Page 102 - 1960-12
P. 102
nas:. '4 D I U ' M Í ' L S O C ! M / S ,\J/ '1.1J/. Nr. Ib7i
it*to.vnxxwv^wvoi^tTmwaiTCTn
Bilanţul evenimentelor x ţ Â X i m e X B şIM ¦ .uJţiirLeJe s &pi • jum rnate sitei • stlnl
lW*r**B*,™*~f’i ¦'r u r — n v r r r i f r - ' f - r r r r r r r r r it t t t t t t i titirttw r Tv n 'ir r "nu i mu i n n ¦¦¦¦<h t m i3 ih. i. ¦¦¦¦¦ -___________________________ _ _. ® - ~"***>***-
internaţionale ale anului făcut de - ________
săptămînalul „Cuba Nueva“
# U.R.S.S. succese remarcabile
@S.U.A. înfrîngeri repetate
HAVANA 29 (Agerpres). parea lui N. S. Hruşciov la lu
Făcînd bilanţul evenimentelor crările celei de-a 14-a sesiuni a
internaţionale ale anului 1960, Adunării Generale a O.N.U. a
săptămînalul „Cuba Nueva“ su fost un eveniment de o excepţio
După explozia nucleară äin Sahara Prez-snte rom îneşîj
Documentele Consfătuirii de la Moscova—bliniază că în timp ce Statele nală importanţă a anului care
Unite ale Americii, cea mai ma a trecut, revista „Cuba Nueva“ peste hotare
Vii proteste în rínda! opiniei
program de acţiune in lupta pentrure putere imperialistă, au su scrie: „Pentru Cuba a fost de
ferit anul acesta înfringeri repe cea mai mare importanţă spriji S uccesul iu i
tate in domeniul politicii exter nul hotărît acordat de Uniunea A d u n ă r i a le a c t i v u l u i o r g a n i z a ţ i i l o r P. C. !J. S. publice mondiale L ad islau K onya
ne, economiei, ştiinţei şi tehni Sovietică luptei lui Fidel Oastro MOSCOVA 29 (Agerpr.es). Co neri membri ai Prezidiului C.C. LONDRA 29 (Agerpres). — „Actuala situaţie, subliniază Ia T b ilis i
cii, Uniunea Sovietică a obţinut pentru libertatea Cubei. Uniu muniştii, toţi oamenii sovietici al P.C.U.S. şi membri ai C.C. Canonicul John Collins, preşe ziarul, impune măsuri imediate
succese remarcabile in toate a- nea Sovietică ne-a asigurat li au întimpinat cu profund in al P.C.U.S., este subliniat cu
ceste domenii. vrarea întregii cantităţi de pe teres şl aprobare unanimă, isto deosebită tărie faptul că miş dintele Comitetului executiv al şi eficiente împotriva Franţei TBILISI 29 (Agerpres). —
trol pe care americanii, dorind ricele documente — Declaraţia carea comunistă mondială s-a „Mişcării pentru dezarmarea nu numai în domeniul comer TASS transm ite: „Ladislau Ko
Datorită declinului economic, să sugrume Cuba, au refuzat să Consfătuirii reprezentanţilor transformat în cea mai influen nucleară“ a adresat preşedinte ţului, ca de pildă, boicotarea nya este un admirabil artist şi
subliniază săptămînalul, în pre ne-o pună la dispoziţie. U.R.S.S. partidelor comuniste şi munci tă forţă politică a contempo lui de Gaulle o scrisoare în ca mărfurilor franceze, ci şi pe cintăreţ“, a declarat unui co
zent există în Statele Unite ale toreşti şi Apelul către popoarele raneităţii, că documentele a- re protestează împotriva expe plan diplomatic“. respondent TASS directorul
Americii aproape cinci milioane şi toţi prietenii noştri din lumea din lumea întreagă. doptate la Consfătuirea de la rimentării unei noi bombe ato Teatrului de Stat de Operă şi
de şomeri, mari întreprinderi in Moscova sînt considerate de mice de către Franţa. Un alt ziar — „Daily Ex Balet din Tbilisi, Dmitri Mcie-
dustriale nu lucrează, iar pro socialistă au cumpărat in anul In prezent au loc in Uniunea întreaga omenire progresistă press“, cere guvernului federal ăliăze.
