Page 100 - 1960-12
P. 100
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 18? 1
taacBr a ssgassg
Ne gospodărim GH. DOLGU m eâm m M sm em m a La Casa pionier
MONOPOLURILE:
tot mai bine oraşul reaoţione, , Brigada condusă Pe colinele Cliizidului. de zer Ladislau din clasa IlI-a D
mizeria maselor de comunistul Con unde ochiul îmbrăţişează in a şcolii elementare de 7 ani
Ou ajutorul Gefăţeniior stantin Bazăverde, tr-o privire panorama tu nr. 1 care ia note numai de
(Colecţia S.R.S.C.) lucrează pe şantie multosului colos de oţel şi la 8 în sus, iată-le pe Viorica
Gospodărirea, înfrumuseţarea rei deputat este tov. Iuliu To rul bateriei nr. 1 fontă al patriei, se află si Larîe şi Ruxanda Sîrghi din
şi modernizarea oraşului con por, s-au executat lucrări de re Alonopolurile sint rechinii economiei carbofiuid de la Că- tuată Casa pionierilor. Aici. clasa Vll-a A a şcolii ele
stituie pentru Comitetul execu profilarea străzilor pe o supra capitaliste. Ele adîncesc la maximum lan. Folosind din zilnic, cei mai tineri fii ai mentare de 7 ani nr. 3 sau
tiv al Statului popular orăşe faţă de 3.720 m.p., pe care s-au exploatarea maselor muncitoare, sînt plin timpul de lu Hunedoarei, pionierii, vin să- pe Maria Militaru din cla
nesc Alba Iulia, cit şi pentru aşternut 300 m.c. piatră. Pe o organizatorii şi beneficiarii jefuirii ne cru, brigada îşi de şi îmbogăţească cîinoştinţele sa Vll-a A de la şcoala me
deputaţii şi cetăţenii din circum lungime de 300 m. s-au confec miloase a popoarelor din colonii, sînt păşeşte lunar nor
scripţii o preocupare.de seamă. ţionat rigole noi şi s-au cură inspiratorii şi promotorii măsurilor ma în medie cu 30 primite în şcoală, să le a- die O.M. care, deşi : la pri
Cele 160.037 ore de muncă vo ţat cele vechi, iar pe o lungime reacţionare de sugrumare a drepturi la sută. plice in practică, vin să-şi mii paşi în teatru, îşi joacă
luntară efectuate de către 8.777 de 70 m. s-a curăţat un şanţ. lor şi libertăţilor democratice, sînt for dezvolte şi să-şi cultive ta
persoane, prin care s-au adus Valoarea acestor lucrări se urcă IN FIOTO: Con lentul sau să se recreeze. cu pricepere rolurile.
economii în valoare de 406.100 la suma de 38.uuu lei. Marfa ţele care urzesc războaie. Pc stantin Bazăverde, încă de la repetiţii, inter
lei, sint realizări care dovedesc, Stoia, Ştefan Vinţan şi Nicolae bază de date convingătoare autorul ex explică membrilor
cu prisosinţă grija cetăţenilor Oană smt cei mai activi cetă plică cititorilor faptul confirmat de is din brigadă cum Născuţi într-o ţară elibe preţii, poate viitori actori,
faţă de oraşul în care trăiesc. ţeni in acţiunile de muncă vo torie că cu cit mai rapid este ritmul trebuie făcută a-
luntară întreprinse pină in pre creşterii puterii şi profiturilor mono samblarea deverso- rată de exploatare, crescuţi, sînt supuşi criticii spectato
înainte de a se ajunge la a- zent în circumscripţia nr. 48. polurilor, cu atît m a i' accentuată este rului de Ia cupto
ceste realizări, deputaţii au fost înrăutăţirea situaţiei oamenilor muncii. rul carbofiuid. educaţi şi înconjuraţi de dra rilor, alţi pionieri, poate vi
pregătiţi in şedinţe de lucru ale In total, la Alba Iulia s-au fă
comitetului executiv. Cu acest cut reprofilări de străzi pe o su In partea finală, autorul arată cum şit ca noul cămin să fie ridi gostea părintească a parti itori critici.
