Page 10 - 1960-12
P. 10
pag. 2 u k UMUL s o c i a l i s m u l u i N r. 1848
Neobosit în numea Contribuţia căm inului M unca de m iner Lavolan —
culturală e frum oasă!
cultural pătrunşi de
Nu de mult, întovărăşiţii din ic- ca „Pămînt desţelenit“, „Dru t Mina Amnoasa. Teodor, şeful de -] ...20 noiembrie 1960, ora 5,45. Go ţie. Pentru accidentul făcut şi pentru
Oilnic au păşit în marea fami mul cel mare" etc. brigadă şi-a dat şefi de brigadă e- 1 nind pe străzile Hunedoarei, autosal-
[• Deşi era de schimb, seama numaidecit varea se opreşte în faţa clădirii spi infracţiunea de a părăsi locul acci
Írau mulţumiţi. talului. Pacientul adus în stare gravă
lie a colectiviştilor, convinşi Ia sala căminului cultural au l în abataje răpăi de cele ce urma — Toadere, i-am j este primit de medicul de gardă. După dentului, Ştefan Antonescu a fost de
fiind că numai calea gospodă fost prezentate întovărăşiţilor t tul ptWiamerelor examenul medical, s-a stabilit diag
riei agricole colective este cu a- romanele „Setea“ şi „Mitrea să se întîmple. venit de hac — 1 nosticul : luxaţia piciorului drept şi cî ferit justiţiei.
devărat calea belşugului, calea Cocor“ care tratează despre tre — Nu vă pier teva leziuni pe corp. S-a trecut apoi
unei vieţi mai bune. zirea conştiinţei ţăranului mun L nu încetase; zgo- spuse David în ] la aplicarea tratamentului indicat. -k
citor şi perspectivele vieţii lui, deţi cu firea. A-
Căminul cultural dm Cîlnic deschise de actul istoric de la l moţul craţerelor duceţi lemn pen timp ce.şi ştergea I Durerile erau chinuitoare încă. Tra lată numai unul din cazurile dis
şi-a adus şi el partea de con 23 August 1944. ían Betea abia acum îşi dădu seama
tribuţie la atragerea întovără- [ se făcea parcă mai tru armare. Repe fruntea de suăoa- -] de gravitatea accidentului suferit... cutate în consfătuirea regională a con
şiţilor în G.A.C. Astfel, în con Şi activitatea artistică a fost de...
ferinţele expuse întovărăşiţilor, orientată spre popularizarea co I auzit sub povara re. Leii tăi s-au ¦] Cum a ajuns Traían Betea în sala ducătorilor auto ce s-a ţinut duminică,
căminul cultural a folosit nume lectiviştilor fruntaşi şi a reali La abatajul ve de operaţie a spitalului ?
roase exemple convingătoare t bulgărilor de căr- cin lucra brigada purtat eroic... ] 20 noiembrie, la Hunedoara.
din viaţa colectiviştilor din Da- zărilor lor. lui David ioan, La restaurantul „Corvinul“ din Hu
ia Rotnînă, gospodărie agricolă Dintre cei care s-au remarcat L bune. unde Sas Teodori Inginerul Tarcea j nedoara, în noaptea de 19 spre 20 Organizată de Direcţia regională a
colectivă puternică, din realiză a muncit ca şef de noiembrie, Ştefan Antonescu petrecea
rile gospodăriei agricole colec în munca dusă pe tărîm cultu [ ...Abatajul camei- schimb. Fiind vor Ioan, şeful secto- J cu cîţiva „prieteni“. Noaptea, la orele miliţiei, consfătuirea a avut drept
tive „6 Martie“ din Cilnic etc. ral pentru atragerea îniovărăşi- l ră nr. 10. Nume- ba de un om cu 3,30, s-a urcat la volanul autobuzului
ţilor în G.A.C. amintim pe tov. care a lucrat în ruluî îi surprinse -j nr. 51.162 Graiova, al cărui şofer era. scop să pregătească conducătorii auto
Conducerea căminului cultu Ion Popa, Otilia Dumbravă, Mi- L roşi stîlpi de brad brigada lui, David Gu 8 persoane în autobuz, a pornit-o
ral, cu sprijinul cadrelor didac hai Dumbravă, Ana Popa, Ana f(_ înfipţi in vatră n-a mai stat nici pe cei doi şefi de ) spre Simeria. Avea de condus pe „ci în vederea prevenirii accidentelor de
tice, a desfăşurat o intensă ac Botcroagă, Pompiliu Bodea, o clipă. Se adresă neva“ la trenul de Petroşani. La în
tivitate şi cu cartea, pentru a Theiss Sofia, Doina Pădureanu, ortacilor. brigadă discutînd. 1 toarcere, spre Hunedoara, Ştefan An- circulaţie.
