Page 104 - 1960-12

Dnumn 'socialim u itn
GU 1,5
Continua spo­
rire a indicilor
de utilizare a
cuptoarelor Mar­
tin ne preocu­
pă mereu. Succe­
sele obţinute
sînt mulţumitoa­
re şi oglindesc
atlt strădaniile
pentru elaborarea şarjelor de
tonaj sporit, cit şi scurtarea
timpului pentru reparaţii.
Noi, cei de la întreţinere, con­
tribuim pe această a doua cale
la creşterea indicilor de utili­
zare. Cu cit cuptoarele vor sta
mai puţin timp în reparaţie, cu
atit ele vor produce mai mult
oţel.
Iată de ce doresc ca anul vi­
itor să reducem şi mai mult
durata reparaţiilor. Pentru în­
ceput, ne-am propus ca faţă de
timpul planificat să reducem
durata reparaţiilor cu 1,5 la su­
tă. La aceasta va duce sufla­
rea vetrelor cu aer comprimat
prin trei guri (ceea ce cores­
punde cu economisirea unei ore
la fiecare reparaţie la cald),
răcirea vetrelor cu minereu Pe
vatră, aplicat imediat după re­
paraţie, măsură care, de ase­
menea, aduce după sine econo­
misirea a 45 de minute pentru
fiecare reparaţie, şi altele.
De asemenea, doresc ca în
prima parte a anului viitor,
să-mi apară cartea „Din expe­
rienţa oţelarilor liunedoreni în
întreţinerea vetrelor“, care-i a-
prcape terminată.
ŞTEFAN TRIPŞA
maistru la O.S.M. nr. II, C. S. bine înţeles, să realizăm cit mai
Hunedoara, Erou al Muncii
Socialiste
Să fim din nou fruntaşi
Ne găsim în
ajunul noului an.
Oamenii mun­
cii de pe întreg
cuprinsul pa­
triei noastre
dragi vor ciocni
în această sca­
ră paharele in
cinstea izbimAlor
cîştigate pe frontul bătăliei pen­
tru produse mai multe şi de ca­
litate mai bună şi îşi vor ura
noi. succese pentru anul ce vine.
Noul an, care peste citeva ore
va bate la uşă. crelndu-şi drep­
tul de a intra în istorie, va fi
primit cu entuziasmul caracte­
ristic vremurilor noastre.
Noi, furnaliştii din Călan,
l-am înttmptnat pe 1961 cu a-
prcape două luni înainte. Mai
precis, la data de 3 noiembrie,
ora 16,30, cină schimbul de la
furnalul nr. 2, condus de Ioan
Neăelea, a dat ultima tonă de
fontă în contul anului 1960. De
atunci încă, am făcut cunoş­
tinţă cu mezinul reprezentant
al anului 1961, pentru care am
şi dat, pină la 25 decembrie,
22.441 tone de fontă peste plan.
Avem, deci, tot dreptul să fim
minări şi bucuroşi, să ciocnim
cu veselie paharele, mai ales
'r~'r-'r-'r—'r->-
întreg cuprinsul regiunii
noastre este un vast şan­
tier de construcţie. In fie­
care an, fabricile, uzinele,
oraşele şi satele se îmbo­
găţesc cu noi obiective in-,
dustriale, cu noi construc­
ţii sociale şi culturale. A-
nul 1960, a adus şi el mul­
te schimbări în viaţa şi
munca regiunii. Printre o-
biectivele care au fost da­
te în folosinţă in cursul a-
cestui an se num'ără bateria
a îîl-a de cocs, ( stingă jos)
şi cuptorul Martin de 400
tone ( dreapta jos) de la
C.S. Hunedoara, noua tur­
nătorie de lingotiere de la.
uzina „Victoria“ - Călan
(stingă sus) şi noul club
muncitoresc de la Cugir
l (dreapta sus). 1
)
t
l
r
i Ü
t
t; 1
1
L 1
t
l
TU-7 <-.J • - ! \~ J
că am realizat şi o economie
de peste 3.000.0Q0 lei la preţul
de cost.
