Page 99 - 1960-11

rer. 1844 DRUMUL SOCIAIISMULUI pag. 3

V I A Ţ A DE P A R T I D 2 9 N O IEM BRIE 1 9 4 4 - 2 9 NOIEMBRIE

Creşterea productivităţii muncii A XVI-A ANIVERSARE A ELIBERĂRI! ALBANIEI

faeSor mtporfanf în realizarea DE SUB I U G U L F A S C I S T

de economii M sisie a fă n r e ş ie e r o i S e m ă re s c s u p ra fe ţe le
c u ltiv a b le
/v w w w w v w y i

Pentru comuniştii din secto­ lor automate. Această măsură ţiei şl îmbunătăţirea cîştiguluî Oricine examinează o hartă a pămînt asanate lucrează coope­

rul maşini de cusut al U. M. Gu- face ca maşinile să nu mai fie oamenilor. In 1950, tînăra Vita Konomi tărit să-şi părăsească brigada Albaniei observă lesne marile ratorii de la Libonik, Sovjan,
gir, realizarea de economii în oprite la terminarea şi începe­ Pentru cointeresarea materia­ a reuşit să-şi convingă părin­ fruntaşă şi să treacă să mun­ suprafeţe acoperite de mlaştini Rrembec, P'ojan, care obţin re­
producfie constituie o preocupa­ rea fiecărui schimb. Predîndu-!e lă a muncitorilor ş!i creşterea ţii s-o lase să plece la Tira­ cească intr-o brigadă care care se întind de-a lungul cîm- colte bogate de pe sutele de hec­