face cunoscute ţăranilor înto Elisabeta Fulea şi alţii. tcnescu îşi pierdu încetul cu încetul
vărăşiţi din sat avantajele gos L susţin tavanul a- — Eu mă ăuc — Era să se în- J controlul asupra volanului. Alcoolul Din referatul prezentat la consfătui
podăriei agricole colective, pen îndrumată de comitetul co L batajului. Din cină la Sas la abataj; consumat şi lipsa de odihnă, îşi spu
tru a le arăta şi pe această ca munal de partid, sprijinită de L în cînd din acope are ceva bai. chidă ? — ie ] seră însă cuvîntul. Din cînd în cînd, re şi din discuţii s-a desprins că din
lo viaţa nouă a satelor colec Comitetul executiv al sfatului autobuzul o lua într-o parte şi în al
tivizate. In acest scop, satul a popular comunal, activitatea riş se scurge uşor Ajuns în abataj, dresă celor de fa- ta a şoselei. Abia ieşise din Grisfur, tştalul accidentelor de circulaţie pro
fost împărţit în zece sectoare.. culturală a avut efecte practice. j- praf de piatră. David, alături de cînd, privind printre gene, la circa
Ea a ajutat la lămurirea înto Sas, începu asigu ţă. 3 300 de metri în faţă, văzu venind pe duse pe teritoriul regiunii noastre, 27
Cadrele didactice, repartizate pe vărăşiţilor de a porni pe drumul rarea. După două partea dreaptă a şoselei cîteva căruţe.
gospodăriei colective. ore de muncă în — Numai a vrut, ) Ia sută se datoresc şoferilor aflaţi sub
cordată furia mun O zguduitură puternică şi volanul
ZOLTAN ATTAI r Fraţii Bîrdea, telui a fost învin dar nu l-am lăsat ) se roti spre dreapta, apoi din nou intluienţa alcoolului, 30 la sută din
să. Maşina de în spre stingă şi... s-a produs un acci
învăţătorul Zoltan Aitai L Sabin şi Victor, cărcat GNL înce noi — spuse Sas I dent de circulaţie. Traían Betea, care cauza vitezei excesive şi 12 la sută din
din Cristur este un l sînt pentru a do- pu să funcţioneze se afla în prima căruţă, a fost ac
neobosit sprijinitor al [ ua oară în viaţa normal. Cărbunele Teodor. I cidentat. Unul din cei doi cai, izbit vina pietonilor şi bicicliştiior. Restul
activităţii cultural-artis din abatajul 10 îri plin, muri pe loc. Găruţa a fost şi
tice. El şi-a pus cu lor în mină. Le-a începu să curgă ...După ce mun- ea avariată. de accidente s-au produs din diferite
dragă inimă la dispoziţia [• plăcut munca de din nou. Cei doi ca îşi urmă cursul i
colectiviştilor cunoştinţele [ miner şi tocmai Pe Ştefan Antonescu nu l-a mustrat m otive: folosirea incorectă a lumini
sale de muzică, îndrumîn- L de aceea au venit normal, Sas Teo- fapta comisă. Lipsit de conştiinţă, de
ău-i pe cei ce ciută în or t. la mină. dor se apropie de •) umanitate a părăsit locul accidentului, lor, încărcături neregulamentare, de
chestră, învăţînă copiii a- fără tf-l ajuta pe cel pe care îl ac
cestora, în cadrul cercului cei doi tineri, că- 1 cidentase. A fugit crczînd că va scăpa fecţiuni tehnice ale autovehiculelor,
de muzică de la căminul rora le spuse: astfel de răspunderea pentru fapta sa.