Fac parte din schimbul care
a avut fericirea să dea ultima
tonă de fontă pe anul 1960. Ce
mi-aşi putea dori acum, in
prag de nou an, decît să mă
aflu tot în schimbul de furna-
liştî, care, spre sfirşitul anului
1961 să raporteze realizarea
sarcinilor anuale de plan îna­
inte de termen 1 Este dorinţa
mea cea mai arzătoare şi pen­
tru înfăptuirea ei am să de­
pun toate cunoştinţele şi forţele
mele de furnalist.
Să fim din nou fruntaşi, iată
angajamentul ce mi-l iau în
ultima zi a anului 1960. Voi
ciocni paharul pentru locul de
frunte în marea bătălie ce ne-o
deschide noul an: 1961.
ZAHARIA ŞTEFĂNESCU
furnalist la uzina „Victoria“-Gălan rul zootehnic, fac ca bunăstarea
Cină privesc
noile blocuri
construite în a-
cest an în ora­
şul Deva, încerc
un sentiment
de mare bucu­
rie. In calitate
de constructor,
am adus şi eu o
modestă contribuţie la înălţa­
rea lor. Sînt şeful unei brigăzi
de Zidari şi lună de lună mun­
ca noastră s-a soldat cu rezul­
tate bune. economisind numai
la construirea blocurilor C.S.R.
materiale în valoare de peste
31.000 lei.
In curînă păşim în noul an.
Ca toţi bunii gospodari, ne-am
făcut şi nci o seamă de pla­
nuri. In primul rină vom căuta
să îmbunătăţim continuu cali­
tatea construcţiilor, să respec­
tăm termenele de execuţie şi.
multe economii.
IOAN ROŞITOR
zidar, şef de brigadă, şantierul
nr. I T.R.C.H. — Deva
Acum, la sflr-
şit de an, gin-
ăul meu se în­
dreaptă cu re-
cuno.ştinţă spre
călăuzitorul iu­
bit al clasei mun­
citoare, Partidul
Muncitoresc Ro­
min, care ne-a
condus din biruinţă in biruinţă
pe un drum luminos, spre o
viaţă fericită. Partidului Mun­
citoresc Romîn îi mulţumesc
pentru viaţa fericită ce o tră­
iesc, pentru idealurile măreţe.
pentru viitorul minunat ce mi
l-a deschis.
Anul 1960 mi-a adus bucuria
promovării integrale a exame­
nelor. in noul an doresc ca
munca mea pe băncile facul­
tăţii să se bucure de aceeaşi
apreciere de care s-a bucurat
munca mea de miner.
DUMITRU ALBESCU
student anul !I Ia facultatea
de exploatări miniere a I.M.W.
De la înfiin­
ţare şi pînă a-
cum, prin mun­
ca însufleţită
depusă de colec­
tivişti, gospodă­
ria colectivă din
satul nostru s-a
dezvoltat multi­
lateral, a deve­
nit un puternic centru ăs a-
tracţie pentru ţăranii munci­
tori cu gospodării individuale.
Producţiile sporite pe care le
obţinem la ha., veniturile mari
realizate, mai ales din sc'cto-
şi belşugul să pătrundă tot mai
mult în casele colectiviştilor.
Dar noi, nu sîntem mulţumiţi
cu ce am realizat pînă acum.
Vrem ca în viitor să ne facem
gospodăria şi moi puternică.
Ne-am propus în acest scop ca
in 1961 să dezvoltăm îndeosebi
sectorul zootehnic.
Dorinţa mea este ca tot ce
am prevăzut în planul de pro­
ducţie pentru noul an să rea­
lizăm întocmai. ^ de sfirşitul oficial al anului
ILIE COMŞA
preşedintele G.A.C. „Drumul so­
cialismului“ — Gîrbova
se!
Sint un sluji-
| tor al şcolii şi
mi-am închinat
viaţa creşterii şi Care este dorinţa mea pen­
educării fiilor tru noul an ? Să ne respectăm
oamenilor mun- întocmai angajamentul luat —
o/?', acelor tine­ de a depăşi pianul anual cu 500
re vlăstare, că­ hantri, de a realiza economii la
rora le e dat să preţul de cost în valoare de
cunoască vre­
mea comunismului.
