Page 103 - 1960-12
P. 103
Pr o l e t 'a r T d Tn t o a t e ţ ă r i l e , UN IŢI-Vă !
o Ginduri pentru noul an S-a întimplat în ziua de 3 no de furnalişti şi astfel, angaja
iembrie 1960, ora 16,30. Pe plat mentul a fost majorat la 14.000
o Ce a adus anul 1960 în viaţa formele celor două furnale din tone. îndrăzneţ, dar pe măsura
Călan a izbucnit ăintr-odată forţelor colectivului.
regiunii noastre (pag. 2-a) veselia. Furnaliştii s-au îmbră
ţişat şi şi-au urat tradiţionalul In sprijinul înfăptuirii noului
o Surprize — 1961 „La mulţi ani!“. La el sosise angajament, conducerea secţiei
Anul Nou. Se sărbătorea „reve a luat mai multe măsuri tehni-
o Cu uiuguşorul co-organizatorice. S-a mărit in
lionul", fără vin şi fără fast. tensitatea de ardere în furnale
® RODiGA V. TOTH : Gîntec de Şuvoiul de fontă care curgea prin punerea In funcţiune în a-
zgomotos spre oală, care trecu celaşl circuit a unor suflante
turcă (pag. 3-a) se bariera anului 1960, fonta cu caracteristice diferite, s-a.
Anului Nou, era marea lor bu utilizat aburul în aerul cald,
<a Economia capitalistă în pragul curie... s-a mecanizat bascularea oale
lor de zgură, s-a mărit capaci
Sîm bătă 31 decem brie 1960 4 pagini 20 bani anului 1981 (pag. 4-a) tatea oalelor de fontă. Au fost
luate apoi măsuri pentru îm
Anul •XII. Nr. 1872 mai bunătăţirea calităţii fontei, in
întrecerea socialistă, comunis
Poate că niciodată ri-a fost mai în ă JUYl Furnaliştii din Călan s-au tul lonaşcu Muntean a lansat
dreptăţit poporul nostru să întîmpine pregătit pentru sărbătorirea mai iniţiativa : „Să producem o zi
Anul Nou cu mai multă bucurie şi cu j In faţa colectivelor de muncă din regiunea noastră au stat anul acesta | devreme a Anului Nou de la în pe lună fontă cu cocs econo
mai multă încredere decît acum. ceputul lui 1960. Atunci, într-o m is it“.
ţ sarcini mari. Pentru îndeplinirea lor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din j adunare generală a organiza
Intîmpinăm Anul Nou cu bucurie şi ţiei de partid, comuniştii s-au Rezultatele măsurilor, a ini
mîndrie pentru că încheiem astăzi un * întreprinderi au muncit c.u mult entuziasm. Sub îndrumarea organizaţiilor ? sfătuit ce trebuie să facă. Au ţiativelor, au fost bucurii pen
an de muncă şi de luptă care s-a sol venit şi cu propuneri. Şi tot a- tru întreg colectivul secţiei fur
dat cu strălucite biruinţi pe frontul ^ de partid, ei, şi-au organizat munca din ce în ce mai bine, au făcut drum f tunci, s-a născut primul anga nale. Indicii, planificaţi au fost
construcţiei socialiste; îl întîmpinăm jament : 1.400 tone fontă peste depăşiţi lună de lună cu peste
cu încredere, cu optimism pentru că i larg progresului tehnic în producţie şi au desfăşurat o întrecere socialistă ^ planul anual. 100 kg. fontă pe m.c. volum
sîntem siguri că noul an va spori vie- util, s-au făcut economii de
toriile noastre în lupta pentru înflo * plină de însufleţire. Drept urmare, în ajunul noului an ei raportează cu j întrecerea socialistă, care a cocs, s-a îmbunătăţit calitatea
rirea patriei şi creşterii bunăstării po cuprins întreg colectivul, care fontei.