prilej s-a vorbit deputaţilor des prafaţă de 16.650 m.p., pe care oamenii muncii din ţările capitaliste cat la roşu şi acoperit. dului, pionierii Hunedoarei, Dacă în pauza de la repe
pre rolul comitetelor de străzi, s-au aşternut 1.352 m.c. pietriş, se conving tot mai mult că singura
îngrijirea şi păstrarea avutului s-au curăţit rigolele pe o lun Tot in raionul Brad au fost e- ca de altfel toţi pionierii pa tiţii, te apropii de pioniera
obştesc etc. Cu ocazia instruc gime de 4.480 m., canalele de ieşire din situaţia lor precară este so lecirificate în anul acesta 4 sate
tajelor s-au prelucrat planurile scurgere a apelor pe o lungima şi a fost extinsă electrificarea în triei, găsesc la Casa pionie Ruxanda Sîrghi şi o întrebi
de muncă ale comitetului execu de 2.710 m., s-au pietruit tro cialismul. alte două sate.
tiv cu privire la gospodărirea o- tuarele etc. rilor cele mai bune condiţii dacă-'i place teatrul, iţi va
raşului. Aproape că nu există sat in Cu ocazia adunărilor populare
CORNEL BOGDAN care să nu se ii ridicat în ulti pentru votarea contribuţiei vo de muncă creatoare şi re- răspunde:
Pornindu-se la acţiune, numai mii ani o construcţie de interes luntare pe anul 1961, cetăţenii
în circumscripţia nr. 48, al că- şeful secţiei gospodărie a Sfatului obştesc. In raionul Brad, de pil din raionul Brad au propus noi creere. — E adevărat, îmi place
dă. miile de cetăţeni antrenaţi construcţii. Printre acestea se a-
popular orăşenesc Alba Iulia, de deputaţi, participă cu în flă 5 şcoli de 4 ani, procurarea Orice uşă ai deschide, în teatrul, dar îmi place foarte
sufleţire la ridicarea unor noi de materiale pentru construirea
construcţii ca şcoli, cămine cul unei şcoli de 7 ani la Vata de orice sală a Insemnări mult şi chimia
turale, dispensare etc. Numărul Jos, 2 cămine culturale, electri Casei pionieri ş i m uzi ca
acestora este mare şi el creşte ficarea a 3 sate şi multe altele. lor ai intra, te şi... matemati
de la un an la altul. In anii re Toate acestea ilustrează intere
gimului democrat-popular, prin sul şi preocuparea sfaturilor întîmpină vo de repo__r__t_e__r____ ca. Vreau să
contribuţie bănească şi munca populare pentru traducerea in ioasa fluturare ştiu cît mai
voluntară a cetăţenilor, pe har viaţă a propunerilor făcute de
ta raionului au apărut zeci de cetăţeni, privind realizarea de a cravatelor mult. Tata, ca
noi construcţii. noi construcţii obşteşti.