cultural, frumoasa artă a neatenţie şi slaba calificare profesio
viorii. ...Trecuseră doar 20 de minute din
momentul constatării accidentului şi nală a conducătorilor auto. Aşa s-au
Să folosim se stabili identitatea şoferului infrac
L ...Munca îşi itr- — V-uţi temut?... -j tor. Din carnetul de conducător auto produs accidentele de care se fac răs
fiecare ceas l ma cursul normal. Munca de miner e ^ lipseau toate taloanele.
I Ca de obicei, în frumoasă. Ea îţi ] punzători conducătorii auto Ghirică
f. abatajul 10 fîeca- cere curaj şi băr- I ...Gu ochii injectaţi de băutură şi
batic. Cu muntele 1 oboseală, şoferul Ştefan Antonescu se Bucur de la autobaza I.R.T.A, Hune
L re ştia ce are de nu-i de jucat. Dar... ^ bîlbîi în faţa locotenentului de mili-
sectoare, au difuzat în rîndurile Astăzi satul Cilnic este în în doara, Matei Nicolae de la I.R.T.A.
Sebeş, Galfi Alexandru de Ia l.G.O.
ţăranilor muncitori cele mai fru tregime colectivizat. Felul în l făcut. Dar ce s-a Hunedoara, Grivei Constantin de lă
moase cărţi despre colectiviza- care căminul cultural din Cîl- f întîmplat ? Lucrul o să vă învăţaţi I.R.T.A. Petroşani, Henţ Nicolae de la
•nic a contribuit prin activitatea L a fost întrerupt. voi. Aşa că, îa ] I.R.T.A. Deva, Bordea Nicolae de la
pe desfăşurată la acest lucru, me r Abatajul a intrat treabă... I I.G.S. Hunedoara etc.
bun de lucru
rită subliniat. | în presiune. Sas FLAVIU ÎSTRATE ."j Gînd se află la volan, conducătorul
C- V.
*3l—JI—1\—tuJ t—I 1—t«. auto trebuie să lase Ia o parte orice
preocupare străină de sarcinile sale.
întreaga atenţie să-i fie concentrată
In gospodăriile agricole co In Editura, tehnică Dublu speriaei! asupra conducerii autovehiculului, să
lective şi în întovărăşirile agri
cole din raionul Orăştie trebuie fel de mare. Iată de pildă, uni Astăzi, în sala teatrului „Vic fie pătruns de marea răspundere pe
să se pregătească prin arături tăţi agricole socialiste ca cele toria“ din Hunedoara, ansam
de toamnă peste 12.000 ha. te din Geoagiu, Orăştie, Turdaş, blul artistic al I.C.S.H. prezintă care o are în timpul serviciului, con
ren. Toamna a fost în general Şibot şi altele cu multiplele po dublul spectacol cu tablourile
favorabilă desfăşurării muncilor sibilităţi de lucru au efectuat Pentru a veni in ajutorul In carte sînt prezentate prin 5, 8 şi 11 din piesa „Orologiul vins fiind de faptul că de comporta
agricole şi normal ar fi fost ca pînă în prezent foarte puţine muncitorilor dulgheri, tapiţeri şi cipalele noţiuni de metalurgie Kremlinului“ şi piesa „In au
in acest raion arăturile de toam arături de toamnă. La Geoa a celor care lucrează in atelie fizică necesare înţelegerii feno gust cerul e senin“. rea sa depinde viaţa oamenilor sau
nă să fie terminate. O consta giu, de pildă, prelungindu-se rele de tratamente termice, e- menelor legate de tehnologia
tare minuţioasă făcută pe te nejustificat recoltarea porumbu ditura tehnică a publicat recent tratamentelor termice şi termo- Regia artistică este semnată integritatea bunurilor ce i-au fost în
ren ne-a scos însă la iveală su lui şi deci eliberarea terenului chimice. Capitole separate tra
prafeţe întinse încă nearate. De şi întirziindu-se însămînţările de următoarele lucrări: tează despre controlul pieselor de Adrian Nedelcu şi Ioan Vă- credinţate.