ducţia industriei oţelului a scă 1960 şi vor cumpăra în anul Sovietică adunări ale activului „Intrucît această experienţă „să blocheze toate activurile
zut aproape la jumătate. 1961 mai mult zahăr produs în organizaţiilor P.C.U.S. la care drept un program de acţiune în a fost efectuată în Africa, se franceze din Nigeria, să închi Aprecierea lui Dmitri Mcie-
se discută rezultatele Consfătui spune în scrisoare, ea jigneşte dă ambasada franceza şi să pu dlidse este împărtăşită de nu
O expresie a crizei politicii Cuba decît cantitatea de zahăr lupta pentru victoria socialis meroşii spectatori care au ma
refuzată de Statele Unite. rii de la Moscova. In aceste a- nifestat un mare interes pentru
externe a imperialismului ame mului, pentru pace în lumea
Hruşciov şi întreaga lume so dunări, la care prezintă expu întreagă. ţările africane libere şi indepen nă în disponibilitate pe toţi măiestria solistului Teatrului
rican, se spune in articol, o cialistă ne-au întins o mină prie dente care în ciuda tinereţii lor francezii care lucrează la între de Operă şi Balet al R.P. Ro
au dat un exemplu străvechii prinderile nigeriene“. mîne.
constituie eşecul politicii agresi Frânte declarînd că nu vor avea
niciodată arme atomice, că nu Parlamentul Nigeriei, scrie Spectacolele cu participarea
ve împotriva Cubei, a politicii lui tenească, ne-au acordat creaite ziarul, a şi adoptat o rezoluţie lut Ladislau Konya (el a cîntat
pînă acum în operele „Truba
de instigare şi sprijinire a for fără a ne impune nici un fel de Plenara C. C. al Partidului
ţelor contrarevoluţionare. condiţii, ne-au trimis tehnicieni
Cu totul alta este situaţia U- şi utilaj, şi-au deschis pieţele Comunist din Germania vor produce niciodată astfel de în care cere guvernului să în durul“ şi „Traviata“), se desfă
niuni Sovietice, scrie in conti pentru mărfurile noastre şi arme“. ceteze comerţul cu Franţa şi să şoară cu un invariabil succes,
nuare „Cuba Nueva“. Dezvolta BERLIN 29 (Agerpres). — cembrie, postul de radio „Frei- confişte activurile franceze dacă tn săli arhipline. Publicul îl
rea economiei sovietice a făcut ne-au acordat un sprijin deplin Comitetul Central al P artid u lu i heitssender 904“ a difuzat un „In numele tuturor englezi guvernul francez nu va renunţa intîmpină cu entuziasm pe cîn-
posibilă reducerea zilei de mun In toate domeniile. Iar clnd in comunicat în care se spune că lor care se pronunţă împotriva la experimentarea bombei ato tăreţul romln.
că, dezvoltarea comerţului cu iunie a. c. se părea că este ine Comunist din Germania a apro Max Reimann, prim-secretar al acestor acţiuni ale Franţei, scrie
vitabilă o agresiune directă a bat în unanimitate, la plenara Turneul lui Ladislau Konya
sa care a avut loc la Hamburg
toate ţările lumii, ridicarea con C.C. al P.C. din Germania, a
siderabilă a nivelului da trai al S.U.A. împotriva Cubei, Hruş documentele adoptate la Con vorbit despre Consfătuirea de Collins, vă cer să renunţaţi la mice în Sahara. la Tbilisi continuă.
poporului sovietic. Economîa so ciov s-a ridicat în apărarea li sfătuirea de la Aloscova a re la Aloscova. Comitetul Central,
vietică a făcut un asemenea pro bertăţii noastre, in apărarea prezentanţilor partidelor comu se subliniază în comunicat, a dispreţuirea cinică a opiniei pu
gres incit in anul 1961 rubla va demnităţii Americii Latine“. 1 niste şi muncitoreşti. La 28 de- adoptat o rezoluţie în care se
blice internaţionale şi să decla
avea o valoare mai mare de- subliniază marea importanţă pe P IU B IL II €raţi că nu veţi mai efectua expe AT E
rienţe cu arma atomică“.