re de frunte. Organizaţiile de din mers, muncitorii care le de­ productivităţii muncii, Ia propu­ na pentru a învăţa o meserie rămînea in urmă. Colectivul piilor de pe litoral. Dar călăto­ tare de pămînt drenate şi ame­
partid din acest sector au dez­ servesc au reuşit să mărească în nerea comuniştilor s-a introdus la combinatul textil a cărui ei de muncă a felicitat-o pen­ rul care vizitează astăzi Alba­ liorate..
bătut în adunările lor căile şi mod simţitor producţia şi pro­ construcţie se apropia de sfîr- tru această iniţiativă, dar s-au
acordul colectiv la montajui pe şit. găsit şi dintre aceia care so­ nia este surprins de faptul că Munca dîrză şi entuziastă de­
posibilităţile de realizare a a- ductivitatea muncii. bandă a maşinii de cusut, la coteau că fapta ei este o ţara şi-a schimbat complet as­ pusă de muncitori la desecarea
tratament termic şi suprafaţă, Ia — Poţi să pleci la oraş, prostie, căci ea nu va putea pectul. a 8.000 ha. de pămînt, drena-
cestui obiectiv, au stabilit mă­ Tehnică nouă —- linia flux corp şi placă. Această i-au spus părinţii, dar ia sea­ ciştiga nici jumătate din ceea rea şi ameliorarea altor 21.000
măsură a dus la îmbunătăţirea ma să fii silitoare şi să ne ce realiza înainte. Măsurile luate în ultimii ani ha. şi irigarea a 26.000 ha. este
suri concrete în această privin­ faci cinste prin purtarea ta. de guvernul popular au tradus acum răsplătită de recoltele bo­
calităţii iar productivitatea mun­ La început a fost într-ade- in viaţă visul nutrit de nume­ gate care se obţin aici. Griul,
ţă şî au mobilizat în această a c -. calificare superioară cii a crescut în mod simţitor. Vita Konomi s-a străduit să văr aşa, Vita Konomi nu ciş­ roase generaţii ca mlaştinile,
ţiune, prin membrii şi candidaţii S-a ajung să se monteze eu respecte sfatul părinţilor ei. tiga decit jumătate din vechiul sursă de boli şi mizerie să fie porumbul, bumbacul dau rod bo­
2.000 bucăţi maşini de cusut mai ei salariu, căci brigada sa secate. Astăzi, călătorul care se gat.
de partid, întregul colectiv de Introducerea tehnicii noi şi mult în fiecare lună. Părăsindu-şi cătunul natal nouă nu îndeplinea decit 76 la îndreaptă spre Korca ar căuta
Morostar, din Muzeqie, ea s-a sută din plan. în zadar urmele vechilor mlaş­ In ultimii ani au dispărut şi
muncitori, ingineri, tehnicieni şi îmbunătăţirea proceselor tehno­ Rezuifafe prom ifăîoare tini de la Malik. In locul lor se
mutat în Capitală unde, în Dar lucrurile s-au schimbat ridică in prezent orăşelul Malik, mlaştinile de la Thumana, tere­
maiştri. logice de fabricaţie au contri­ Datorită muncii neobosite a repede. Cu ajutorul noii mem­ dominat de coşul înalt al fabri­
comuniştilor pentru mobilizarea 1951 a terminat cursurile şco­ bre, brigada a început să-şi cii de zahăr construită cu aju­ nurile mlăştinoase de la Rosko-
Calăîafea produselor — buit de asemenea la creşterea tuturor forţelor la îndeplinirea îndeplinească zilnic planul cu torul Uniunii Sovietice. Chiar
simţitoare a productivităţii mun­ planului de producţie şi realiza­ lii de ţesătorie; tot atunci a acolo unde a fost albia mlaşti­ veci, cele din Vurg şi altele.
rea de economii, colectivul sec­ nii de odinioară se înalţă locuin­ Suprafaţa arabilă a ţării s-a
preocupare de seamă cii şi realizarea de economii. Or­ torului a obţinut succese de sea­ început să funcţioneze şti
mărit cu 6.350 ha. iar alte
ganizaţiile de partid au îndru­ combinatul.
' Ocupîndu-se cu răspundere de mat conducerea tehnico-adminis- 17.600 ha. de terenuri inunda­
conducerea şi îndrumarea acti­ trativă, pe toţi inginerii, tehni­ Fata nu avea pe atunci de­
vităţii de producţie, organizaţi­ cienii şi maiştri să se ocupe cu
ile de partid au pus în faţa co­ răspundere de aceste probleme, ed 16 ani.
lectivului obiective concrete, au fapt ce a dus ia obţinerea de re­
orientat eforturiîe acestuia spre zultate importante. Astfel, în
atingerea sarcinilor propuse. O ţe muncitoreşti, fabrica, clădi­ bile au fost ameliorate. Lacuri­
mare atenţie a fost acordată re­ urma unui studiu făcut, s-a îm­ mă. Planul de producţie a fost Greutăţile începutului au 100 la sută, iar apoi cu 101 la rea gospodăriei agricole de stat le de acumulare de la Kurian
ducerii rebuturilor prin întărirea bunătăţit tehnologia de fabrica­ îndeplinit şi depăşit lună de lu­ fost depăşite cu ajutorul to­ sută, 102 la sută... şi construcţiile administrative şi Murrize permit irigarea a
controlului pe faze de operaţii ţie fa reperul 76, reducîndu-se nă. S-au produs peste plan 5.594 varăşelor mai vechi. Acestea ale acesteia. Pe întinderile de 31.800 hectare.
ş:i a răspunderii fiecărui munci­ 17 operaţii. Ca urmare, produc­ bucăţi de maşini de cusut. An­ au sfătuit-o să se înscrie la Poate se găsesc unii care
gajamentul cu privire la econo­ să socotească că acest 2 la
tivitatea muncii a crescut cu 21
tor faţă de calitatea muncii lui. Ia sută. La confecţionarea capa­ mii a fost maiorat de ia 2 mi­
!n această privinţă, un rol im­ cursurile serale pentru a-şi sută peste plan reprezintă pu­
portant îl are autocontrolul.
celor de fa masa si capul maşi­ lioane la 2,5 milioane şi s-au rea­ completa studiile. ţin ! Dar în kilograme acest Creşterea nivelului de trai
Muncitorii au fost educaţi şî în­ nii de cusut s-au introdus şa­ lizat pînă în prezent 2.585.000 Munca şi viaţa în colectiv procent reprezintă 2.880 kg. de al oamenilor muncii
drumaţi să execute şi să predea bloanele, ceea ce a făcut ca pro­ lei. Colectivul acestui sector este fire în plus pe lună, iar în
ductivitatea muncii să crească hotărît să realizeze pînă la sîîr- au făcut din ea o muncitoa­ bani 1.929.000 leki lunar.
Ia magazie numai piese de bună cu 135 la sută. De asemenea,, şitul anului 3 milioane lei eco­ re fruntaşă, hotărîtă întotdea­