Muncesc în sinul, unui, colec­
tiv de peste 1.300 de elevi că­
rora partidul şi statul nostru
le-au creat — ca tuturor co­
piilor ăe pe întinsul patriei —
cele mai fericite ¦ condiţii de
trai. de muncă şi de învăţă­
tură : o şcoală bine dotată, un
internat confortabil, manuale
gratuite, cadre didactice pregă­
tite... Citesc in fiecare clipă pe
feţele acestor copii bucuria de
a trăi. de a creşte şi de a se
împlini într-o iară liberă, feri­
cită şi prosperă. Pătrund în ini­
mile lor şi le urmăresc cu gin-
du-m.i idealurile înalte, visele
ăe viitor, înflăcărate speranţe.
Şi, ca unul ce port răspunde­
rea împlini,rit acestor visuri,
mă întreb în prag de an nou:
ce le-aş putea dori acestor co­
pii, ca ei să fie întotdeauna fe­
riciţi şi mulţumiţi ?
Pace! — iată ce le urez fier­
binte.
Pace, bunul suprem al zile­
lor noastre — iată ce le do­
resc sincer, din aăîncul fiinţei
mele.
Coincidenţa a făcut să-mi pat
sărbători personal, cu prilejul
anului nou, şi ziua de naştere.
Ce mi-aş dori mie cu această
" Nr. î 87
ocazie ? Ml-aş dori ca cel ăe-ai
35-lea an al vieţii, in care pă­
şesc, să-mi dea noi puteri de
muncă spre a putea sluji din
plin partidul şi patria, spre a
putea fi de folos şcolii şi ele­
vilor dragi.
Proi. LASCU TIT L1VIU
directorul şcolii medii „Horia,
Cloşca şi Grişan — Alba Iulia
mm cea mas
Bilanţul acti­
vităţii desfăşu­
rate ăe mecani­
zatorii ăe la
S.M.T. Alba iu­
lia în anul 1960
este minunat.
Planul anual de
hantri a fost
realizat în pro­
porţie de 110 la sută, s-aurea­
lizat economii in valoare de
344.000 lei, iar preţul de cost
pehantm a fost redus cu
10 lei.
Inanul 1931 sarcinile staţi­
unii noastre sînt mult sporite.
Avem de realizat cu 16.023 han­
tri mai mult decît în anul 1960.
Convingerea noastră, a tuturo­
ra, este insă că planul stabilit
va fi realizat şi chiar depăşit.
Cu mecanizatori ca lean Cor-
cheş, Kcvacs Ladislau, ştefan
Şerbănuţ şi mulţi alţii, care în
1960 şi-au realizat sarcina pla­
nificată în proporţie ăe 110-133
la sută, nici nu se poate altfel.
50.000 lei şi ăe a executa nu­
mai lucrări de bună calitate.
AUREL BOLIJNDUŢ
directorul S.M .T. Alba Iulia
GU 0
! Directivele ce­
lui de-al Ill-lea
Congres al Par­
tidului Munctto-
ij resc Romîn au
pus în faţa in­
dustriei noastre
siderurgice sar­
cina sporirii
continue a pro­
ducţiei ăe metal. Pentru reali­
zarea acestei sarcini însă, este
nevoie ăe minereu de fier cit
rmai mult şi ăe bună calitate.
De aceea, doresc ca în anul vi­
itor, împreună cu ortacii din
brigada pe care o conduc, să
realizăm planul ăe producţie al
brigăzii cel puţin cu o lună mai
devreme. De asemenea, doresc
ca minereul pe care-l vom ex­
trage să fie ăe cea mai bună
calitate.
in scopul realizării acestui
obiectiv, mă voi strădui să-'ml
organizez cit mai. bine munca
in brigadă, să aplic cu hotă-
rîre iniţiativele noi şi metodele
noi ăe muncă.
