Page 101 - 1960-12
P. 101
Nr, 1871 DRU MUa SOCIALISMULUI „ pag. ’3
IUWHfJHUl'ltftT'IVi'iWBM/ffti'v"^1'l^^ww.fyr>gwiegPog«««ft
A XHI~a aniversare a proclamării ş Irti
Republicii Populare Romîne /llllllllllll!ll!lll!llll!llllHIIIIIIUIII!lllllllllllll!llllllllllll!inilllllllllllllll!!llllll!llll!l!l||||||!!!lllllllll!l||||||H
(Urmare din pag. l-a). Colectivul de muncitori, teh Vizifa unei delegafii Comunicatul ambasadei
nicieni şi ingineri de la uzina comerciale romîne Germană
în Turcia
viaţa nouă, socialistă, cu bine „Victoria“ din Călan, lucrează
Organizaţiile U.T.M. din regiunea noastră raportează facerile sale. S-a deschis de două sâptămîni în contul a- z-un/îvaRA (Agerpres). — La BONN (Agerpres). TASS In cursul convorbirii, care a
succese de cearnă în activitatea lor. Brigăzile de pro drumul larg spre şcoli de nului viitor, dind patriei peste 26 decembrie, Mihail Ciobanu, transm ite: Secţia de presă a avut loc între ambasadorul
ducţie, brigăzile utemiste de muncă patriotică, tinerii inova s t a t : elementare, medii, profe plan circa 25.000 tone fontă. preşedintele Camerei de Comerţ ambasadei U.R.S.S. în R.F.G. U.R.S.S. şi cancelarul Adenauer,
tori, şi-au adus aportul lor important la realizarea şi depă sionale, spre institute de învă al R. P. Romîne, conducătorul a dat publicităţii la 28 decem s-a discutat problema semnării
şirea sarcinilor de plan, la obţinerea de economii, în acţiu ţământ superior. Avem o cul Nu au rămas în urmă nici delegaţiei comerciale romîne ca brie următorul comunicat: acordului comercial dintre
nile de folos obştesc şi la colectarea fierului vechi. minerii Văii Jiului. Pe combi re se află în Turcia, a avut o U.R.S.S. şi R.F.G. pe anii 1960-
Redăm mai jos cîteva exemple din activitatea tineril.hr întrevedere cu Mehmet Baidur, La 28 decembrie 1960, A. A. 1963. Au fost înlăturate rezer
de la Combinatul siderurgic Hunedoara, Uzina „Victoria“ tură nouă, socialistă. natul carbonifer, planul anual ministrul Comerţului al Turciei. Smironov, ambasadorul U.R.S.S. vele care au provocat amîna-
a fost realizat la data de 27 Au fost examinate posibilităţile în R.F.G. l-a vizitat pe cance rea semnării acestui acord. Du
din Colan şi Uzinele metalurgice din Cugir. Pe întinsul regiunii Hunedoa decembrie, iar valoarea econo dezvoltării relaţiilor comerciale larul federal Adenauer cu care pă toate probabilităţile, semna
ra, în uzine, fabrici, ateliere, miilor realizate se cifrează la romino-turce. a avut o convorbire. La con rea acordului comercial între
ore de muncă voluntară în S.M.T.-uri, gospodării de stat, peste 10 milioane lei. vorbire a asistat şi von Scher- U.R.S.S. şi R.F.G. va avea loc
gospodării colective, peste tot, La întrevedere a participat şi pemberg, secretar de stat în înainte de 31 decembrie 1960.