porului muncitor, va aduce noi suc j fruntea sus succese de mare însemnătate. î a dat naştere la iniţiative va
cese in dezvoltarea puternicului lagăr ••»* . *o••«••&* *••**•¦*0' loroase, a arătat curînă furna- Furnaliştii au văzut însă că
al socialismului, va marca noi paşi pe Uştilor că acest angajament este tot ce produc nu-i pe măsura
calea întăririi păcii în lume. Qărbune regiunea noastră raportează rea mic. De aceea, el a fost majo posibilităţilor in noile condiţii
lizări deosebite în munca lor. rat la 3.000 tone fontă peste tehnice, şi la 11 august, au ma
Ridicînd paharul cu vin în noaptea Minerii din Valea Jiului au Indeplinindu-şi ritmic sarcinile planul anului 1960. jorat din nou angajamentul la
de Anul Nou, oamenii muncii din re obţinut în cursul anului 1960 de plan, atît Combinatul side 20.000 tone fontă peste planul
giune — minerii şi siderurgiştii, cons realizări de seamă, îndeosebi în rurgic din Hunedoara, cît şi uzi Se apropia Congresul al lll- anual.
tructorii şi metalurgiştii, ţăranii mun ceea ce priveşte sporirea randa na „Vicioria"-Călan au reali lea al partidului. Dorinţa fier
citori şi intelectualii legaţi de popor, mentelor. Astfel, pe întregul ba zat cu mult înainte de termen binte a fiecărui comunist, a fie F r u n f a soi i
vor închina nu numai pentru sănătatea zin carbonifer s-a realizat un planul anual. Drept urmare, la cărui jurnalist, de a aduce în
şi fericirea celor dragi ci şi pentru randament mediu de 1,023 tone C. S. Hunedoara au fost pro dar acestui eveniment deosebit La revelionul jurnaliştilor, a-
victoriile obţinute îîf adîncurile pămîn- pe post, superior tuturor ran duse peste planul anual 24.000 din viaţa poporului, cele mai tund la 3 noiembrie, nu s-au
tului, pentru zecile de mii de tone de damentelor realizate vreodată tone fontă, 69.500 tone oţel, frumoase realizări, a făcut ca ciocnit pahare, n-a cîntat mu
metal date patriei peste plan, pentru în Valea Jiului. Acest succes se 54.000 tone laminate, 32.000 to întrecerea socialistă să fie mai zica. nu s-au rostit toasturi. S-au
noile şi minunatele construcţii înălţate datorează în mare parte colec ne aglomerat, iar la uzina „Vic- largă, să se nască noi iniţiative. strîns însă mîinlle puternic,
pe întinsul regiunii, pentru noile fa tivelor de mineri de la exploa toria"-Că!an 25.000 tone fontă prieteneşte, tovărăşeşte. Au fost
milii de ţărani colectivişti care s-au u- tările Uricani, Petrila şi Vul cenuşie şi 1.000 tone piese tur Ca să. smulgi furnalului fon clipe de aăincă emoţie. In ochii
nlt laolaltă şi pentru rodul bogat pe can, care au obţinut randamen nate pentru construcţia de lo tă mai multă, trebuie să-i ri lui Kîs Adam, de peste 26 ani
care l-au smuls pămîntului, pentru suc te mai mari decît cele stabilite cuinţe. dici indicii de utilizare. In si jurnalist şi care dela 1 ianuarie
cesele obţinute în ridicarea nivelului de Conferinţa raională de par rămîne la pensie, au mijit la
de cultură al poporului. tid. Aşa de pildă, la mina Uri Bosnurî de îarg consum nul colectivului s-a născut a- crimile. Lacrimi de satisfacţie,
cani, randamentul mediu reali lunci iniţiativa de a produce in de mîndrie. El, jurnalistul care
Se cuvine ca în acest moment de zat în cursul anului 1960 este Harnicii muncitori de la fa fiecare zi, peste plan, 24 kg. n-a lipsit niciodată de la lu
veselie să ne întoarcem pentru o clipă de 1,210 tone pe post. brica de blănuri „Vidra" din fontă pe m.c. volum util. Ulte cru, va duce cu sine, pentru
Orăştie şi-au. îndeplinit sarci rior, iniţiativa a fost dezvolta anii de odihnă meritată, amin
cu gîndul şi în trecut. Să ne amintim de Randamentele sporite au p e r tă creator, în sensul că s-a mă tirea luminoasă a oamenilor cu