cit dolarul. •. <• Evenimentele din Algeria care o prezintă pentru forţele
Săptămînalul menţionează de CAIRO 29 (Agerpres). — locurilor de concentrare ale tru păcii din R.F.G. Declaraţia şi LAGOS 29 (Agerpres). — ÎL s 0L O T O - P R O N O S P Q R T
asemenea marile realizări ale Iii comunicatul biroului infor pelor şi poliţiei franceze. Ca ur Apelul către popoarele din lu După cum anunţă agenţia Reu-
Uniunii Sovietice in domeniul mativ al guvernului provizoriu mare a luptelor, pierderile tru mea întreagă adoptate la Con ter, ziarul nigerian „West Afri Sucursala regională Hunedoara {
dezvoltării tehnicii rachetelor şi al Republicii Algeria, dat pu pelor franceze au fost de peste sfătuirea de Ia Moscova. In ho- can Pilot“, a cerut să se con
cuceririi cosmosului, progresele blicităţii la Cairo se spune că tărîrea C.C. al P.C. din Ger voace o conferinţă extraordinară Urează tuturor participanţilor î
medicinei sovietice. îrf perioa'da de lă 8 la 23 'de 460 morţi şi răniţi. Au fost dis mania sînt stabilite de aseme a tuturor statelor africane in “ şi premii multe şi^
După ce subliniază că partici- cembrie, unităţi ale Armatei de truse 53 care blindate şi tancuri nea sarcinile imediate ale Par dependente pentru a discuta mă
eliberare naţională a Algeriei franceze, au fost doborîte 10 a- tidului Comunist în lupta împo surile care trebuie luate împo
vioane militare, au fost captu
O delegaţie a Hnereiuhi! au efectuat 29 'de operaţii o- rate 214 puşti şi automate, pre triva înarmării atomice şi legi triva Franţei în legătură cu ex
sovietic a sosit la Havana cum şi o mare cantitate de mu
fensive împotrivă poziţiilor în niţii şi echipament de război. slaţiei excepţionale, pentru pace perimentarea celei de-a treia
HAVANA 29 (Agerpres). — De partea armatei de eliberare
TASS transmite : La invitaţia tărite franceze şi au participat naţională a Algeriei au trecut şi drepturi democratice. bombe atomice. 5Ë& .....^A ..
Asociaţiei tinerilor insurgenţi 8 soldaţi francezi.
din Cuba, la Havana a sosit o la 46 de lupte.- -i- WV' ioc; X.dvi-X--W/N-v. %m m k m m
delegaţie a tineretului sovietic
condusă de S. Pavlov, pripal-se- Detaşamentele algeriene de Să înceteze amestecul S. U.
cretar al C.C. al U.T.C.L. ,
partizani au efectuat 39 de COOPERATIVA „VIAŢA NOUA“ / h Im
Delegaţia tineretului sovietic Execută prin secţiile. sale :
va participa la festivităţile cu atacuri prin surprindere asupra în treburile interne ale Laosufui m fS p fli
prilejul celei de-a doua aniver » Confecţii de comandă pentru băr
sări a revoluţiei cubane şi va Tot mai multe ţări sprijină lupta HANOI 29 (Agerpres). — sovietic de solidaritate cu ţările baţi, femei şi copii, după cele mai m
face o călătorie prin Cuba. TASS transmite : După cum s-a Asiei şi Africii cere încetarea noi jurnale de modă.
dreaptă a poporului algerian mai anunţat, acţiunile represive imediată a amestecului armat J lti ÎÂ ilĂ lll:,,
Republica C iad a fosf de la Vientiane sînt conduse de al S.U.A. în treburile interne a încălţăminte de comandă şi repa MMpm
BAGDAD 29 (Agerpres). — a declarat ’i „Nu este necesar căpitanul Si Ho, fost ofiţer al ale Laosului. Comitetul conside ,'/« 'ia raţii, pentru bărbaţi, femei şi copii.