vremea favorabilă lucrului au toamnă, tractoarele nu au putut „CARTEA DULGHERULUI“ tratate termic şi despre utila ran.
profitat puţine unităţi agricole pregăti pînă în prezent decît jele şi dispozitivele folosite in Gu mult simţ de răspundere lu
socialiste din raionul Orăştie. de V. ITopu, M. Stoica, A. Si atelierele de tratamente termice.
Printre acestea putem aminti pe circa 30 la sută din suprafaţă. crează conducătorii auto Nistor Irimie,
Tot din lipsă de preocupare la niion (nivel elementar, 286 pag.,
cele din comuna Beriu, Cioara recoltarea porumbului întîrzîe 9,85 lei). Nicolae Giuclan, Dorin Roşea, Sabia
arăturile şi la Şibot, unde din
şi Sibişel. Deşi în comuna Be 800 ha. ce trebuie arate nu s-au Lucrarea prezintă în detaliu, Faur şi Ştefan Tocaci de la auto
arat decît circa 400 ha. Pentru tehnologia lucrărilor de bază
riu trebuiau arate peste 350 ha. obţinerea unor recolte sporite în ale dulgherului (prelucrarea baza I.R.T.A. Deva.
teren, munca fiind bine organi anul viitor, în faţa gospodării lemnului, îmbinările dulghe- Toţi conducătorii auto, şefii de ga
lor agricole colective şi a înto reşti) a lucrărilor auxiliare
zată, în aceste zile tractoriştii vărăşirilor agricole din raionul (sprijiniri, schele, cofraje), a raje şi conducătorii de întreprinderi
Orăştie stă sarcina oregătirii principalelor elemente .de con
ară ultimele hectare. La fel în tuturor terenurilor rămase ne- strucţie din lemn.t(pepşţji plan- sînt chemaţi să depună eforturi sus
însămînţate din toamnă. In pre şee, acoperişuri) şi construcţii
comuna Cioara, din cele peste zent în raion lucrează circa 30 auxiliare din lemn (baracamin- ţinute ca atunci cînd autovehiculele pă
tractoare care pot încă ara în te, împrejmuiri şi diverse dis
550 ha. ce trebuie pregătite pen tinse suprafeţe de terenuri. Dar pozitive de şantier). răsesc garajele, să dispună de toate
paralel cu tractoarele, la ară
tru însăminţări de primăvară au turi, trebuie mobilizate toate a- „CARTEA' TAPiŢERULUI“ condiţiile tehnice, asigurînd' astfel oi
telajele gospodăriilor colective. de Gh. Ru.su, O. Ploscaru (ni
test arate pînă la 1 decembrie De asemenea sub arătura de vel elementar, 224 pag., 6,60 bună circulaţie în parcurs.
toamnă trebuie încorporate toa lei).