roşii. Iată, aici, într-o sală re e muncitor la alimentarea
In adunările populare pentru Există în raionul Brad comu
votarea contribuţiei voluntare ne unde nu se acordă acestor gani. Aici a existat un cămin spaţioasă, e cercul (tnici\lor oţelăriiior C.S.H., mereu îmi
pe anul 1960, cei mai mulţi ce lucrări toată atenţia. Sint con cultural. Vrind să aibă un că
tăţeni au propus şi au hotărît strucţii ale căror lucrări se des min cultural mai mare, s-a ''telefonişti. Pionierii ascultă spune: „învaţă cu sîrguin-
construirea de noi localuri de făşoară cu încetineală sau sînt propus demolarea celui vechi şi
şcoli, cămine culturale şi dis abandonate. La Mesteacăn, de construirea altuia nou. Dar, du cu interes explicaţiile tova ţă, avem nevoie de oameni
pensare, electrificări de sate. Ce pildă, a început construcţia u- pă demolare s-a constatat că
tăţenii din satele Tomnatec, Şe- niiii cămin cultural încă din a- nu dispun de ioildurile necesa răşului Ioan Pîra, conducă bine pregătiţi“. Şi învăţ. Nu
suri, Grosuri, După-Piatră şi al nul 1958, dar care nu s-a ter re pentru noul cămin şi deci
tele au început să construiască minat nici pină in prezent. Şi practic nu se poate construi că torul cercului> Dincolo, in vreau să-l fac de ruşine.
şcoli de 4 ani încăpătoare, mo aceasta cu atît mai rău cu cit minul propus. De asemenea, te
Sarcinlle de realizate înainte de termen derne. Şi iată că nu s-a împli au existat posibilităţi. Comitetul renul unde urma să se ridice cealaltă sală, tovarăşa pro ’Aceste cuvinte le poţi auzi
nit nici măcar un an de la în executiv al Sfatului "popular a! noul cămin nu are stabilitate.
ceperea lucrărilor şi noile şcoli oraşului Brad a pus la dispo Răul vine şi din neconsultarea fesoară Adriana Ialcabfi, şi de la ceilalţi pionieri. Ei
sînt aproape gata. In alte 13 ziţie importante cantităţi de ma specialiştilor. Pe alocuri se mai
La sîîrşitul lu«nii noiembrie, sate se lucrează de zor la noile teriale dar lucrul merge încet manifestă şi formalism in rea conducătoarea cercului de îşi dau seama că acum, cînd
sarcinile planului global anual construcţii de cămine culturale. din cauza slabei preocupări a lizarea unor propuneri. Astfel,
ale I. G. O. Alba Iulia au fost lui. Astfel, s-au asfaltat unele Lucrările îa multe din ele sînt comitetului de construcţie. Pe a- cu cîţiva ani in urmă la Blă- chimie, arată pionierilor cum partidul şi guvernul le-au
realizate în proporţie de 110 la porţiuni de trotuare, s-au con avansate. Printre acestea sînt Iccuri, comitetele executive ale jeni s-a construit un dispensar,
sută. încă din prima jumătate struit noi trotuare din beton, căminele culturale din Birtin, staturilor populare şi comitetele medical modern. Aici trebuia să ia naştere sticla. Dincoace... creat minunate condiţii de
a lunii decembrie, 8 din cele s-au întreţinut drumurile pe Rovina, Dealul Mare etc. de construcţii nu studiază cu fie montat un grup electrogen
care s-a aşternut balast etc. In toată răspunderea realizarea u- încă acum doi ani. După lungi Dar să deschidem uşa şi să dezvoltare, datoria lor este
11 ramuri de activitate ale În parcuri s-au montat peste 50 La Zdrapţi, construcţia noului nor construcţii. Aşa se explică aşteptări, in primăvara acestui
treprinderii şi-au realizat în de bănci noi, pe străzi s-au pus cămin cultural, a cărui clădire cele petrecute în satul Hărţă- an s-a luat hotărfrea ca grupul ne oprim în Sala de unde se de a învăţa cu conştiinciozi
150 de coşuri pentru hîrtii, iar are parter şi un etaj, a început electrogen să fie insfirşit mon
întregime sarcinile anuale de cu sprijinul comitetului execu în anul 1959. Datorită muncii tat. S-a luat hotărîrea, dar nici aud fraze limpezi, declamate. tate pentru a deveni d^mvi
plan. Succesele au fost obţinu tiv al sfatului popular orăşe desfăşurate de către cetăţeni şi acum nu este montat.