IOAN Ai. POPA
şei de brigadă la I. M. Teliuc
MM
Hunedoara de astăzi în­
tinereşte mereu. Pe locu­
rile oindva virane, pline
de gropi şl gunoaie, se
înalţă acum blocuri impu­
nătoare, frumoase şi con­
fortabile pentru siderur-
giştii din localitate.
IN FOTO: vedere par­
ţială a unei străzi din
noul centru al oraşului
Hunedoara construit în a-
cest an.
^ .*SÄ,
Revelionul
furnal işfi lor
( Urmare din pag. l-a)
şi Marcel semciuc, secretarul
organizaţiei de bază U. T. M.
S-au bucurat de succes şi Ioan
Stocoi. şeful secţiei, şi Nicolae
Pilly, adjunctul său. S-a bucu­
rat întreg colectivul uzinei
„victoria." din Călan.
Atunci, la 3 noiembrie, fur­
naliştii au hotărtt ca înainte
1960, să înfăptuiască şi anga­
jamentul ăe a da 20.000 tone
fontă peste plan. Şi s-au ţiruit
de cuvint. La 20 decembrie, ul­
timele tone de fontă. în contul
angajamentului au hiat drumul
turnătoriilor.
La mu Hi tini!
La noapte, la ora zero, cînd
ceasurile vor bate ultima se­
cundă a anului 1960, cînd se
vor ciocni paharele cu vin şi
se vor rosti toasturi, nu toţi
furnaliştii din Călan vor fi în
faţa meselor, în familie- sau la
club. Unii dintre ei vor fi pe
platformele furnalelor, veghind
şuvoiul de metal. Har şi unii şi
alţii vor fi minări că au putut
rosti.. cu mult m,ai devreme,
tradiţionalul „La mulţi ani!“.
eşhicul este un sat aşezat pe ma-
Ld Iul Mureşului, pe fosta moşie a
boierilor Haiaky şi Antâş. Localnicii
nu cunosc precis anul întemeierii lui.
Se cunoaşte din unele hrisoave, că
prin anul 1394 regele Sigismund al
Ungariei ar fi donat pădurea Leşnic
unui boier romîn,. Olahus.
...Pînă la împropietărirea din 1945,
oamenii au tost obişnuiţi să trudească
ca jeleri (iobagi) din tată-ri fiu pe
moşia boierului. Locuinţele lor? Niş­
te bordeie din pămînt acoperite cu pa­
ie ori. cu stuf, în care opaiţul scotea
un fum negru şi înecăcios.
De prin părţile Hunedoarei a sosit
în februarie 1945 o delegaţie de mun­
citori. | ăranii, ajutaţi de muncitorii
veniţi in mijlocul lor, n-au mai aş-
ssmpasasazssssts^ iy.twnjp»cs^,^irw^^^«W‘vv^«.iWKgsisscazn«co»BosMBB
Ce a adia® anal 196© Ln
reoriunii noastre
• Au intrat în funcţiune o sea­
mă de obiective industriale, prin­
tre care: cuptorul Martin de 400
tone şi distileria de gudroane de
la C. S. Hunedoara, turnătoria de
lingotiere şi bateria a 11-a carbo-
liuid de la uzina „Victoria“-Călan.
o S-a introdus perforajul umed la
toate locurile de muncă de la
I.M. Teliuc, s-a extins la l.M. Ghe.
iar, la minele aparţinînd Trustului
„Aurului" Brad şi ale Trustului mi­
nier Deva, precum şi la exploa­
tările miniere din Valea Jiului.
o In anul 1960 întreprinderile
din regiunea noastră au fost înzes­
trate cu o scamă de maşini şi u-
tilaje noi. La l.M. Teliuc s-au in­
trodus două excavatoare, patru fore­
ze, două screpere; la l.M. Ghe-
lar au intrat în funcţiune două mo-
tocoinpresoare, trei maşini de în­
cărcat, două ventilatoare de mare
capacitate; la fabrica de încălţă­
minte „Ardeleana“ din Alba Iulia a
fost montată o bandă metalică pen­
tru confecţionarea părţii de jos a
încălţămintei şi 25 de maşini n o i;
în Valea Jiului s-au introdus un
mare număr de maşini de încărcat,
transportoare, haveze. trolii ete.