mis minerilor să extragă mai nile anuale de plan încă la data rit treptat cantitatea de fontă care a lucrat, a comuniştilor,
anii mulţi la număr cînd aurul, cărbunii mult cărbune şi deci să-şi înde dată peste plan pe m.c. volum ioan Stâniloiu, Ioan Suciu. ioan
şi fierul erau scoase de mineri cu su plinească înainte de termen pla de 22 noiembrie, dînd produse util. Faţă de noua situaţie, nici Biriş, ca şi Aurel Păsculescu,
dori de sînge din adîncuri pentru ca nul anual. Aşa se explică faptul ştefan Biro, ştefan Szentes,
pitalişti, şi cirid truda ţăranului mun că din minele Văii Jiului au de cea mai bună calitate. angajamentul de a produce Constantin Havrici, Ştefan Ta-
citor intra în hambarul moşierului... !n fost dăruite patriei în acest an 3.000 tone fontă peste planul maş, îi va rămîne mereu în min
timpurile acelea întunecata schimbarea 42.000 tone cărbune energetic însufleţiţi de succesele obţi anual n-a mai fost corespunză te. Alături de ei, bătrlnul Kiş
anului prilejuia celor mulţi şi obij- şi 17.500 tone cărbune cocsiîi- tor. Comuniştii s-au sfătuit din Adam s-a ridicat la treapta de
duiţi doar constatarea tristă că au mai cabil. nute, colectivul de muncă de aici nou, au analizat posibilităţile, fruntaş al întrecerii socialiste-
îm’oătrînit cu un an. La ce se puteau
aştepta muncitorii din partea capita şi-a intensificat eforturile, reu au consultat întregul colectiv La revelionul jurnaliştilor au
liştilor ahtiaţi după cîştiguri tot mai fost de forţă şi Kis Eremia, secre
mari decît la intensificarea exploatării, şind să dea pînă în prezent tarul organizaţiei de bază, şi
creşterea şomajului. La ce se puteau
aştepta oamenii muncii, milioanele de 12.000 m. sorturi de diferite Gheorghe ştefan, preşedintele
exploataţi de la oraşe şi sate din par
tea putredelor regimuri burghezo-mo- Minereuri de fier blănuri în contul anului 1961. comitetului sindical de secţie,
şiereşti decît la noi măsuri care să
Succese importante au obţinut Cantitatea produsă reprezintă GH. PAVEL
şi minerii din Teliuc şi Ghelar,
care şi-au îndeplinit cu mult mai mult decît un plan lunar al (Continuare în pag. 2-a)
înainte de termen planul anual.
Astfel, minerii din Ghelar şi fabricii. i —OOO—
Teliuc au livrai furnalelor, în
afara planului anual, aproape
32.000 tone minereuri.
In afară de acestea, minerii
au îmbunătăţit simţitor calita
tea minereurilor. La mina Te
liuc, de pildă, conţinutul de ste
ril din minereul extras în luna
decembrie a coborît pînă aproa
pe de 1 la sută.
Produse siderurgice
Că şi în alţi ani, la sfîrşitul
anului 1960, siderurgiştii din
ducă la înteţirea asupririi şi exploa folosească din plin fiecare zi pentru ---------- 'I IUIIIII I dm
tării ? ca patria noastră să devină mai pros
peră şi mai frumoasă. Ca în fiecare an, Moş
Trecutul acesta negru a fost înmor-
mîntat pentru vecie în ţara noastră. fn anii de libertate, harnicul nostru Gerilă nu i-a uitat nici de ! AÉ iSp
popor şi-a făurit cu mintea şi cu mina data aceasta pe copiii buni
Sub conducerea comuniştilor, poporul sa o puternică industrie socialistă, cu
nostru muncitor şi-a făcut curat în mintea şi cu mina sa a creat şi dez şi cuminţi. Iată-1, în mij 1l li i il
casă, măturînd pentru totdeauna regi voltă sectorul socialist al agriculturii,
murile exploatatoare. Devenind stăpîn cu mintea şi cu mina sa a creat o pu locul celor mici, impar- i Comitetele sindicatelor din întreprin-
pe propria-i soartă, poporul îşi clădeşte ternică bază materială pentru dezvol
viitorul aşa cum şi-l doreşte, un viitor tarea ştiinţei şi culturii. Astăzi el este ţind cu dărnicie darurile. S detile şi instituţiile regiunii noastre au
al bunăstării celor mulţi, celor ce mai puternic şi mai bogat ca orieînd.