calitate. Este un merit a organi­ nrin folosirea sculelor combina­ nomii peste plan. una să muncească din ce în Astăzi, Vita Konomi, Eroi­ Ca rezultat al succeselor obţi­ rît o nouă reducere a preţuri­
zaţiilor de partid că au ştiut să
facă din aceasta o chestiune vi­ te de aşchiere la uzinarea vola­ O importantă contribuţie la ce mai bine. nă a Muncii Socialiste din R. nute de poporul albanez in dez­ lor de vînzare cu amănuntul a
tală pentru fiecare muncitor. Ca nului mic al maşinii de cusut, voltarea continuă a economiei unor mărfuri de larg consum
urmare, tot mai mic este numă­ îndeplinirea angajamentului cu Au trecut 9 ani. însufleţită P. Albania, a hotărît să trea­ naţionale şi în opera de şi a preţurilor de vînzare către
numărul de operaţii s-a redus privire la economii şi-a adus-o construire a socialismului, gu­ cooperativele agricole a maşi­
de la 6 ia 2 iar productivitatea colectivul compartimentului grai- de exemplul Valentinei Ga­ că din nou la o altă brigadă

rul acelor muncitori care sînt muncii a crescut cu 60 la sută. îăr care a realizat 541.000 iei ganova, Eroină a Muncii So­ codaşă, pentru a o aduce şi vernul R. P. Albania a luat nilor, utilajului şi pieselor de'
criticaţi la gazeta de perete, puşi Prin aplicarea metodei de refu­ economii şi cel de la tratament cialiste din U.R.S.S., anul tre­ pe aceasta la nivelul brigăzi­ măsuri de reducere a preţurilor schimb. Noua reducere va aduce

la tabla neagră sau citiţi Ia sta­ lare la rece (presare) a şurubu­ termic şi suprafaţă care a rea­ cut tînăra muncitoare a ho- lor fruntaşe. la un mare număr de produse populaţiei o economie anuală de
ţia de radioficare a uzinei pentru rilor s-a ajuns ca de Ia 800 bu­ lizat 321.000 lei economii. industriale şi agro-alimentare. 910 milioane leki.
calitatea slabă a producţiei date căţi cîte se făceau prin metoda r 'V V W W W V W W ^V/VN/W1 In zece ani s-au efectuat 9 re­
refulării Ia cald pe şase maşini Manifestînd aceeaşi grijă pen­ duceri de preţuri care au a- Oamenii muncii sînt pe deplin
de ei. index, să se producă pe o sin­ tru creşterea producţiei si pro­ Reconstruirea unor întreprinderi dus populaţiei o economie to­ conştienţi că bunăstarea lor se
In lupta pentru îmbunătăţirea gură maşină automată peste ductivităţi] muncii şi realizarea industriale tală de 7.910.000.000 leki. Re­ datoreşte în primul rînd creş­
10.000 de bucăţi pe schimb. Â- de economii prin introducerea cent, ca urmare a succeselor terii producţiei şi productivită­
calităţii producţiei, o contribuţie ţii muncii. Tocmai de aceea, ei
însemnată şi-an adus-o agitato­