te datorită antrenării colecti nesc, in centrul oraşului s-a in In special de Ioan Tomodan. Aici e cercul dramatic. Micii urmaşi ai celor ce le-au clă
vului dte muncitori în întrecerea stalat iluminatul fluorescent. Nicolae Moţ lui Avram, Nicolae Construcţiilor obşteşti trebuie
socialistă. Ruda. în frunte cu deputatul să li se acorde atenţia cuvenită. artişti repetă cu asiduitate dit o viaţă fericită,
De asemenea, planul de re comunal Nicolae Mot, s-a reu In acest scop, comitetele execu
Printre activităţile de bază, paraţii şi întreţinere a imobi tive ale sfaturilor populare co piesa „Regina zăpezilor“ pe ...La Casa lor, pionierii de
I.G.O. Alba Iulia s-a ocupat in lelor a fost realizat în propor munale au datoria să îndrume
acest an şi de executarea unor ţie de 108 la sută. care o vor prezenta publicu la diferite şcoli se împriete
lucrări de ordin gospodăresc, îndeaproape comitetele de con
IOAN MOLDOVAN lui de Ziua Republicii. Sub nesc, îşi mărturisesc aspira
care au contribuit la înfrumu strucţie, să şe îngrijească de a-
seţarea şi modernizarea oraşu inginer şef la I.G.O. Alba Iulia provizionarea cu materiale, să îndrumarea atentă a tovară ţiile, construiesc, îşi formea
urmărească stadiul lucrărilor şi
sa ia măsuri acolo unde se con şului Vasile Chira, directo- ză deprinderi noi, se joacă.
stată rămînere in urmă. Grăbi
rea lucrărilor construcţiilor ob rul Casei pionierilor, şi a în Şi. aici, în primul rînd. în
şteşti, astfel ca ele să se termine
în cei mai scurt timp, trebuie să văţătoarei Maria Moisiuc, vaţă să se bucwre de fiecare
constituie o preocupare de seamă
a comitetelor executive ale sfa pionierii se străduiesc să stă- nouă victorie a părinţilor
turilor populare din raionul
Brad, acolo unde aceste lucrări pinească cît mai bine roluri lor, oameni ai muncii, învaţă
sint întîrziate. le, pentru a prezenta în ziua să-şi iubească patria socia
marei sărbători a poporului listă şi îşi îndreaptă nemă
; V. ALBII surata lor recunoştinţă pen
nostru un spectacol cît mai tru cel ce le-a dăruit acea
bun. stă copilărie fericită. Parti
Pionierii interpreţi sint de la dul Muncitoresc Romîn.
Batantă sesizărilor oamenilor murai diferite şcoli. Iată-lpe Kreit- VASILE CH1S
In acest an, la Sfatul popular al toamna acestui an a început desecarea • CERCUL LITERAR „FLAC ĂR A“ :
oraşului Alba Iulia, au fost înregis lacului de pescuit care se află la un
trate 34 de scrisori şi sesizări ale oa nivel mai ridicat decît oraşul. Dese l a 4 a n i «le a c tiv ita te
menilor muncii. In majoritatea lor carea complectă a lacului, cît şi ca
cetăţeriTi oraşului s-au adresat sfatu nalizarea apei de aici spre Mureş, vor Acum patru ani, la Hunedoara a luat tori din Hunedoara şi au fost citite
lui popular cu probleme privind regie fi terminate în lunile următoare. fiinţă cercul literar „Flacăra", fragmente din poemele şi proza lor.