muncesc. EI are aşadar, toate condiţiile pentru luat din timp toate măsurile pentru
a-şi realiza visurile măreţe pe care
Anul în care păşim va aduce, ca şi şi le făureşte cu ocazia noului an. Ga ca în acest an oamenii muncii să-şi pe-
anii precedenţi ai regimului nostru, noi ranţia înfăptuirii acestor visuri este
victorii pe calea făuririi vieţii noi. El conducerea înţeleaptă a partidului nos- tieacă un revelion cît mai plăcut, iu
va fi un an de muncă rodnică, de !ru, alianţa trainică de nezdruncinat
muncă hotărită şi de victorii în lupta şi sprijinul frăţesc al tuturor ţărilor majoritatea locurilor se vor prezenta
pentru înfăptuirea luminoaselor pers socialiste in frunte cu Uniunea So
pective deschise de măreţul program de vietică. cu ocazia revelionului diferite specta
desăvîrşire a construcţiei socialiste e-
laborat de cel de-al IlI-lea Congres Cu astfel de gînduri Începem noul an. cole, vor avea loc tradiţionalele sur
a! partidului. Cu astfel de gfndttri, urăm tuturor
cititorilor noştri „LA 'MULŢI A N !!“. Gtgilici de-o şchioapă, ştren brad uriaş împodobit cu ju guţa cu doi bani“, capra cu prize, răvaşe etc.
Programul concret de muncă şi de gari cu nasul cîrn, îngheţat, cării, la intrare, se îmbină cu cei trei iezi, Alice din Ţara
luptă pentru noul an a fost prezentat şcolăriţe cu ochi de veveriţă cele ale lampioanelor chine minunilor, fata pădurarului o Muncitorii de la uzina „Victoria“«
tn expunerea făcută de tovarăşul Gh. şi codiţe ca de şoricel păşesc zeşti, aşezate în şirag pe alei, cea isteaţă, şi atîtea alte per
Gheorghiu-Dej Ia plenara G. C. al cu sfială poarta parcului „Fi- printre becuri roşii, albastre, sonaje îndrăgite, care trăiesc Gălan îşi vor petrece revelionul în
P.M.R. din octombrie—noiembrie a. c. limon Sîrbu“ din Deva. Ochii galbene, care împrumută sea
li se opresc o clipă pe faţa ra oraşului liliputan o atmos în basmele copilăriei. sala bine amenajată a cantinei din lo
Prin traducerea în viaţă a sarcini arcadei de la intrare, pe care feră feerică. La tot pasul, cei — Ooo! Dar acolo ce e?
lor (rasate de plenara G.C. al P.M.R.. scrie cu litere multicolore „O- mici. sînt întimpinaţi de sur calitate iar tinerii de aici tu hotărit
în anui ce vine vor intra în funcţiune raşul copiilor“. prize. lată, in drum se intil- îşi întreabă o fetiţă mama
noi obiective industriale — se vor care o însoţeşte. Aceasta îi a- să-l organizeze în sala cantinei gru
construi noi fabrici, se vor săpa noi Pe „strada“ centrală a oră nesc cu imagini viu colorate rată inscripţia de pe buturu
mine şi se vor înălţa noi centrale e- ga uriaşă. pului l.G.S.H. Conducerea clubului
lecfrice — precum şi noi obiective so- şelului, copiii sînt întimpinaţi din cărţile iubite. Moş Gerilă
clai-culturale. .Volumul total de inves — Aceasta e „Căsuţa piti muncitoresc din localitate a luat toate
tii prevăzut pentru regiunea Hunedoara cu o urare a lui Moş Gerilă, e intilnit aproape la tot pa cilor“. Din scorbura ei poţi
pe anul 1961 se ridică la aproape 1,9 mi primi bunătăţi fără de număr măsurile pentru a prezenta în aceste
liarde lei — cu 36,3 la sută mai mult rostită ...ăintr-o rachetă in sul, alături de Albă ca zăpada — bomboane, portocale, pră
decît în anul 1960 ! Va continua să se jituri... locuri trumoase programe artistice.