O rganizaţiile de bază U.T.M. au colectat şi predat 16.500 to freamătul muncii se îmbină ar Lucruri frumoase se pot spu prof. Nicolae Dinulescu, amba Ministerul Afacerilor Externe.
din Combinatul siderur ne fier vechi, fruntaşi fiind în monios cu bucuria şi satisfacţia ne şi despre alte întreprinderi
gie Hunedoara se pot mîndiri această acţiune tinerii din or pentru viitorul ce este deschis ale regiunii. Fabrica chimică ;B2S=
cu succesele obţinute în acest ganizaţiile de bază de la lami patriei şi poporului nostru. din O'răştie şi-a îndeplinit pla
an. Bilanţul muncii lor entu norul de 800 mm., O.S.M. I, nul de producţie la 15 decem sadorul R. P. Romîne ia Ankara.
ziaste este concretizat şi prin O.S.M. II, furnalele 1-4, aglo- La sfîrşit de an şi la capătul brie, minerii de la Ghelar ia 17
participarea a 3.575 tineri la merator, bluming şi laminorul unei perioade de 13 ani de via decembrie, cei de la Teliuc la La 27 decembrie Mihail Cio ADDIS-ABEBA (Agerpres). eorăat asistenţă medicală popu
acţiunile de muncă patriotică. de 650 mm1. ţă liberă, furnalistul, oţelarul, 22 decembrie etc. banu, însoţit de N. Dinulescu, TASS transmite: Medicii şi su
laminatorul, minerul, turnăto l-a vizitat pe Osman Tosun, mi rorile medicale de la spitalul laţiei care a suferit de pe urma
încadraţi în cele 150 brigăzi Printre tinerii care au răs rul, ceferistul, ţăranul munci Verificîndu-şi încă odată for nistrul Agriculturii. încercării rebelilor de a da o
utemiste de muncă patriotică puns cu deosebită însufleţire la tor sau intelectualul, cu toţii ţele şi posibilităţile, muncitorii, sovietic din Addis-Abeba au a- lovitură de stat. Spitalul sovie
— din care 100 de brigăzi au chemările organizaţiilor de ba se întrec în muncă. In inima tehnicienii şi inginerii din re tic al Crucii Roşii a fost creat
fost constituite în anul 1960 — ză U.T.M., se află şi tovarăşii fiecăruia clocoteşte dorinţa de giunea noastră s-au convins din Un consilier a I lui Kennedy se pronunfă in anul 1947, la cererea împă
tinerii din combinat au efec Mihai Purtuc şi Virgil Radu de a raporta că a realizat sarci nou că dispun de rezerve şi re ratului Etiopiei Haile Selasste.
tuat 289.180 ore de muncă vo la laminorul de 800 mm., Ioan nile de plan înainte de vreme surse care să le permită ob penfru a d m ife re a R. P. C h in e z e în O . N. L
luntară, economisind astfel Ned'elou de la O.S.M. II, Con şl lucrează în contul anului ţinerea în viitor a unor succese După cum a declarat cores
stantin Dordea de la O.S.M. I, viitor. şi mai mari. Cu prilejul dezba WASHINGTON (Agerpres). Chinei populare la tratativele pondentului TASS B. n . Kaza-'.
530.485 lei. inginer Rodica Micu de la la terii cifrelor de plan pe 1961, După cum transmite agenţia de dezarmare. Icov, directorul spitalului, medi
boratorul central, Nagy Ioan de Siderurgiştii hume'dor'emi, ca ei şi-au sporit angajamentele, United Press International, pro cii sovietici au acordat ajutor
Cei 98 de tineri inovatori din la turnătoria de fontă şi alţii. şi de alte dăţi, s-au dovedit a au stabilit asemenea măsuri fesorul Arthur M. Schlesinger, „Dacă Statele Unite doresc medical la aproape 100 de ră
combinat au depus în anul fi în primele rînduri. Planul pe organizatorice care să le permi unul din principalii consilieri cu adevărat realizarea unui a- niţi. Toţi răniţii aduşi la 'spital
1960, 119 inovaţii, valoarea că PETRU VERBUNCU 1960 l-au realizat la 16 decem ai noului preşedinte al S.U.A., cord privind controlul asupra au fost îngrijiţi gratuit în con
rora se ridică la suma de brie, Priceperea şi eforturile tă îndeplinirea în bune condi armamentelor — a declarat tul Crucii Roşii din U.R.S.S.