primită în TASS transm ite: Luînct ouvln- să subliniez încă o dată rolul serviciului de spionaj al genera ră că pentru reglementarea si iË M rn
tul miercuri seara la o confe important pe care l-au avut lului Fumi Nosavan. După cum tuaţiei din această ţară este ne ypM m m » Fotografii artistice. j |lf
U .N .E .S .C .O . rinţă de presă, ministrul Afa U.R'.S.S. şi toate ţările socia anunţă postul de radio „Vocea cesară convocarea unei confe ® Secţia de blănărie execută orice
cerilor Externe al Irakului, liste în sprijinirea poporului Patet Lao", Si Ho primeşte bani rinţe a ţărilor participante la a- S>' ßu ’¦¦¦]¦-yy'^ fel de confecţii de blănuri, balonzaide
PARIS 29 (Agerpres). — Un Hashim Jawad, a condamnat algerian. Uniunea Sovietică şi pentru întreţinerea subalternilor cordurile de la Geneva din îmblănite şi cojocărie.
nou stat african — Republica manevrele puterilor occiden săi de Ia Ambasada americană 1954 pentru Indochina şi relua i 7y,,>' •% Secţia este dotată cu utilaje speciale
Ciad — a fost primit în tale în problema algeriană şi celelalte ţări socialiste au lup din Vientiane. rea imediată a activităţii Comi pentru confecţionarea hainelor de mun-
U.N.E.S.C.O. Din U.N.E.S.C.O. a declar'at că Republica Irak tat şi continuă să lupte pentru siei internaţionale de suprave î ton şi montează misade cu materialul
fac parte în prezent 98 de sta sprijină întrutotul lupta aces Aceste fapte, subliniază pos ghere şi control în scopul asi cooperativei.
te. tei ţări arabe pentru cucerirea eliberarea popoarelor de sub tul de radio Patet Lao, confirmă
independenţei. jugul colonialismului. Acest lu că pe lingă că au acordat ajutor gurării evacuării din Laos a otâştîs ra s ro » 15!
clicii lui Fumi Nosavan — Bonn
Referindu-se la discutarea cru a reieşit limpede în cursul Oum în ocuparea oraşului Vien personalului militar al S.U.A.
problemei algeriene în Aduna discutării problemei algeriene tiane, imperialiştii americani
rea Generală a O.N.U., Jawad în O.N.U. Aş vrea să mulţumesc întreţin asasini plătiţi. şi al altor ţări membre ale
S.E.A.T.O.
încă o dată acestor ţări pentru A-
poziţia lor fermă şi precisă ca
AfOSCOVA 29 (Agerpres).
re ne insuflă siguranţă“. — TASS transmite: Comitetul
NEW YORK 28 '(Agerpres). Un sei n a l e p a e l l — c o lo n ia liş t ii niale s-au găsit în permanenţă în de-; inipeppinderea de Siaî pompa florouizionare cu Animale de Reerodiiciie
Anul care se încheie a fost marcat tensivă. In culise aceste puteri au în
de un puternic avînt al luptei pentru flit t a i pot guverna nestingheri^i cercat prin presiuni permanente să re L S. A. A . R. — DEVA
lichidarea colonialismului în Africa, ducă din ascuţişul rezoluţiilor. Statele
Asia şi America Latină. Acest lucru Declaraţii făcute asupra dezbaterilor din Comitetul pentru socialiste au contribuit Ia întărirea po «lima siazronstrada Aurel Vlaicu nr. 17 — telefon 109
s-a reflectat cu putere şi în dezba problemele de tutelă al O. N. U. ziţiei ţârilor atro-asiatice şi le-au aju V
terile care au avut loc în Adunarea tat să nu cedeze presiunilor colonia
Generală şi în diferitele organe ale puternică Incit puterile colonialiste în sprijine această rezoluţie. Sîntem si de primejdios oa vechiul colonialism. liste. ViţeSe, ju n in c i şi vaci de prăsiiă
O.N.U., printre care, în primul rînd, drăznesc din ce în ce mai rar să vo guri că toate teritoriile neautonome re Intervenţia puterilor colonialiste în
în Comitetul nr. 4 pentru problemele teze împotriva rezoluţiilor propuse aci cunoscute pînă acum de O.N.U., pre Congo şi sprijidul dat guvernului fran S-au adoptat rezoluţii mai eficiente P entru viţele şi Juninci provenite din vaci
de tutelă sau se eschivează, abţinîndu-se. cum şi cele aflate sub dominaţia Spa cez in Algeria dovedesc foarte bine decît în sesiunile trecute. Astfel a fost cu producţii mari de iap te şi contractate cu
Reprezentanţii mai multor state niei şi Portugaliei, care au fost tre că membrii pactului N.A.T.O. nu vor rezoluţia pentru desfiinţarea discrimi I. S. A. A . R. Deva, se obţin p reţu rile cele mai
membre ale O.N.U. care au luat parte Gaba Sory, ambasador al Guineei, cute acum în această categorie vor să renunţe la politica lor de domina nării rasiale (pe care, strînse cu uşa, avantajoase.