rii Nicolae Brici, Trăian Cazan, ceastă metodă a dus la creşte­ tehnicii noi, îmbunătăţirea pro­ în întreaga Albanie se desîă- producţia va creşte ia 1.600.000 obţinute în munca entuziastă a muncesc cu tot mai mult en­
Teodor Crişan, Sever Ciuta. Ioan rea simţitoare a productivităţii cesului tehnologic, aplicarea de şoară o largă acţiune de recon­ m. ţesături, iar la întreprinde­ oamenilor muncii pentru întîm- tuziasm pentru îndeplinirea şi
Datu şi alţii, care au desfăşurat muncii şi ia eliberarea celor 6 noi inovaţii şi raţionalizări în strucţie a întreprinderilor indus­ rile „Secera şi Ciocanul“ din pinarea celei de-a 16-a aniver­ chiar depăşirea la toţi indicii a
maşini index pentru executarea producţie, ridicarea calificării şi Korca, producţia de tricotaj va sări a eliberării ţării şi a ce­ sarcinilor de plan pe anul 1960,
o susţinută muncă politică de triale. Cel de-al doilea pian cin­ lui de-al 4-lea congres al Parti­ ultimul an al celui de-al doilea
agitaţie în această direcţie. Mem­ altor piese. cinal (1956-1960) prevede re­ creşte de circa 8 ori, iar produc­

brii şi- candidaţii cîe partid re- La îndemnul organizaţiilor de specializarea oamenilor, organi­ construcţia a 34 de astfel de în­ ţia de ciorapi de 3 ori. dului Muncii, guvernul a liotă- plan cincinal.
oartizaţi să lucreze în locurile partid s-au organizat în sector zaţiile de partid din sectorul ma­ treprinderi. In afară de recon­
cursuri de minim tehnic pentru şini de cusut vor reuşi să obţi­ strucţia unor ateliere care au stssa? :
hotărîtoare ale producţiei, avînd toate profesiile: strungari, fre­ nă noi succese în mobilizarea şi fost puse în funcţiune imediat
sarcini concrete privind realiza­ zori, lăcătuşi ctc. în scopul ridi­ antrenarea întregului colectiv de după eliberare cu un utilaj vechi
rea planului şî angajamentului cării calificării profesionale a
ajuns în prezent aproape la li­
cu privire la economii,; au depus

o muncă rodnică în mobilizarea muncitorilor. Paralel cu aceasta muncitori, ingineri, tehnicieni şi mita uzajului, sînt reconstruite
si antrenarea întregului colectiv s-a acordat o atenţie deosebită maiştri la înfăptuirea sarcinilor şi o serie de întreprinderi con­
ia înfăotuirea sarcinilor de plan, specializării muncitorilor pe faze mari şi de răspundere ce ie re­ struite după eliberare şi echipa­
ei aflîndu-se întotdeauna în te cu utilaj necorespunzător teh­
fruntea acţiunilor, constituind e- de operaţii şl repere fapt ce a vin pentru anul 1961. nicii moderne.
dus la ridicarea calităţii produc­ N. BADJU
xempîu personal. Astfel, datorită reconstruirii,

In reducerea preţului de cost -ÜSI- rafinăriile de la Cerrik îşi vor i
al producţiei şi realizarea de e-
conomii peste plan, un factor Consfăfusrea pedagogilor şi educatorilor dubla producţia atingînd 300.000
tone de petrol rafinai pe an. iar
important îl constituie creşterea
Fabrica de ciment „Lemn" îşi
productivităţii muncii. Organiza­ Comitetul regional U.T.M., în La consfătuire an participat va spori capacitatea de produc­

ţiile de partid din sector au în­ colaborare cu secţia de învăţă- 64 pedagogi şi educatori din ţie de la 50-000 la 100.000 tone
drumat conducerea tehnico-ad- mint şi cultură a Statului .popu­ instituţiile de învăţămînt ale pe an.

ministrativă să ia măsurile cu­ lar regional, a organizat la De­ regiunii noastre. De cîtva timp se desfăşoară
Referatele prezentate 3 „Rolul
venite în acest scop. In urma va, in zilele de 20 şi 27 noiem­ reconstrucţia manufacturilor de
indicaţiilor date de organizaţia brie a.c., o consfătuire cu peda­ şi sarcinile organizaţiilor U.T.M. tutun de la Lurres şi Shkcder,
de partid şi a propunerilor fă­ gogii şi educatorii din şcolile în şcoli“ — raportor tov. Arm a întreprinderilor ele vinificaţie,
cute de comunişti s-a trecut Ia medii, profesionale şi de la ca­ Siiciu, „Cum se ocupă educato­ a fabricilor de conserve de fruc­
rii de la şcoala profesională din te etc.
preluarea din mers a maşini- } sele de copii.