o S-au introdus şi extins me-
tode noi de muncă. In Valea Jiu­
lui săparea suitorilor cu forezele
S.M.B.-3 au dat rezultate deosebite
la mina Petrila; la 1. M. Ghelar
s-a introdus metoda de exploatare
cu surpare în abataje; Ia l.M. Te­
liuc a dat rezultate bune puşcarea
în masă a minereului din carieră.
o La minele din Valea Jiului s-a
extins armarea cu înlocuitori ai lem­
nului. Astfel, faţă de 1959, s-a ex-
tras în 1960, de 3 ori mai multă
producţie din abatajele armate me.
ta lie; de asemenea, lungimea ga-
teptat apariţia decretului prin care pă-
mîntul bogătanilor era împărţit celor
în stăpînirea cărora trebuia să fie de
veacuri,
— Să te duci, boierule, unde-a-nţăr-
cat lupu oaia, i-a spus atunci bătrî-
nul Buştea, iui Ioan Halaky. Să pleci,
iar nouă să ne laşi pămîntu! I
ÎN S E M N Ă R I
De atunci, din acele zile friguroase
de iarnă, locuitorii satului Leşnic au
început o altă viaţă. Marile frămîntări
prin care a trecut ţara noastră, au
fost trăite cu aceeaşi intensitate şi în
aşezarea foştilor jeleri.
— O fost alungat cel mai mare boier
al ţării, fraţilor. De acum, să cheamă
că noi sîntem stăpînii ţării, anunţa cu
bucurie în glas Augustin Petrescu,
ştirile transmise la radio în ziua de
30 decembrie 1947...
ritnăvara lui 1956. Pe cuprinsul
regiunii noastre răsăreau tot mai
multe miădiţe ale socialismului, gos­
podării colective. Oamenii din Leşnic
urmăreau înfiinţarea lor, se interesau
din ziare şi din broşurile ce apăreau
despre felul dc trai al colectiviştilor.
Majoritatea erau convinşi că în co­
lectivă sc trăieşte mai bine, mult mai
bine clccît muncindu-şi singuri pă-
mîntul. Le venea totuşi greu să se
despartă dc bucăţica de pămînt pe care
de acum o ştiau a lor. Şi totuşi, s-au
hotărît. La început, în 1956 s-au în­
scris în gospodăria colectivă doar 32
dc familii cu ISO ha. teren.
După primul an de muncă în comun,
cînd Constantin Ştcf ori Augustin Pe­
trescu au umplut curtea cu bucate,
ne mai avînd loc să depoziteze tot cc
primise de la gospodăria colectivă, cei­
lalţi şi-au dat seama că şi locul lor
este în colectivă şi au păşit cu încre­
dere pe această cale.
— De ce să mai rămînem pe dina­
fară, a spus atunci Adolfi Buştea fa­
miliei sale ? Iaca I Griul ce l-am scos
în vară, l-am însămînţat aproape tot.
Pentru iarnă trebuie să cumpărăm, ori
făină, ori pîine. Pe cînd ai lui .Crişan
ori ai lui Turcii,, pot să vîndă des­
tule bucate. Şi s-a înscris.
Îr -am vizitat' zilele trecute pe A-
Ls dolfi Buştea. In casa nouă, spa­
ţioasă, erau aşternute pe jos covoare.
, , } ' ''' j
lerlilor armate cu inele de bolţari
a crescut faţă de 1959 de 2,3 ori.
o Ca urmare a aplicării iniţia­
tivelor noi in producţie şi a ex­
tinderii tehnicii noi. la furnalele
din Hunedoara şi Călan s-au ob­
ţinut în anul 1960 cel mai înalji in.
dici de utilizare din istoria acestor
agregate. La furnalele 1, 3 şi 4 ae
la Hunedoara indicele de utilizara
a trecut de 1 tonă fontă pe m.c.
volum util.