520 ha. te cantităţile de gunoi de grajd P. DIACONU
Un merit deosebit al unităţi existente. Profitînd de fiecare Cartea cuprinde cunoştinţele
ceas bun de lucru, muncind din necesare pentru executarea lu II Cariea carosieru!ui
lor socialiste din comunele a- zori şi pînă în seară, în raionul crărilor de tapiţerie la mobilier,
Orăştie nu trebuie să rămînă a lucrărilor de decorare şi ca- Operatorii dau aufo
mintite constă în faptul că si nici un hectar nearat din toam pitonare a pereţilor cu tapete ultimele indicaţii
nă. precum şi a lucrărilor de aco înaintea filmării. C. SZABADOS
multan cu efectuarea arăturilor perire a pardoselilor cu lino Printre oţelarii hu-
leum şi covoare. nedoreni, colectivul Lucrarea cuprinde noţiuni ge
adinei de toamnă au încorporat studioului cinemato nerale asupra caroseriilor. In
In carte se descriu materiale grafic din Bucu primele capitole se descriu di
in sol însemnate cantităţi de gu le utilizate in tapiţerie, unel reşti, filmează sec feritele modele de caroserie şi
venţe ale viitoru se arată sistemele de construi
noi de grajd. Dar dacă aceste tele şi maşinile folosite şi mo lui film romînesc re a acestora. Se tratează apoi
dul de executare a lucrărilor de „Aproape de soare“. materialele, utilajele. sculele
unităţi şi încă cîteva nu au tapiţerie. precum şi metodele de lucru u-
tilizate de către lucrătorii din
precupeţit nici un efort pentru „CARTEA MUNCITORULUI toate meseriile care activează
DE LA TRATAMENTE TER la repararea şi întreţinerea ca
a ara din toamnă întreaga su roseriilor (tinichigii, tîmplarî,
MICE" de C. Gh. Neacşii, V. I. tapiţeri etc).
prafaţă ce se va insămînţa cu Popescu (nivel elementar, 252
pag., 7,40 lei). Ultima parte a cărţii cu
culturi de primăvară nu peste prinde probleme de ordin gene
ral ca : normele de timp, pro
tot interesul pentru efectuarea tecţia şi igiena muncii.
arăturilor de toamnă a fost la Cariea se adresează tuturor
lucrătorilor din ramura carose
riilor de autovehicule.
OCmXXXKXiCXXXXtoDdGÔOCXXXXXXXXXXHaoaîOCOOOCQCXiOtXXXXX XX» aaC%X3GOaaao<X2QaOaoa<XX}OOQ(XXXX)OaQQaOQQi
/V colective. Astfel, în prezent, în undi dintre ei fiind brigadieri G.A.C. Petreni a luat hotărîrea area şi dezvoltarea a noi ra
raion nu există nici o gospodă sau şefi de echipe. muri de producţie aducătoare
Întărirea rolului de conducător rie colectivă în care să nu fie ca fiecare familie să aducă 3 de venituri. O atenţie deosebi
asigurată conducerea de către La locurile de muncă unde m.c. de piatră şi să facă cîte tă trebuie acordată terminării
al organizaţiilor de partid din G.A.C. partid. sînt repartizaţi membrii şi can 5 zile-muncă voluntară pentru construcţiilor, şi în special a
construcţia grajdului. Această grajdurilor, creşterii şeptelului
La începutul anului 1959, a- IOAN RADOVICI organizaţiile de partid a con Totodată organizaţiile de par didaţii de partid luptă cu ab hotărîre, susţinută de membrii şi sporirii productivităţii aces
gricultura raionului Hunedoara tribuit ca lucrările agricole din tid s-au întărit mult. Ele con negaţie pentru aplicarea în via şi candidaţii de partid şi de cei tuia, organizării şi desfăşurării
a fost în linii generale coope- secretar al Comitetului raional campaniile de primăvară, vară duc cu pricepere activitatea co ţă a hotărîrilor luate de către din activul fără de partid, a învăţămîntului agrozootehnic.