mentarea şi folosirea raţională a spa
ţiului locativ. Dar, cea mai acută pro Datorită acestei măsuri, în cursul Ceea ce i-a strîns laolaltă pe iniţia Nu mai departe decît la 22 august,
blemă era aceea a infiltrării igrasie! anului 1961 va fi posibilă înlăturarea torii cercului a fost năzuinţa de a-şi în acest an, elevul Victor Niţă a cîş-
în zidurile clădirilor. igrasiei infiltrate în unele clădiri ale dezvolta, printr-o muncă perseverentă tigat premiul I Ia concursul pe ţară
oraşului Alba Iulia. talentul, mijloacele de exprimare ar al „Scînteii tineretului“. Această apre
Ţinînd cont de propunerile cetăţe tistică. ciere a talentului şi muncii tînărului
nilor, comitetul executiv al Sfatului VAS !LE ENAŞEL poet venea după un alt premiu I, a-
popular orăşenesc Alba Iulia, a făcut Cercul literar „Flacăra" numără în cordat de redacţia „Scînteia", la un
şeful secţiei secretariat al Sfatului tre participanţii la şedinţele sale de concurs de reportaje, Catincăi Spătaru
demersurile necesare şi, astfel, în popular orăşenesc Alba Iulia lucru oameni de profesii diferite, în şi după premiile la concursurile ini
majoritate tineri. Mireea Tujă e lăcă ţiate de Gasa regională a creaţiei popu
Alături de presă şi de celelalte La centrele de radioficare voluntari şi colaboratori. Dis tuş la bluming, Ion Drăgănescu, teh lare Deva, atribuite aceluiaşi Victor
mijloace ale muncii politice de cutarea conţinutului emisiuni nician la vechiul laminor al combi Niţă, Iui Ion Drăgănescu şi Cornel
masă, emisiunile centrelor de Emisiuni atractive, eficiente lor cu ascultătorii, coresipon- natului, Victor Niţă, elev, GatincaSpă- Gristache (versuri) şi Mireea Tufă
radioficare — adevărate „ziare denţii şi colaboratorii, ajută re taru, operatoare Ia staţia de radiofi
vorbite“ — aduc o contribuţie brici permanente In care pro tre, numeroşi fruntaşi ai recol ghiu-Dej la cel de-al III-lea dacţiile centrelor de radiofica care, Vlahos Sotitîris, funcţionar, Ere- (proză). Alunea cercului literar „Fla
însemnată la mobilizarea oa blema îmbunătăţirii calităţii telor bogate şi ai luptei pentru Congres al P.M.R. — trebuie re la sesizarea propriilor lip mia Ilcenco, tipograf. In perioada de
menilor muncii din industrie cărbunelui a fost susţinută zil dezvoltarea sectorului zooteh să-şi concentreze eforturile suri. la înfiinţarea cercului pînă azi versurile căra“ s-a materializat şi în paginile
şi agricultură în lupta pentru nic, pe baza unui plan de ac nic din G.A.C. şi întovărăşiri; pentru ca prevederile planului şi proza lor au fost publicate în ziarul
îndeplinirea sarcinilor construc ţiune întocmit în acest scop. In au vorbit despre experienţa lor de 6 ani, atît cele generale cît Sub îndrumarea şi cu spriji regional „Drumul socialismului", în zia culegerii literare „Am crescut cu tine,
ţiei socialiste. cadrul rubricii au fost invitaţi in muncă. şi cele privind fiecare ramură nul organizaţiilor de partid şi rul local „Uzina noastră“ şi de mai
să vorbească mineri fruntaşi în şi fiecare colectiv, să devină sfaturilor populare, comitetele multe ori în paginile culturale ale zia Hunedoară“ — editată de Gasa regio
Bucurîndu-se intr-o măsură lupta pentru cărbune de calita Vorbindu-se desipre rezultate temeinic cunoscute de oamenii de redacţie ale centrelor de ra rului „Munca". Presa literară îndeosebi
mai mare de îndrumarea şi te, precum şi numeroşi ingineri le pozitive obţinute de unele muncii, să mobilizeze cele mai dioficare trebuie să organizeze „Luceafărul" şi „Tribuna", a reprodus de nală a creaţiei populare.