dezvolte industria siderurgică a Hune terastrală: „La mulţi ani!“. şi cei şapte pitici, Scufiţa Ro
doarei prin construirea şi intrarea în — Fi, dar acolo unde s-au o Minerii din Lupeni organizează
funcţiune a unor noi agregate moderne, Luminile multicolore ale unui şie, moşul şi baba din „Pun strîns atîţi copii ce-o mai fi?!
vor spori capacităţile de producţie în sărbătorirea revelionului la clubul mi
toate ramurile industriei miniere, se E teatrul de păpuşi „Gîscă-
vor construi 'noi unităţi ale industriei nel“, care prezintă pentru cei nier şi în sala cinematografului din
bunurilor de consum, se vor ridica mai mici diferite spectacole, aşa
multe locuinţe pentru oamenii muncii, cum pe o estradă alăturată oraş. Cu acest prilej soliştii vocali şi
va spori numărul şcolilor, cluburilor şi poţi asista la reprezentaţii ale
cinematografelor. actorilor-copii din şcolile ora instrumentişti ai clubului vor prezen
şului, iar mai departe, poţi
Însufleţiţi de sarcinile istorice tra participa la vizionarea unor ta un bogat program de muzică u-
sate de partid, oamenii muncii din re filme de desene animate.
giune întîmpmă anul 1961 hotărîţi să şcară, muzică populară romînească şi
De ce eşti îngîndurat, bătrî-
ne care treci singur printre un program de romanţe.
aceste minuni dăruite celor
o Siderurgiştii hunedoreni, împreu-,
mici prin grija partidului ?
Poate fiindcă te ginăeşti la nâ cu familiile lor, se vor întîlni in
copilăria ta de copil sărac,
atît de tristă odinioară! Pe seara revelionului la clubul „Siderur-,
atunci nici nu îndrăzneai s ă ,
visezi că te-ai fi putut bucura gistul“. Cu acest prilej mulţi dintre
de sărbătorile iernii: aseme
nea copiilor de azi! Nu mai fruntaşii în producţie ca laminatorii A-
fii trist, bătrîne vizitator!
Vremurile copilăriei tale în lexandru Savu şi Alexandru Peterfi,
durerate nu se vor mai în furnaliştii Alexandru Olaru, Ştefan
toarce. Ele rămîn doar amin
tire. Bucuria rămîne hărăzită, Cazan şi alţii vor sărbători revelionul
pentru totdeauna copiilor ce cu satisfacţia datoriei împlinite întru-
lor ce muncesc din patria
noastră. cît ei lucrează de multă vreme în con
S. IR1MESGU tul anului 1961.
® Sala spaţioasă şi modernă a canr
linei din oraşul Gugir va fi gazda
revelionului pe care-1 organizează me
talurgiştii din localitate. Şi aici tur-
nătorui Remus Olteanij, rectificatorul
Baciu Udrea, lăcătuşul Ioan Munteanu
şi toţi ceilalţi muncitori se vor bucura
în pragul noului an de rezultatele bu
ne obţinute pînă acum.
® Şi agenţia O.N.T. din oraşul De-'
va organizează revelionul la mai mul
te cabane din munţii Retezat şi Pa-
ringul. Astfel, la cabana Baleia îşi vor
petrece revelionul 34 de siderurgişti
din Hunedoara cu familiile lor, Ia ca
bana Pietrele 62 de constructori tot
din Hunedoara, iar la cabanele Parîn-
gul şi Rusu îşi vor petrece revelionul
peste 30- familii de mineri din Gura-
barza. ' :