3.585.997 lei. secretar al Comitetului U.T.M. siderurgiştilor s-au concretizat şi John Kennedy, s-a pronunţat în
ţii a prevederilor planului. -Egl-
Pe întregul combinat, tinerii de la G. S. Hunedoara
In depăşirea indicilor de utili Cu încredere neţărmurită în
zare a agregatelor: la furnale forţele proprii, cu convingere
cu peste 30 kg. fontă pe m c. şi fermitate, oamenii muncii
volum util, la cuptoarele Mar păşesc hotărîţi pe drumul lu cadrul unui interviu televizat Schlesinger — ele vor trebui să îii Coreea de sud:
în favoarea restabilirii dreptu ia în considerare admiterea
Economiile brigăzilor de producfie tin cu peste 350 kg. oţel pe m.p. minos al desăvîrşirii construc rilor K. P. Chineze în O. N. U. Chinei comuniste în comunita  tost creat Consiliul
şi a invitării reprezentanţilor tea internaţionajlă“. centra! consultativ
vatră cuptor, şi în cele peste ţiei socialiste, călăuziţi cu înal
a Uzina „Victoria“ din care au predat-o oţelăriilor. 22 milioane lei economii rea tă pricepere de către Partidul
Călan şi-au desfăşurat Fruntaşi în acţiunile patrio
activitatea în anul 1960, 20 bri lizate în 11 luni. Muncitoresc Bomîn. ai i n d e p e n d e n t e i si i w i f â f i î
găzi de producţie, dintre care tice sînt furnaliştii Ioan Rusu,
două sînt brigăzi de calitate Nicolae Pîslaru, Gheorghe Oai- ---------- -----------Sg' nationale
dă şi Petru Mardan, lăcătuşul
(una la semicocs, condusă de Emil Medrea, strungarul Dumi 31 DECEMBRIE 1960 le lupta celor 60.000 de muncitori PHENIAN' (Agerpres)'. —,
Constantin Pînzaru, iar a doua tru Zăvoianu, turnătorii Dumi din industria electromecanică, După cum transmite postul de
la atelierul electric, condusă tru Bratu şi Adam Eftimie. PROGRAMUL I: 6,10 Jocuri popu cîntec şi voie bună; 20,30 Pluguşorul TOKIO (Agerpres). — Per care sînt în grevă de aproape radio Phenian, la 27 octombrie
de Csapo Aladtar). lare romîneşti interpretate la diferite lui Moş Ţepuşă; 21,00 Muzică din o- sonalul medical din Japonia trei luni. Greviştii cer mărirea Ia Seul s-au adunat reprezen
Dintre cei 24 de tineri inova instrumente: 7,15 „Spre cabane“ — perete; 22,15—5,55 Program specia! continuă lupta pentru mărirea salariului şi încheierea de noi tanţii partidelor politice şi ai
Prin reducerea consumurilor tori ai uzinei, care au realizat muzică uşoară ; 8,00 Din presa de as pentru revelion. salariilor. La 27 decembrie au contracte de muncă. organizaţiilor obşteşti din Co
specifice, brigăzile de produc 105 inovaţii în anul 1960, cele tăzi ; 10,00 Ajun de An Nou la sate. declarat greve de 24 ore sau de 12 reea de sud care se pronunţă
ţie de la Uzina „Victoria“ Că mai frumoase rezultate le-au (reportaj); 11,45 „Anul Nou cu bucu PROGRAMUL II: 14,15 Muzică ore, în semn de protest împo ? pentru independenţa naţională şi
lan au realizat economii în va obţinut tehnicianul Pilly Nico rie“ — Radioreportaj; 12,20 „Viaţă instrumentală; 15,00 Din folclorul po triva refuzului autorităţilor de HAVANA (Agerpres). — A- unificarea paşnică a părţii de
loare de 332.443 lei. lae şi inginerul Aurel Mitrofan nouă — cîntec nou“, program de cîn- poarelor ; 16,15 Muzică uşoară din a accepta revendicările lor, sa genţia Prensa Latina relatează sud şi nord a ţării şi au creat
de la furnale, electricianul tece şi jocuri; 14,00 Muzică distrac [ari prietene; 17,15 In prag de An Nou lariaţii sanitari din peste 100 că în diferite ţări ale Amerioii Consiliul centrai consultativ al
Cele 28 brigăzi utemiste de Czipczer Rudolf şi termotehni- tivă; 15,20 Din repertoriul de cîntece prin m agazine; 17,30 Muzică uşoară ; de spitale. Latine continuă lupta grevistă independenţei şi unităţii naţio
muncă patriotică de aici au cianul Ioan Truţă. al ansamblurilor noastre; 16,15 Vor 17,45 Cîntecul săptămînii: „Republică, a oamenilor muncii.