la lucrările acestui Comitet, au făcut a declarat: înscrierea problemei acor obţine foarte curînd independenţa. An ţie coloniala. au votat-o şi S.U.A. şi Portugalia,
unele declaraţii în acest sens cores dării independenţei teritoriilor colonia gola şi Mozambidul sînt aşadar astăzi ţări în care discriminarea rasială in Adresaţi-vă cu încredere medicilor veterinari şî ing. zootehnişti.
pondentului Agenţiei Romîne de Pre le pe ordinea de zl a Adunării Ge pe aceeaşi treaptă cu Tanganfca şi Concluzia dezbaterilor care au avut fectează relaţiile între cetăţeni, fiind
să „Agerpres“ Al. Gheorghiu: nerale a influenţat mult dezbaterile din Rhodesia. Acum conducătorii popoare ioc în Adunarea Generală, în Comi sprijinită sub o formă sau alta de CREŞTEŢI C ÎT M A I MULTE VIŢELE DE P I q Î I L ă !
Adnari Paciaci, preşedintele Comite Comitetul nr. 4. Comitetul nu ponte lor din aceste teritorii vor beneficia de tetul nr. 4 sau alte comitete este că autorităţi).
tului nr. 4, reprezentantul permanent adopta o rezoluţie timidă, după ce A- această rezoluţie şi de hotărîrile luate la O.N.U. colonialiştii suteră noi în C O N T R A C T A Ţ I - L E C U L S. A . A . R. D e v a !
al Irakului la O.N.U. a declarat: dunarea Generală s-a pronunţat asu împotriva colonialismului spre a con frîngeri. Coloniile portugheze şi spaniole au
Spre deosebire de anii trecuţi, dez pra abolirii sistemului colonial. In fie tinua lupta lor. fost pentru prima dată calificate de
baterile din anul acesta sînt mult mai care chestiune Comitetul trebuie să Mihai Magheru, reprezentantul R.P. către Comitet drept colonii şi a fost
rodnice, deoarece dobîndirea indepen aibă grijă ca să nu rămînă în urma tn ce priveşte teritoriu! Africii de Romîne, a declarat: proclamat dreptul lor la independenţă.
denţei de către numeroase ţări din hotârîrii Adunării Generale. sud-vest, noi avem în vedere refuzul
Africa — prezenţa acestora în comi formal al Uniunii Sud-Africane care Atmosfera anticolonialistă care s-a Putem considera ca o expresie a
tet — a creat condiţii ca în cadrul După ce a tost analizat statutul ac persistă în a nu recunoaşte că acest manifestat în Adunarea Generală şi-a schimbării raportului de forţe în O.N.U.