Calendarul lucrărilor agricole Zlatna, de organizarea timpului In general s-a pus accentul RAFINARIA DE PETROL DIN CERRIK, REGIUNEA ELBASAN, R.P. ALBANIA.
liber al elevilor“ — raportor tov. pe reconstrucţia întreprinderilor
Cornel Dobrescu — ori .temele existente şi nu pe construirea
practice ca : „Desfăşurarea pro­
pe lima decembrie gramului de dimineaţă cu elevii unor întreprinderi noi. Astfel, în if— > OBSTACOLELE
din internatul şcolii medii „De- urma reconstrucţiei rafinăriei
In c îm p mina sau cu foarfeci de omizii. cebal“ au fost urmate de discu­ nr. 2 din Oraşul Stalin, capaci­ (Urmare din pag. l-a) te... zece... treizeci... a participat în ulti­ Acum făcea drum
Resturile se strîng şi se ard. ţii vii şi interesante. tatea de producţie a acesteia a mii 10 ani, în calita­ întors, prin aceleaşi
Se continuă controlul semă­ După executarea acestei lucrări sporit de 1,5 ori, în timp ce con­ scrîşnete de fiare, pafcruzeeişinouă... o te de sportiv amator, galerii, spre locul un.
năturilor de toamnă. Pe tere­ se face stropitul pomilor cu se- Consfătuirea a prilejuit un sumul de combustibil a scăzut ciccnete de tampoa­ sută opt...“ membru al asociaţiei
nurile joase şi; apătoase se tac linon în concentraţie de 0,75 la minunat schimb de experienţă de fa 12 la sută Ia 5,5 !a sută, ne, clinchete ale clo­ „Minerul“ din Lu- de-1 aşteptau ortacii.
şanţuri de scurgerea apelor sută sau cu ulei horticol în con­ pentru pedagogii şi educatorii ceea ce reprezintă, o economie de potelor locomotivelor Pe cînd răzbi în peni. Şi-n aceşti ani La puţ avu norocul
stagnate. Dacă timpul permite, centraţie de 5 la sută. Trata­ participanţi la consfătuire în care-şi cereau cale buza orizontului de să găsească un loc
se continuă arăturile adinei şi mentele se fac pe timp frumos vederea îmbunătăţirii muncii de 10.000 tone petrol brut pe an, deasupra1 îşi simţea niciodată nu a făcut într-o colivie pregă­
desţelenirea terenurilor slab pentru ca soluţia să se zvînte. cămaşa leolarcă de
Productivitatea muncii a crescut

de 1,7 ori şi calitatea produselor

productive. In cazul folosirii uleiului horti­ educaţie comunistă a s-a îmbunătăţit simţitor. liberă... sudoare în spate. O de ruşine culorile a- tită pentru personal.

in grădena de legume col, stropirile se pot tace pînă neratii. La tesătoriile din Shkoder*3 Semnalistul nici clipă se chinui să-şi sociaţiei pe oare o In felul acesta cdşti-
la temperatura de minus 6 gra­ gînd să-l lase să ur­ aprindă lampa stin­ reprezenta, chiar da­ gă 8 minute din cele

