şi a realizat teres obştesc. Ca urmare a preo
fi în fruntea acţiunilor. De e
lei. La rînclul lor. cei din raionul Adunările pentru dezbaterea ment. globală şi la producţia marfă beneficii în valoare de 70.376 lei
sarcinilor de plan au constituit
Tlia şi-au afirmat botărîrea fer şi un minunat prilej de analiză te: peste cele planificate.
mă de a desface mărfuri cu mai în spirit critic a unor lipsuri ce
mult de 900.000 lei decît preve s-au manifestat anul acesta în Harnicul colectiv de la între cupării comitetelor executive, a- xemplu, Ioan Lăzăresc.u, Soli
de planul. prinderea „1 Mai“ a dat în a- jutate de deputaţi, s-a trecut la Manolescu şi Ioan V. Manoles
realizarea indicilor de plan, fă- cest an oamenilor muncii dîn re realizarea celor mai de seamă cu, au prestat cele mai mult
Pentru dezvoltarea bazei teh- cîndu-se totodată preţioase pro giunea noastră 569 garnituri obiective ce au stat în faţa sfa zile de muncă voluntară.
nico-materiale a comerţului coo puneri pentru înlăturarea aces mobilă de bucătărie şi însemna turilor populare.
peratist din regiune, în planul pe tora. te alte produse. Valoarea bunu însemnate realizări au fos
196! sînt prevăzute construirea Pe raza comunei Ilia obţinute şi la construcţia podi.
unui însemnat număr de maga Subliniind împrejurarea deose lui de beton de peste iazul d
bit de favorabilă din acest an,
zine mixte şi universale. In le cînd planul pe 1981 a fost în- Cu 15 la sută rilor de larg consum ca şi pres In comuna Ilia, spre exemplu, la locul numit „Haţeganul“, po
gătură cu aceasta, preşedinţii de mînat cooperativelor cu o lună şi-a depăşit nor taţiile de servicii pentru popu s-au obţinut in acest an multe construit numai prin muncă vc
cooperative si numeroşi membri şi jumătate înainte de începerea ma pe prima laţie executate în acest an se ri realizări care au transformat as luntară. La această lucrare,
ai consiliilor săteşti s-au angajat decadă a aces dică la suma de 9.549.450 lei. pectul satului şi viaţa cetăţeni contribuţie valoroasă şi-au s
anului, în multe locuri vorbi tei luni lăcătu lor de aici. Cel mai important dus-o comitetele de cetăţeni di
să mobilizeze masa de membri şul Ioan Piesa Magazin „Universal“ obiectiv realizat a lost radiofi- circumscripţiile electorale rir,
cooperatori pentru a sprijini rea torii au arătat că aceasta va de la Atelierele carea celui de-al şaptelea sat — şi 3 care au mobilizat un nurhă
centrale din Al La începutul lunii decembrie Uleşul. Pentru aceasta, deputa însemnat de cetăţeni la mane
lizarea acestor construcţii prin permite să se ia din timp mă ba Iulia, apar- a.c. va fi dat în folosinţă la ţii loan Cojan şi Iosif Cărmă- patriotică. Au fost executate ast
surile tehnico-organîzatorice ne ţinînd I.E. „Ar Berthelot un magazin „Univer zan au mobilizat peste 170 ce fel 1.160 ore, realizîndu-se o e
contribuţie materială şi volunta dealul“. sal“. tăţeni la transportul stilpilor, conomie de peste 6.000 lei.
cesare realizării şi depăşirii lui. fasonatul lor, săpatul gropilor
ră. In felul acesta, angajamentul Iată-l în cli Construcţia în sine şi între şi plantatul stilpilor. Cu aceas Printre multe alte lucrări d
Felul cum s-au desfăşurat a- şeu în timp gul mobilier, dau noului maga tă ocazie, ei au prestat 1650 ore interes obştesc, în satul Buciun
luat pe regiune privind construc dunările pentru dezbaterea sar ce repară un zin un aspect atrăgător. muncă voluntară. Faţă de deviz s-a reparat drumul raional O
strung. răştie-Costeşti, şi s-au desfunda
ţiile va fi redus cu mai mult de cinilor de plan pe 1961, entu Prin aportul colectiviştilor din — în valoare de 35.000 lei — lu şanţurile pe o distanţă de pest>
•vF satele Berthelot, Fărcădin/C ră- crarea a costat numai 15.847 lei. 2.000 m.l. Aici, un aport deo
300.000 Iei faţă de deviz. ziasmul cu care lucrătorii şi or guiş şi Găuricea la construirea sebit şi l-au adus deputaţii Va
ganele alese ale cooperativelor acestui magazin, s-au făcut e- Un alt obiectiv a tost şi acela al sile Bogdănescu, Valeria Fiii
Ţinînd seama de înzestrarea conomii in valoare de 44.000 lei. îndiguirilor. Deputaţii Viorel Fă- pescu şi alţii.