Comitetului să se întreprindă acţiuni tual al fiecărei ţări, îndeosebi al co teritoriu se bucură de statutul inter găsit ecoul în toate comitetele de lu recentele votări din Comitetul nr. 4,
mai efective şi mai îndrăzneţe c u 1pri loniilor portugheze şi spaniole, consi naţional al regimului de tutelă. Ştim cru ale Adunării Generale, în care în cursul cărora s-au găsit de o parte
vire la chestiunile legate de teritoriile derate de metropole ca provincii ale că Uniunea Sud-Africană este spriji s-au discutat problemele legate de ţă ţările socialiste, cele africane şi asia
dependente. Aş vrea să meţionez spre lor. a fost adoptată o' rezoluţie in care nită de Anglia şi de alte puteri din rile slab dezvoltate (în Comitetul Eco tice, o parte din ţările Americii La
exemplu două noi fapte importante in se precizează că coloniile de sub do pactul Atlantic., nomic şi Social sau cel Politic) şi în tine şi chiar unele ţări scandinave,
legătură cu Africa de sud-vest. In minaţia Spaniei şi Portugaliei nu sînt special în Comitetul nr. 4 care se o- iar de cealaltă parte numai ţările co
primul rînd plîngerea adresată Curţii provincii de peste mări, ci teritorii ne Puterile coloniale nu şi-au schimbat cupă de situaţia din ţările sub tutelă lonialiste (S.U.A-, Anglia, Franţa, Bel
Internaţionale de Justiţie de la Haga autonome care cer independenţă to politica lor de dominaţie. Dar pentru şi neautonome (titulatură sub care gia, Portugalia etc.). O astfel de si
de Etiopia şi Liberia împotriva poli tală. Rezoluţia adoptată în legătură a înşela opinia publică mondială ele sînt denumite în mod pudic coloniile tuaţie s-a creat cu prilejul votării mă-
ticii guvernului Uniunii Sud-Africane cu colonialismul se referă la toate te tac declaraţii „umanitare“ pentru a in Carta O.N.U.). surilor îndreptate împotriva politicii
şi în al doilea rînd adoptarea unei re ritoriile aflate sub jugul colonialismu crea impresia că sînt în favoarea eli barbare duse de guvernul Uniunii Sud-
zoluţii care cere trimiterea unui co lui portughez şi spaniol. Aceasta cons berării popoarelor coloniale. Ele adop In această atmosferă ţările socialiste Africane în Africa de sud-vest.
mitet de anchetă pentru prima dată în tituie o victorie a popoarelor Asiei şi tă această atitudine deoarece nu pot şi ţările afro-asiatice, sprijinite de ase
Africa de sud-vest. Africii, deoarece este pentru prima interveni întotdeauna făţiş în colonii menea de unsle ţări a!e Americii La Un semn al epocii, aşa cum s-a re
Zuloaga, reprezentantul Venezuelei în dată cînd Comitetul adoptă o aseme cu forţa armelor. De aceea preferă tine (Venezuela, Mexic, Cuba şi altele) flectat în lucrările comitetului, îl cons
Comitetul nr. 4 a declarat: nea rezoluţie. Numai puterile coloniale să ducă o politică pe care noi o nu au dus o ofensivă de demascare a tituie faptul că colonialiştii nu mai
Mişcarea împotriva colonialismului ca Anglia, Franţa, Belgia, Italia, Afri mim neocolonialism. Vreau să subli stării de lucruri în colonii, cerînd să • pot guverna nestingheriţi în colonii. Ei
desfăşurată anul acesta este atît de ca de sud şi S.U.A. au refuzat să niez că neocolonialism»! este la tel se acorde acestora imediat indepen sînt siliţi să accepte independenţa,
denţa. chiar dacă caută să întîrzie aplicarea
ei sau să o golească de conţinut. A-
După părerea noastră, puterile colo- cesîa este primul pas spre dezvoltarea
de sine stătătoare a coloniilor.
"Redaciia "!i~"adm inistraţia z ia ru lu i : str. 6 M a rtie nr. 9. ieleto n : 18ü! 189 ) 75. la x a plătită in m u n c a , o i i l p n » a p iu b ăm D iic -ţiu u ii G cneiuie M I R . nr. ZÖ3.3ZU din b noiem biie ju 49. - lip a r u l: În trep rin d erea Fot !grafică „ I M a i" - Deva.