Se continuă aplicarea îngră­ de. In livezile tinere se verifică, Nota critică ce în colivie pe tî- să la urcuşul pe sui­ că n-a Ocupat întot­ pierdute înainte.
şămintelor organice şi se exe­ apărătoarele,contra iepurilor, iar năr. In zadar cerca tor.
deauna locul I... Simţea obose'ala cum

cută arături adinei. Se conti­ din livezile bătrîne se scot po­ el să-i explice ce şi „Parcă ar fi după ...Au mlai trecut în­ îl cuprinde încetul

nuă adunatul gunoiului de grajd mii uscaţi şi se fac gropi pen­ cum, că e pericol de campionatele naţio­ că cinci minute de cu în cetu l; acea' o-
inundaţie dacă întîr- nale de acum: un an, alergătură, pînă cînd boseală atît de cu­
U n d e v iz ro m a s p e h îrtiepentru răsadniţele calde şi se tru înlocuirea lor. Pe terenurile zie. cînd' îmi-(a|m rupt galeria păru că i se noscută de orice

depozitează in grămezi mari. în pantă destinate plantării se — Nu mă intere­ schiul pe ultimii 500 lărgeşte în faţă, în­ sportiv, după o în­
sează. E oră de vîrf. de metri, incit a tre­ cepând să fie lumi­ trecere grea, care te
Se face controlul legumelor fac amenajările respective. Se Biblioteca raională din Orăş- Sint peste doi ani de cînd in­ Producţia e întîi... buit să alerg cu el în nată de albul zilei. face să te îndârjeşti ^
depozitate, se continuă verifica­ controlează depozitele de păs­ tie se numără printre bibliote­ teriorul bibliotecii, compus din minai pe zăpada în­ şi mai mult pentru
rea şi condiţionarea seminţelor trare a fructelor şi se înlătură cile raionale cu o activitate bu­ 3 camere, nu a fost zugrăvit, Oră de vîrf ? Şi gheţată, pînă la' fi­ — încă puţin, în­ a o învinge, lupţi nd
de legume, se verifică şi repară fructele care prezintă simptome nă în munca de raspîndire a ba mai mult, în depozitul de jos în galerii se a- niş !" — zîmbi ei. D'ar că puţin... cu tine însuţi.
inventarul grădinăresc şi utila­ de putrezire. cărţii în rîndurile maselor de cărţi o parte din perete este dună apa nCpompa- numai pjentru o cli­
oameni a: muncii. Colectivul de deteriorat din cauză că atunci tă... Ce-i de făcut?! pă. Brusc devenis'e Peste un minut, un Şi de data aceasta
jul de irigat. In vie şî pivnlfă muncă al bibliotecii întreprinde cind plouă apa se scurge pe încruntat, văzînd că grup de lăcătuşi, ca­ Lupaş învinsie obo-
zilnic acţiuni frumoase cu car­ pereţi, astfel că in unele cazuri „La naiba cu văi­ s-au scurs aproape re lucrau la repara­ . seala aceasta, ca pe
| In planfaŞiile de pomi Dacă timpul permite, se con­ tea, ca seri literare, seri de în­ sînt atinse de apă şi cărţile de­ cărelile... He-he-he 1 10 minute în timpul tul liniei în faţa gu­ un obstacol dificil,
tinuă lucrările de desfundare a trebări şi răspunsuri, recenzii, pozitate. Secţia administrativă a Tacă ce-am să fac!“ cursei saie de jos pî­ rii minei, văzu ţîş- dar nu imposibil de
şi depozife de fruefe terenurilor pentru plantaţiile de după-mese de basme etc. sfatului popular raional a întoc­ nă ard. Alerga acum nind un om dintr-o trecut. Aşa se întâm­
primăvară şi aratul printre rîn- mit un deviz in luna iunie 1960 Şi, dintr-un salt, mai Liber, mai rela­ galerie, pornit spre plă că pătrunse ia
In prima jumătate a lunii se durile de viţă. Se verifică spa- De la începutul- anului şi pînă şi l-a înaintat la I.G.O. Orăş­ se agăţă de sicara de xat, spre ieşire. „Ca atelierele de dincolo timp in s’ala pompe­