rativizată. In aceste condiţii, şi toamnă să fie executate în lectiviştilor, luptă cu hotărîre organizaţiile de bază şi organe făcut ca adunarea generală a De asemenea, organizaţiile de
organizaţiei raionale de partid de partid Hunedoara condiţiuni mai bune, să fie a- pentru întărirea şi consolidarea le superioare de partid. colectiviştilor să adopte propu bază trebuie să vegheze ca pla
i-a revenit sarcina de a conti sigurată baza furajeră şi să se gospodăriilor colective. Organi nerile comuniştilor. Drept ur nurile de producţie ce urmează
nua cu şi mai multă perseve le trasează noi sarcini privind mărească şeptelul de animale. zaţia de bază din G.A.C. Băeia, O altă metodă de control fo mare, colectiviştii au făcut pînă a fi întocmite să prevadă mă
renţă munca politică şi orga desfăşurarea muncii politice în Numai în acest an, numărul de are un activ fără de partid for losită este aceea de a analiza acum 100.000 bucăţi cărămidă suri concrete care să ducă la
nizatorică în vederea întăririi G.A.C. animale proprietate obştească mat din 50 de tovarăşi care au periodic, în adunările generale prin muncă voluntară, au că sporirea producţiei agricole ve
economico-organizatorice a sec a crescut cu 845 capete bovine, repartizate sarcini concrete. A- ale organizaţiilor d!e bază, ac rat piatra pentru fundaţia graj getale şi animale, la creşterea
torului sociaii st-cooperaţi st. Co Am întărit şi controlul înde 2.558 capete ovine şi 246 capete cest activ dă un ajutor preţios tivitatea membrilor şi candida dului şi au muncit voluntar la avuţiei obşteşti şi a veniturilor
mitetul raional P.M.R. a îndru plinirii sarcinilor. In acest scop, porcine. organizaţiei de bază în mobili ţilor de partid din consiliul de ridicarea zidurilor. Aşa a proce personale ale colectiviştilor.
mat comitetele comunale de membrii biroului comitetului zarea colectiviştilor la îndepli conducere, din brigăzi şi echi dat şi organizaţia de bază din
partid de a munci pentru întă raional de partid, stau în te Organizaţiile de bază ale nirea sarcinilor de producţie. pe. Aşa procedează organizaţia G.A.C. Cristur, unde s-au ridi Adunările de dare de seamă
rirea organizaţiilor de bază din ren, la organizaţiile de bază, partidului din G.A.C. aveau, la Un asemenea ajutor a fost dat de bază din G.A.C. Teliuc, care cat zidurile pentru un grajd tot şi alegeri în organizaţiile de
G.A.C., iar în acele gospodării oiţe 4-5 zile pe săptămână, par constituirea acestora, un număr la însilozarea celor 500 de tone a analizat activitatea brigadie prin muncă voluntară. In acest bază au constituit un bun pri
colective în care nu au existat ticipă în fiecare lună la 3-4 a- mic de membri şi candidaţi de furaje. Un exemplu bun în a- rului privind pregătirea şi exe fel muncesc şi alte organizaţii lej de analiza muncii, de scoa
organizaţii de bază, să creeze dunări generale ale organizaţi partid, iar în unele gospodării ceastă privinţă îl constituie şi cutarea însămînţărilor de toam de bază cum sînt cele din G.A.C. tere la iveală a realizărilor şl
ilor de bază şi ajută în mod colective nu erau organizaţii organizaţiile de bază din G.A.C. nă. In urma analizei, s-au sta Bunila, Plopi, Bîrcea Mică, Peş- lipsurilor. Ele au stabilit Tnă-
nuciee de partid. concret birourile acestora. A- de partid. Ţinînd seama de a- Hăşdat, Cineiş, Bîrcea Mare şi bilit sarcini concrete fiecărui tişul Mare şi altele. suri concrete privind dezvolta
Fentru întărirea rolului de ceasta dă posibilitatea să se e- ceastă situaţie s-au luat măsuri altele. membru şi candidat de partid rea şi pe mai departe n. gos
xercite un control eficace, iar corespunzătoare, creîndu-se ac în executarea lucrărilor din Folosind aceste metode de podăriilor colective, pentru a
conducător al organizaţiilor de organizaţiile de bază să fie în tive fără de partid în care au In Statutul modificat aprobat campania de toamnă. Ca ur muncă, organizaţiile de bază din face din fiecare gospodărie o
bază din G.A.C., membrii co drumate concret 'asupra felu fost cuprinşi peste 1.100 de co de cel de-al m -lea Congres al mare, au fost mobilizaţi toţi co G.A.C. se bucură de mare pres unitate socialistă puternică, un
mitetului raional de partid au lui cum să-şi ducă sarcinile la lectivişti. Comitetele comunale P.M.R. se arată că şi organiza lectiviştii la căratul gunoiului tigiu şi încredere in rîndul co centru de atracţie pentru ţă
repartizat 1— 2 organizaţii de îndeplinire în scopul aplicării de partid s-au consultat cu a- ţiile de bază din G.A.C. au drept de grajd, la arături pentru în- lectiviştilor. Aceştia, mobilizaţi ranii muncitori întovărăşiţi şi
bază de oare se ocupă, iar se în viaţă a liniei politice a par ceste active şi le-au mobilizăt de control asupra administra sămînţări şi la recoltatul car şi îndrumaţi de comunişti, luptă cei cu gospodării individuale.