au primit aceste sarcini, sînt ga rău şi Ana Peica din satul Săcă-
tehnică a agriculturii, de folo S. R. maş au antrenat oamenii din Şi în Căsfâu
ranţii sigure că anul 1961 va circumscripţiile respective la lu
sirea regulilor agrotehnice îna- constitui un an rodnic în în corespondentă crările de îndiguire de-a lungul Lucruri demne de laude
albiei Mureşului, pe o distanţă se pot spune şi despre
inlate. care au dus şi vor duce la treaga activitate a cooperaţiei activitatea deputatului Ioan An
de peste 2.000 metri. Prin lu drei din satul Găstău, raionu:
creşterea necontenită a produc de consum. crările efectuate, a fost scoasă
ţiei marfă la hectar, conduceri IOAN ONIŢA
le cooperativelor şi ale Uniuni şeful serviciului organizării şi
muncii de masă al U.R.G.G.
lor raionale s-au convins că în Hunedoara—Deva
de sub pericolul inundaţiilor su Orăştie. Din iniţiativa acestuia
OBSTACOLELE Depozit central de mărfuri prafaţa de circa 70 ha. teren un număr de 68 locuitori aj sa.
arabil. tului, au efectuat peste 2.200 ore
T de muncă patriotică la restabi-
In oraşul Haţeg a fost dat in anual economii (la capitolul chi In frunte cu deputatul Mihai lirea albiei riului Sibişel, in ve.
In subteran vestea tlet...Am să zbor pî tal, dus şi întors, chiar republicane la folosinţă un depozit centrai de rii) în valoare de 70.000 lei. Crişan şi alţi deputaţi, cetăţe derea captării apei de la moară
se răspîndi repede, nă la ziuă. Ştiu ce vreo patru kilome care participase. A- mărfuri, aparţinînd Uniunii ra nii satului Cuieş au transportat comunală. Cu ocazia acestei lu
pînă în abataje. „S-a am de făcut 1 tri...Hm' 1 Cam mult. cum, în plus era a- ionale a cooperativelor de con Depozitul are o capacitate de şi aşternut pe drumul Ilia-Cuieş, crări s-a economisit suma de
defectat unul din mo Tînărul se cam pri tent şi unde calcă, să sum. Aici sint centralizate în 60 de vagoane. Prin întrebuin peste 120 m.c. pietriş. La această 11.000 lei.
toarele electrice din — Am; toată în pise promiţînd să se nu se lovească de prezent mărfurile textile, fero- ţarea surselor locale — piatră, lucrare s-au evidenţiat cetăţenii
sala de pompe. Pe crederea ! Gfrăbeşte- întoarcă în 40 de grinzile prea joase chirnice, alimentare etc.. David Bolea, Alexe Cosa, loan ir
ricole de inundaţie“. te ! spuse şeful echi minute. Dar... acum ale armăturilor, să nisip, balast etc. şi prin munca Crişan şi alţii.
Trebuiau luate mă pei, apoi se întoarse nu mai era timp de nu stea în calea Prin centralizarea mărfurilor voluntară depusă, la construirea Munca deputaţilor din comu
suri urgente pentru spre ceilalţi ortaci.- văicăreală. Să gră „goalelor“ şi „pline intr-un singur depozit, se obţin La O ră ştio a ra de Sus nele Ilia, Orăştioara de Sus,
înlocuirea unor pie No, şi pînă atunci noi bească pasul! lor“ purtate de lo depozitului au fost obţinute e- Beriu etc., sprijinul pe care ce
se uzate. Pentru a- să trecem la1! demon comotivele pitice pe -------------ELS------------- conomii de peste 100.000 lei. In satul Orăştioara de Sus a tăţenii din aceste comune il a-
ceasta se cerea tri tarea pieselor defec „Acum să te văd, liniile înguste. fost construită o şcoală de 7 ani, cordă acţiunilor întreprinse de
mis cineva sus, la fondistule !“ — îşi ncepui promifăfor Pe reţeaua comerţului coope cu trei săli de clasă, o sală pro deputaţi, dovedesc cu prisosinţă
uzină, la ateliere. te... spuse el, lungind pa Ajunse intr-un su fesorală şi alte dependinţe. Co încrederea maselor populare in
Echipa de electri La prima vedere sul. flet la puţ. Drumul Printre formaţiile de curînd înfiin ratist din raionul Haţeg se va mitetul de cetăţeni din satul O- deputaţii pe care şi i-au ales.