depus 30.048 ore de muncă vo măreaţă vatră, de Ion Gliirescu, ver ir Muncitorii peruvieni care fac nale. In numele participanţilor
luntară şi au economisit 43.536 MARIN SMARANDACHE beşte /Moscova ! ; 17,15 Jocuri popu suri de Eugen Jebeleanu; 18,25 Pa ROMA — Corespondentul A- parte d'in Federaţia minerilor
lei. Ele au colectat şi cantita lare romîneşti; 19,05 Scrisori din ţa gini alese din muzica uşoară; 19,30 gerpres transmite: Ultimile zi şi metalurgiştilor au încetat lu la adunare a fost dată publici
tea de 678 tone fier vechi pe secretar al Comitetului U.T.M. ră ; 20,05 Intîmpinăm anul nou cu Concert interpretat de orchestra de le ale anului 1960 se caracteri crul în toată ţara în semn de
de la Uzina „Victoria" Gălan muzică populară a Radioteleviziunii; zează in Italia prin intensifi solidaritate cu metalurgiştii de tăţii o declaraţie în care se a-
carea mişcării greviste a oame la uzinele „Ch'ala“ din portul
'20,05 Intîmpinăm anul nou cu cîntec nilor muncii. Miercuri diminea Ch'ala, care cer reprimirea la rată că independenţa deplină şi
ţa au declarat o grevă de 24 lucru a conducătorului sindical
3 8 0 purfafon ai insignei şi voie oună ; 20,30 Pluguşorul lui Moş de ore 35.000 de muncitori fe Anselmo Sosa, concediat din unificarea Coreei nu poate fi ob
roviari, în majoritate mecanici uzină. .
,,B rig a d ie r aî muncii p a i n o l i c e '‘ ţepuşă; 21,00 Muzică din operete; de locomotive. Greva este efec Au declarat de asemenea gre ţinută fără de schimbul produ
tivă pe întreg teritoriul Ita vă muncitorii constructori din
22,15 Program special pentru reve liei. In urma grevei au rămals oraşul Cabo Frio (statul brazi selor industriale din Coreea de
imobilizate circa 3.500 de tre lian Parahyba).
3 i tinerii din Uzinele me tiferi şi ornamentali, prăşitul şi lion. nuri de călători şi 15.000 de Greva lucrătorilor ziarului nord cu produsele agricole din
talurgice Cugir au înre recoltatul porumbului la gos mărfare. „Ultimas Notieias“ din Venezu
podăriile agricole învecinate etc. 31 DECEMBRIE 1960 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00, Tot miercuri dimineaţa, au ela care cer respectarea con sud. Declaraţia cere autorităţilor
gistrat în acest an rezultate de DEVA : Hanul din Spessart: 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, intrat în grevă în regiunea Mi tractului colectiv continuă. Lu
seamă în activitatea lor. Iată Depăşind 100 ore de muncă 20.00, 22,00 (programul 1) ; 14,00, lano 150.000 de metalurgişti din crătorii ziarelor „La Esfera“ şi Coreei de sud ca să asigure
cîteva cifre concludente: cele voluntară, 380 tineri de aici au ALBA IULIA : Marinarul îndră 16.00, !8.00, 20,00, 22,00 (programul cei 200.000 care lucrează în a- „El Mundo“ şi-au exprimat so
75 brigăzi utemiste de muncă fost distinşi cu insigna de „Bri ceastă ramură în întreaga Ita lidaritatea ou greviştii. schimbul poştal, libertatea cir
patriotică, care cuprind 1.828 gadier al muncii patriotice“. gostit ; Normanâîe Niemen; U). lie. Această grevă a fost decla
tineri, au efectuat 18.000 ore BRAD : Copiii minune ; ILIA : rată în semn de solidaritate cu culaţiei populaţiei între sud şi
muncă voluntară, economisind Rezultate deosebit de fru Doamna cu căţelul; HAŢEG : Vremea devine instabilă, cu cerul nord.