cretarii comitetului raional de tidului nostru. în ducerea la îndeplinire a ho- ţiei. dar acest control diferă tofilor. Aşa au procedat şi alte
partid răspund de oiţe un grup tărîrilor organelor superioare faţă de cel al organizaţiilor de organizaţii de bază c'a cele din pentru aplicarea în viaţă a li Comitetul raional de partid
de organizaţii de partid. Toate acestea au făcut să şi a propriilor lor hotărîri. Din bază din întreprinderi. Organi G.A.C. Simeria Veche, Tîmpia, niei politice a partidului şi văd va sprijini şi mai mult organi
crească rolul de conducător rîndurile activului fără de par zaţiile de bază din G.A.C. îşi e- Cristur şi altele. în organizaţiile de bază con zaţiile de bază pentru traduce
Instruirea şi pregătirea secre politic al organizaţiilor de par tid, au fost primiţi apoi nume xercită dreptul de control asu ducătorul lor de nădejde în rea în viaţă a sarcinilor izvorîte
tarilor organizaţiilor de bază o tid. Ca urmare, ele conduc a- roşi candidaţi de partid. Pri pra consiliului de conducere Hotărîrile luate de organiza lupta pentru întărirea şi con din hotărîrile Congresului al
facem cu regularitate atît cu cum cu mai multă competenţă mind în rîndul candidaţilor de prin membrii de partid aleşi în ţiile de bază în adunările gene solidarea gospodăriilor colecti Ill-lea al P.M.R, le va ajuta
probleme privind întărirea vie gospodăriile colective. Membrii partid peste 350 de tovarăşi din acest organ, care sînt obligaţi rale sînt popularizate şi susţi ve şi ridicarea buneistări a co să desfăşoare o şi mai susţi
ţii interne de partid, cit şi cu si candidaţii de partid sînt re activul fără de partid, organi să raporteze în faţa adunărilor nute de către membrii şi can lectiviştilor. nută muncă politică în scopul
sarcini privind întărirea şi dez partizaţi atît în brigăzile de zaţiile de bază din G.A.C. s-au generale, despre activitatea lor. didaţii de partid, de cei din ac mobilizării tuturor colectivişti
voltarea economică a G. A. C. c.împ. cit şi în brigăzile zooteh întărit. Ca urmare s-au putut tivul fără de partid, în adună In această perioadă organiza lor în lupta pentru întărirea şi
Comitetele, comunale de partid nice şi au sarcini concrete, des crea grupe de membri şi can In acest scop membrii şi can rile generale ale colectiviştilor, ţiile de bază din G.A.C. au de consolidarea econornico-organi-
instruiesc secretarii organizaţi pre a căror îndeplinire rapor didaţi de partid în 7 gospodării didaţii de partid din consiliile adunări care stabilesc măsuri îndeplinit sarcini importante. zatorică a gospodăriilor agrico
tează periodic în faţa adunări de conducere sînt repartizaţi în Ele trebuie să lupte pentru în le colective.
lor de bază de două ori pe lu lor generale. Munca politică şi mod just pe brigăzi şi echipe, pentru aplicarea în viaţă a a- tărirea şi dezvoltarea multila
nă, Ie analizează activitatea şi organizatorică desfăşurată de cestor hotărîri. Aşa, d'e exem terală a acestora, pentru cre
plu, organizaţia de bază din