controlul organizaţiilor de par şi tehnicieni, agitatori etc. Prin centre de radioficare în îmbu largi mase la îndeplinirea sar cît mai multe consfătuiri cu as asemenea lucrările membrilor cercului
tid, creîndu-şi în jur active pu informaţii şi reportaje scurte, as nătăţirea conţinutului şi creşte cinilor economice“. cultătorii, la care să atragă pe literar hunedorean. In emisiunile pos La creşterea membrilor acestui cerc
ternice de colaboratori şi co cultătorii erau ţinuţi zilnic la rea eficacităţii emisiunilor lo lingă muncitori, ingineri şi teh turilor centrale de radio şi-au făcut literar şi-au adus contribuţia scriitori
respondenţi voluntari, centrele curent cu calitatea producţiei cale în tratarea problemelor e- Creşterea aportului staţiilor nicieni fruntaşi în producţie, loc la rubrica „Ani de ucenicie", re
de radioficare din regiune au pe mină, sectoare şi chiar pe conomice, nu se poate trece cu de radioficare Ia traducerea în fruntaşi ai recoltelor bogate, in portaje despre activitatea tinerilor scrii mai experimentaţi, autori ai unor vo
reuşit să îmbunătăţească con brigăzi. Brigada artistică de a- vederea peste faptul că o parte viaţă a sarcinilor trasate în telectuali, deputaţi ai sfaturilor
ţinutul emisiunilor, să transmi gitaţie a minei a fost solicitată din aceste centre emit, progra domeniul industriei şi agricul populare, gospodine etc. şi co lume despre Hunedoara ca Nicufâ Tă-
tă programe locale interesan şi ea să prezinte în faţa micro me locale slab pregătite, cu turii, precum şi la ridicarea ni respondenţii ziarelor locale şi
te, educative şi mobilizatoare. fonului programe care militau conţinut sărac, aducînd un a- velului cultural al maselor, de centrale precum şi colectivele nase şi Vasile Nicorovici, fondatorul
pentru atingerea acestui obiec port scăzut la culturalizarea pinde într-o măsură hotărîtoa- de redacţie ale gazetelor de pe acestui cerc.
Numeroase centre de racliofi- tiv. Rezultatele nu au întîrziat maselor şi la îmbunătăţirea ac re de îmbogăţirea conţinutului rete. In felul acesta, redacţiile
care transmit în cadrul pro să se arate. In anul 1960, mina tivităţii economice locale. şi nivelului emisiunilor locale. centrelor de radioficare îşi vor M1RCEA ENESCU
gramelor locale nu numai „bu Aninoasa nu numai că n-a plă asigura sprijinul larg al mase
letine de ştiri“ prin care infor tit nici un leu penalizări, dar Centre de radioficare cum sînt Ce trebuie făcut în direcţia lor nu numai în ceea ce pri v.y.v.v,WM
mează operativ ascultătorii des a primit 1.100.000 lei bonifica cele din Lupeni, Cugir, Brad, aceasta ? veşte orientarea lor mai justă
pre cele mai importante eveni ţii pentru calitatea bună a căr Călan, Hunedoara ş. a„ fiind ei şi în ceea cc priveşte reali Nepoţica urmăreşte cu interes mîinile îndeminatice ale bu
mente petrecute în localitate în bunelui extras. îndrumate şi controlate în mă Este necesar în primul rînd zarea unui conţinut bogat, prin nicii. Curinei, păpuşa va fi îmbrăcată cu un frumos costum
cursul zilei, ci şi articole de a- sură insuficientă de către or să se acorde mai multă aten atragerea unui număr mare de popular.
naliză, reportaje, comentarii, O contribuţie importantă a ganizaţiile de partid şi sfatu ţie pregătirii eu simţ de răs corespondenţi şi colaboratori.
convorbiri etc., prin care abor adus centrul de radioficare din rile populare, nu abordează pundere a fiecărei emisiuni.