# A crescut mult parcul auto al
I.R. I'.A. Hunedoara-Deva. In pre­
zent există cu 19 autobuze şi cu
503 autocamioane mai mult decît
în anul 1959.
o Succese de seamă s-au obţinut
şi în ceea ce priveşte perfecţio­
narea tehnică a proceselor de pro­
ducţie. Astfel, la furnalele din Hu­
nedoara s-a introdus încărcarea me­
canică, folosirea izotopilor radioac­
tivi şi automatizarea funcţionării
cauperelor; la staţia C.F.R. Sime-
ria, centralizarea electrodinámica, 13
oţelăria Martin nr. 1 a C.S. Hu­
nedoara funcţionarea automata a u-
nui cuptor.
o Oamenilor muncii din regiu­
nea noastră li s-au dat în folosmjâ
în acest an 1.695 de apartamente,
dintre care 733 apartamente numai
îri oraşul Hunedoara.
o Lumina electrică a fost intro­
dusă în 1950 în 20 de localităji
ca Ormindea şi Pódele din raionul
Brad, Oarda, Ighiu şi Şard, raio­
nul Alba, Pianul, raionul Sebeş,
Nalaţi, raionul Haţeg şi altele.
o In 1960 au luat fiinţă încă 3->
de cinematografe săteşti. Printre al­
tele putem aminti pe celé înhumate
în satele Bretea Romînă din raio­
nul Haţeg, Bulzeşti, raionul Brad.
Şugag, raionul Sebeş, Hăpria, raio­
nul Alba şi altele.
Intr-un colţ, o sobă „Vesta“ emana o
căldură îmbietoare, iar melodia tran­
smisă de aparatul de radio dădea o
ambianţă şi mai plăcută interiorului.
— Tatăl meu a fost jder la boier,
ne-a spus el. Trăiam pînă nu de mult
într-o cocioabă dărăpănată, făcută din
pămînt. Zece suflete, în două odăi
mici. y\tîţia an) fost. Astăzi, îşi are
fiecare rostul lui. Case noi, lumină e-
icctrică, vaci cu lapte, porci şi cîte
altele.
Am placat apoi împreună la sediul
gospodăriei colective. Un grup de co­
lectivişti transportau sub un şopron-
nişţe cherestea, alţii acopereau un cup­
tor de cărămidă cu care vor să mă­
rească anul viitor capacitatea grajdu­
lui, iar unii lucrau de zor în atelie­
rul de fierărie. Din scriptele contabi­
lului am extras citeva cifre: 163 de
familii (mai precis întregul sat) lu­
crează azi pele 380. ha. teren. Cele
71 bovine, din care 22 vaci cu lap­
te, 200 de oi, 13 scroafe şi 20 de
purcei, sînt doar o parte din averea
gospodăriei. Pe lingă acestea gospodă-
ria mai are două grajduri (în care pot
fi adăpostite 70 capete vite mari),
un saivan, o magazie pentru 20 va­
goane cereale, un camion. N-am notat
tot, pentru că locţiitorul secretarului
de partid, aflînd scopul vizitei noas­
tre a ţinut să ne informeze:
— Pînă în 1945, existau în sat două
aparate de radio, aie boierilor. Astăzi
50 la sută din colectivişti au aparate
de radio, iar în locul cocioabelor jele­
rilor au iost ridicate în anii regimu­
lui democrat-popular aproape 130 ca-
se de cărămizi, a fost introdusă lumi­
na electrică. Avem de asemenea în sat
o şcoală spaţioasă şi un punct me­
dical. Altu-i traiul oamenilor de la nci
acum. Aurel Crişan şi Augustin Pe­
trescu numai anul acesta au priurt
2.400 kg. porumb, 1.200 kg. griu, 1800
kg. fin, 15 kg. zahăr, alte produ-e şi
cîte 3.000 lei fiecare. Au case noi. n-
parate de radio, lumina electrică. Am
spînzurat sărăcia de grinzile podu­
lui — cum se spune pe la noi.
colo unde odinioară trudeau jeleri,
unde roadele pămîntului erau ţi­
nute sub cheie ori risipite pe la me­
sele de joc de cei doi boieri, trăiesc
acum oameni noi, colectiviştii.
AUREL DAVID