continuă plantatul pomilor fruc­ lierii şi se începe repararea lor. în prezent cei 1997 cititori au tie, iar tov. Becherescu Ioan, di­ siguranţă din casă la Piteşti la Con­ de plopii plantaţi în lor, tocmai în clipa
tiferi dar numai în cazul cînd Se revizuieşte inventarul viti­ citit şi studiat peste 30.829 cărţi rectorul acestei întreprinderi, a puţului şi începu să cursul „Să întâmpi­ faţa nu'tului Ştefan. cînd ortacii săi dOşu-
timpul este iavorabil execută­ col şi in pivniţă se face primul şi broşuri. Pe lingă cele de mai trecut de mai multe ori pe la urce spre ziuă, pe năm' 7 Noiembrie“ rubau ultima piesă.
rii acestei lucrări. Se continuă pritoc astupîndu-se bine vasele sus colectivul bibliotecii raionale bibliotecă, s-a uitat, a văzut, şi suitorul improvizat. din 1959, la faza in­ — Măi, acesta - i Cînd îl văzu, şeful
arăturile, săpatul pomilor in jur pline. îndrumă activitatea celor 11 bi­ a plecat, mulţumindu-se să spu­ Era singura soluţie terregională, unde Lupaş... Hei, 'Gheor- echipei se arătă mi­
şi incorporarea îngrăşămintelor blioteci comunale, 24 săteşti şi nă : „venim azi, venim mîine“ care-i rămăsese. Nu am Ocupat lo'cul I, ghe ! Inc'otro ? ! rat 7
organo-chimice precum şi cură­ In gospodărie cele 22 biblioteci de casă. şi iată că sîntem la sfîrşitul lu­ m;ai ţinea' seama că e înainte a peste 70 de
ţirea pomilor de uscături, nii noiembrie 1960 şi nu 5-a fă­ obositor şi că-i va concurenţi...“ El nu avea însă — Curni ? ! Te-ai
muşchi şi licheni. Prin această Se verifică depozitele de pro­ Dacă s-au obţinut unele rezul­ cut nimic. Socotim că este tim­ răpi din tim.p dru­ timp de ei. Magazio­ şi întors’ ? ! Bravo !
lucrare se înlătură posibilităţile duse agricole, se condiţionează tate bune în munca cu cartea, mul al-eS. „Cit o să Ciudat cuhî îi vin nerul îl aştepta cu adăugă apoi privi n-
de iernare a insectelor şi spori­ seminţele destinate semănături­ trebuie să arătăm că întreţine­ pul să se traducă în fapt de­ pierd aici, o săi cîştig de uşor în minte i- piesele pregătite, le­ du.-şi ceasul, fără să
lor de ciuperci care produc in lor de primăvară, se face pro­ rea şi grija manifestată faţă de pe galerie, alergînid!“ maginile din timpul gate cu sîrrnă lao­ ştie ce efort l-a cos­
timpul vegetaţiei mari daune ba germinativă a seminţelor şi localul bibliotecii lasă de dorit. vizul făcut în vară. — îşi spuse în gînd, celor peste 20 de laltă1. Electricianul tat pe tînărul can­
pomilor. Curăţirea pomilor se se continuă repararea, inventa­ De acest lucru se face vinovat numărînd s-cările ce concursuri de atle­ semnă în grabă bo­ didat de partid din
face cu mănuşi de zale, perii de rului agricol. în parte şi tov. Pavel Petru, şe- IGNAT CONSTANTIN Ie simţea alunecoase tism’ şi Schi la care nul de primire şi fă­ faţa sa, această în­
sîrrnă sau razuri şi numai a- ful secţiei secretariat — admi­ sub tălpile picioare­ ră o vorbă pieri apoi toarcere la timp.
tunci cînd vremea e umedă. Staţiunea experimentală horticolă nistrativ de la sfatul popular, instructor al secţiei de propagandă lor. „Una, două... şap­ -v r, w- din Ochii magazione­
Totodată se face omizitul, cu Geoagiu. raional Orăştie. rului.
şi agitaţie a Comitetului regional al