dează cele mai importante pro această localitate la dezvolta problemele esenţiale ale pro Orientarea justă a fiecărei e- Rezolvarea problemelor oare
bleme locale. Caracteristic în rea întrecerii pe profesii, creş ducţiei, se ocupă slab de popu misiuni, stabilivea unor tema stau in faţa redacţiilor centre
această privinţă este eficienţa terea mişcării de inovaţii şi ra larizarea experienţei fruntaşi tici interesante, care să cu lor de radioficare, îmbunătăţi
economică sporită, contribuţia ţionalizări, întărirea disciplinei lor. prindă problemele actuale cele rea conţinutului şi creşterea e-
tot mai mare pe oare o aduc în muncă etc., care au dus la mai importante ale raionului, ficacităţii emisiunilor locale
centrele de radioficare prin pro creşterea productivităţii muncii Slab este îndrumată şi activi oraşului, comunei, depinde de depind în cea mai mare măsu
gramele locale Ia îmbunătăţi şi reducerea preţului de cost. tatea centrului de radioficare planificarea muncii. Garanţia ră de nivelul şi de răspunderea
rea activităţii economice. din Băiţa, ceea ce face ca el orientării juste, spre cele mai celor care muncesc în cadrul
Centre d's radioficare cum să aducă o slabă contribuţie la importante probleme ale locali redacţiilor şi în primul rînd a
Prin programe bine orienta sînt cele din Simetria, Teiuş, dezvoltarea Sectorului socialist tăţii respective, este îndruma redaeterilor res pon«abili.
te şi realizate la un nivel co Orăştie ş.a. se preocupă de ase al agriculturii. rea permanentă şi controlul
respunzător, centrul de radiofi menea de popularizarea şi ex din partea organizaţiei de par Este necesar ca membrii co
care din Aninoasa reuşeşte să tinderea metodelor folosite de In perioada actuală, cînd în tid şi sfatului popular. lectivelor de redacţie să mun
contribuie direct la creşterea fruntaşii în producţie. faţa oamenilor muncii stă sar cească sîrguincios pentru ridi
productivităţii muncii şi îmbu cina de a da viaţă Directivelor O orientare justă trebuie să carea nivelului I o t politic, să
nătăţirii calităţii cărbunelui. Intr-o măsură mai mare şi celui de-al III-lea Congres a! asigure oglindirea in conţinu se străduiască să-şi însuşeas
In anul 1959 — spre exemplu P.M.R., centrele de radioficare tul emisiunilor a problemelor că temeinic documentele parti
— colectivul, minei Aninoasa a cu eficienţă sint tratate în pro care stau de vorbă în fiecare dului şi guvernului, să cunoas
îndeplinit planul »reducţiei glo gramele unor centre de radio zi cu mii şi mii de oameni tre care frămîntă cel mai mult că bine hotărîrile organelor lo
bale dar a dat cărbune de sla ficare cum sînt cele din Miercu buie să-şi îmbunătăţească sim cale de partid şi ale sfaturilor
bă. calitate, fapt pentru care rea, Apoldul de Sus, lila, Ha ţitor activitatea. roasa ascultătorilor. Cunoaşte populare şi să militeze pentru
mina a fost penalizată cu o ţeg ş.a. problemele privind con aplicarea lor în viaţă.
importantă sumă de bani. Din „Propaganda şi agitaţia, pre rea acestor probleme impune o
iniţiativa comitetului de partid solidarea şi dezvoltarea secto Este necesar ca membri, co
al minei, colectivul de redacţie sa şi radioul — se subliniază strînsă legătură cu masa de as lectivelor de redacţie să acorde
al centrului de radioficare a rului socialist al agriculturii, in mai multă atenţie ridicării ni
organizat transmiterea unei ru- în raportul C.C. a! P.M.R. pre cultători, cu oamenii muicii din velului lor profesional rri de
cadrul programelor acestor cen- cultură generală.
zentat de tovarăşul Gh. Gheor- întreprinderi şi de la sate, lăr
girea reţelei de corespondenţi