suma de 42.000 lei. moase în aoţiunile patriotice Bădăranii; ORĂŞTIE : Trenul mai mult acoperit. Ploaie şi lapoviţă,
au obţinut brigăzile conduse de prieteniei ; Ivanna; HUNEDOA iar în regiunea muntoasă ninsoare. « A - ------------------- O 0 O — ----------------T Î T Î 5 Î .
Cele mai importante acţiuni tovarăşii Ştefan Ghermian şi RA : Departe de patrie ; SIME- Temperatura variabilă, va fi cuprinsă
patriotice la oare au participat Gheorghe Mateaş de la sculă- RIA: serioja: SEBEŞ: Mexicul Ninsori inîense în Japonia
tinerii de la U.M. Cugir s în t : rie. Majoritatea tinerilor din a- cîntă; PETROŞANI: Un stri
colectarea şi predarea cantită ceste brigăzi au realizat peste găt în stra d ă : PoUcarp maes TOKIO (Agerpres). — TASS
ţii de 204 tone fier vechi, a- 150 ore de muncă voluntară. tru caligraf; LONEA : Pescarii transm ite: După cum anunţă
posturile de radio japoneze, pen
menajarea parcului tineretului TEODOR BRAGA din Arhipelag : TEIUŞ : S.O.S. ziua între minus t şi 5 grade iar tru prima oară în nord-estul Ja
în Cosmos : ZLATNA : Mizera noaptea între minus 2 şi 2 grade. Vîn- poniei/ninge intens. In regiunea
şi a parcului noului club din secretar al Comitetului U.T.M. bilii: APOLDUL DE SUS: in tul va sufla de la vest şi nord-vest- Hokuriku pătura de zăpadă este
de 30 cm. iar pe alocuri de l
Cugir, plantări de pomi fruc de la U. M. Cugir pragul vieţii. Dimineaţa şi seara -ceaţă. metru. In prefectura Aomoii
grosimea păturii de zăpadă a a-
juns Ia 2 metri. In urma ninso
rilor s-au. produs pretutindeni
mari întreruperi în circulaţia
trenurilor.
A N U L IN T E R N A Ţ IO N A L 1960 Cu mare interes au fost primi 15-a sesiune a O.N.U. tovarăşul bile şi realiste ale Uniunii So lupta împotriva imperialismu
te în cercurile politice interna Gh. Gheorghiu-Dej arăta in cu- vietice, care arătau calea sigu lui şi colonialismului, pentru
Y ţionale propunerile prezentate de vintarea sa, temeiurile profunde ră pentru înfăptuirea, pe etape, triumful ideilor păcii, securităţii
delegaţia ţării noastre cu pri ale politicii de pace a Republi a măsurilor de dezarmare, efec şi independenţei popoarelor.