cieni aflată in sala îl parcurse în mai ţate la clubul orăşenesc al sindicatelor face in viitor o şi mai bună re- răşticara de Sus a desfăşurat o
pompelor era în sarcina primită de Lumiinîndu-si dru- puţin de 7 minute. din Deva, orchestra de muzică popu cartizare a mărfurilor. S. ORBONAS
cumpănă. Pe cine să electrici anul Lupa'ş lară se afirmă printr-o pregătire bună
„Dacă îmi merge SIDONIA RUSAN FiTv*
se trimită sus ? tot aşa, o să mă pot
— Plec eu 1 se o- ţine de cuvînt...“ corespondentă
feri Gheorghe Lu- Acest gînid.i se în şi activitate promiţătoare.
paş. un tînăr uscă tunecă însă de ceea
ţiv, înalt, cu ochi Din carnetul reporterului ce-1 întîmpină la Această formaţie — dirijată de ta-
vii. rampa puţului. Era
o hărmălaie de ne- muncitorul miner Ion Stoica — a Să construiieeşşttii !> ' 7-'.• V ..
— Bine I se învoi despris. De lîngă va- pregătit pînă în prezent un potpuriu de M .•
^ şeful echipei. Pen- gonetele pline, strin- melodii sovietice şi rornîneşti. Dintre ufin agdrăapjodstîinteca1.irr4ee0 pot •
, tru aceasta ai timp se !aici cu nemiluita, >:¦Ov:': R Y o: ^ R :::.: .T hv: iâ V • .
) exact... patruzeci de părea destul de u- mul cu laimpia de si se ridicau strigătele vi
şoară. Piesele ce le guranţă, acum aler minerilor care cereau (
minute. Ai să te avea de adus nu e- ga de-a binelea: mai ca acestea să fie tri cîntecele populare rornîneşti învăţate te mari, prevăzut cu
poţi întoarce ? rau prea grele. Greu repjedb, m|aâ re mise mai repede la
era însă drumul pî pede... Alergă în suprafaţă. Totodată recent, fac parte „Mocăncuţa“, „Vin [inie decovil, poc
Tînărul se uită la nă sus, la ateliere. se auzeau semnale
ceas. Făcu socotea pas uniform, aspi repetate către cei de lele şi „(Sa la Bileiu“. ? pentru furaje, came-
la în gînd' a drumu Din galeria unde rinei aerul şi elimi- sus, oare întîrziau cu
lui ce trebuia să-l se afla sala pompe nîndu-1 tot la 4-5 descărcarea coliviei, Printre artiştii amatori care se pre > re pentru îngrijitori
parcurgă, apoi răs paşi. Corpul şi-l ţi zintă cu punctualitate la repetiţii şi \ şi pentru pregătirea
punse : lor, muncitorul avea IRIMIE STR.MJŢ execută cu măiestrie cîntecele şi me ) furajelor, cu lumină
nea puţin aplecat lodiile de curînd învăţate, se număra 5 electrică etc. şi să
— Ani să mă des de parcurs o bună înainte, mîinile pe (Continuare In pag. 3-a) Dumitru Rădoi de la T.R.G.H., Sil (j te coste foarte pu-
curc... sînt doar a- lingă trunchi, îndoite ) ţini bani, nu-i de-
parte dîn galeria de la cot, relaxate,
principală, avea apoi aşa cum se obişnuise via Jurca şi Ion Filip de la întreprin * loc u şo r!
de urcat pe puţ zeci db
metri şi alte cdteVa la zecile de con V
sute avea de alergat cursuri de alergări
pe galeria de ieşire raionale, regionale şi derea minieră, Rodica Oros de la Tri- ( Colectiviştii din
la suprafaţă. In to
bunalul popular orăşenesc şi Aurel Ml- / Sarmizegetusa au
truţ de la Direcţia regională a eco
nomiei forestiere. f<, construit un aseme-
< nea grajd (cel din
S clişeu) cu numai >
PETRU JURCON1 L 60—65.000 lei. ş
corespondent