Republica P®piilară Ruiuîiîă — vire la dezvoltarea relaţiilor de cii Populare Romîne, legate in tiv şi riguros controlate, astfel
militantă activă pentru destinderea bună vecinătate pe plan regio disolubil de însăşi natura orin- ca la sfîrşitul procesului de de Voinţa hotărîtă a poporului
nal, între state cu sisteme social- duirii ţării noastre, unde popo zarmare să fie desfiinţate mij nostru de a depune toate efor
încordării iiiterna|I©Biale9 pentru politice diferite şi la educarea rul .muncitor a sfărîmat lanţu loacele de ducere a războiului. turile pentru a contribui la tri
e®exfstenfă paşnică, pentru pace rile dominaţiei imperialiste şi O altă dovadă grăitoare a dra umful cauzei păcii în lumea în
tineretului în spiritul păcii. Apro îşi făureşte, liber şi stăpin pe gostei de pace a poporului nos treagă a fost mărturisită intr-
„Republica Populară Romînă este hotărîtă să militeze în nelor de oameni ai muncii de barea în unanimitate de către A- soarta sa, o viaţă tot mai fru tru a constituit-o răspunsul un mod strălucit şi prin unani
strinsă unire cu celelalte ţări ale lagărului socialist pentru pretutindeni. dunarea Generală a O.N.U. a moasă, mai îmbelşugată. Prezidiului Marii Adunării Na ma aprobare cu care oamenii
micşorat ea încordării internaţionale, pentru zădărnicirea ori rezoluţiei propusă de către de ţionale a Republicii Populare muncii de pe cuprinsul întregii
căror uneltiri ale cercurilor agresive, pentru promovarea perse Evenimentele internaţionale legaţia R. P. Romîne cu privi In domeniul relaţiilor interna Romîne la Apelul Sovietului Su patrii au primit documentele
verentă a principiilor coexistenţei paşnice şi statornicirea unei ale anului 1960 în cadrul că re la promovarea în rindurile ţionale, ţara noastră se afirmă prem al U.R.S.S. adresat parla Consfătuirii de la Moscova a
păci trainice in lume“. rora a fost prezenta'1“ şi ţara tineretului a idealurilor păcii, ca un factor activ in lupta pen mentelor şi guvernelor tuturor
noastră au confirmat în mod respectului reciproc şi înţelegerii tru menţinerea şi întărirea pă ţărilor lumii cu privire la adop reprezentanţilor partidelor co
(Din Raportul 'prezentat de tovarăşul Gli. Gheorghiu-Dej la strălucit traducerea în viaţă a între popoare, constituie, fără cii. Politica consecventă de pa muniste şi muncitoreşti.
politicii externe de pace a Repu ce a guvernului nostru a făcut tarea de măsuri practice pentru
Congresul al lll-lea al P.M.R.). blicii Populare Romine. Un e- îndoială o însemnată victorie a să sporească continuu prestigiul reducerea torţelor armate, răs Ideea apărării păcii a stat
xemplu elocvent în acest sens, ţării noastre la O.N.U. In ca internaţional al ţării, numărul puns care confirmă hotărîrea in centrul Consfătuirii de
Politica externă a partidului înaltă cultură pentru cei ce este, în primul rînd, cea de-a drul dezbaterilor în această pro prietenilor ei in toate colţurile poporului romin de a-şi aduce
şi guvernului nostru expresie a muncesc. blemă reprezentanţii Angliei şi lumii. Sînt grăitoare în acest întreaga sa contribuţie la apă la Moscova a reprezentanţilor
aspiraţiilor întregului popor ro- îo-a sesiune a Adunării Gene Statelor Unite şi-au concentrat sens următoarele cifre: ţara rarea şi consolidarea păcii în celor 81 de partide comuniste şi
min antrenat intr-o vastă mun In acest scop, la temelia po rale a Organizaţiei Naţiunilor eforturile pentru a împiedica a- lumea întreagă. muncitoreşti; ea străbate ca un
că de construcţie a societăţii so liticii externe a statului nostru a Unite, unde delegaţia ţării noas doptarea rezoluţiei romîne, şi-au noastră întreţine în prezent re fir roşu documentele adoptate:
cialiste, are drept ţel suprem a- stat şi stă neclintita prietenie şi tre a fost condusă de către tO' manifestat rigiditatea şi reaua laţii diplomatice cu peste 40 de Un exemplu elocvent al tra Declaraţia şi „Apelul către po
sigurarea păcii in lume, condi alianţă indestructibilă cu Uniu varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, con voinţă, încercînd să ocolească state şi are schimburi comercia ducerii în viaţă de către guver
ţie primordială pentru traduce nea Sovietică şi cu celelalte ţări ducătorul iubit al poporului ro- răspunderea directă ce revine le curente cu mai mult de 70 nul nostru a principiilor de co poarele din lumea întreagă'1.
rea cu succes in viaţă a măre ale lagărului socialist, a cărui mîn, exponentul năzuinţelor şi statelor şi guvernelor pentru e- de ţări ale lumii. Faptul că de existenţă paşnică este şi vizita Anul 1960 — prin evenimen
ţelor planuri pe care şi le-au pro unitate şi coeziune constituie ga ducarea tineretului în şpriţul pă legaţii guvernamentale economi pe care preşedintele Indoneziei,
pus să le realizeze oamenii mun voinţei sale de pace. In cursul cii şi înţelegerii, prefinzînd că ce ale R. P. Romîne au vizitai Sukarno, a făcut-o in acest an tele sale — a constituit o nouă
cii din patria noastră. Numai in ranţia construirii socialismului, dezbaterilor, delegaţia noastră a această răspundere ar reveni în acest an numeroase ţări alc- in Republica Populară Romînă. etapă a planului grandios de
condiţii de securitate internaţio reazimul de nădejde al luptei acordat tot sprijinul propunerii părinţilor. Majoritatea delega lumii ca India, Cuba, Suedia, Convorbirile purtate la Bucu
nală şi pace va putea poporul mondiale pentru pace. Ţara prezentate de către Uniunea So ţilor însă şi-au manifestat deza reşti de oaspetele indonezian, construire a socialismului în pa
nostru să îndeplinească progra noastră, ca şi celelalte ţări so vietică cu privire la lichidarea probarea faţă de atitudinea re Italia şi alte state, — pentru a tratativele care au avut loc, i-
mul vast de înflorire a ţării ela totală şi neintirziată a regimu prezentanţilor S.U.A. şi Angliei. nu mai vorbi de schimburile lustrează una din caracteristicile tria noastră. Numeroaselor suc
borat de cel de-al II 1-lea Con cialiste, promovează cu consec lui colonial, a sprijinit — pe de Proiectul de rezoluţie revizui! mereu mai intense cu ţările so esenţiale ale vremurilor noastre:
gres al P.M.R., va asigura con- venţă principiile coexistenţei plin întemeiat—propunerile ju cialiste — este un indiciu grăi progresul necontenit al ideilor cese pe plan intern — in toate
dicioase îndreptate spre îmbună al delegaţiei noastre a fost a- tor al potenţialului economic domeniile vieţii — li s-au adău
t.'nua dezvoltare a economiei, în paşnice, se pronunţă pentru în tăţirea şi perfecţionarea activită doptat în cele din urmă atit in sporit de la an la an al ţării de coexistentă paşnică. Acest e- gat şi succese de seamă în po
ţii O.N.U., spre soluţionarea pro noastre, al prestigiului mereu
florirea patriei în scopul făuri trecerea paşnică intre cele două blemei dezarmării. Comitetul nr. 3 (cu o singură mai mare pe plan internaţional xempiu arată că popoarele, indi litica externă, care au demon
abţinere), cit şi in Adunarea al Republicii Populare Romîne. strat şi demonstrează lumii în
rii unei vieţi de bunăstare şi sisteme, cu convingerea, deplină Generală, cu unanimitate de vo ferent de spaţiul geografic in tregi dragostea de pace a po
turi, Ca participantă la lucrările
că socialismul va triumfa va cu Comitetului celor zece state de care trăiesc, de condiţiile lor de porului romîn, concretizată în
Exprimînd poziţia ţării noas la Geneva, ţara noastră a spri
ceri inimile şi minţile milioa jinit cu hotărire propunerile no dezvoltare, sînt deopotrivă inte măsuri şi iniţiative primite fa
tre in problemele internaţionale
cele mai actuale, la cea de-a resate în destinderea încordării vorabil de către opinia publică
internaţionale, se simt unite în iubitoare de pace din lumea în
treagă.