Page 106 - 1960-12
P. 106
paR. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1872
xüLu%tela şlim • jjJU m em siiri • xdiim^Xe ş.iiri «lil&niéte ştiri DIN TARILE SOCIALISTE
inBcnaisa»n)0^7ft-»an
i.iiiüHíüiütiüü:;!!
U. R. S . S .
Colectivul biroului de proiectare al uzinei „Respirator“ din Orehovo-Zuevo, regiunea
Declaraţia Agenţiei TASS Greviştii belgieni continuă ¦Moscova, a creat numeroase tipuri de instalaţii şi aparate medicale. Multe dintre ele se fa
* L* * cu hotărîre lupta împotriva brică în serie şi sînt apreciate atît in ţară cit şi în străinătate.
„infamului proiect de lege“
în legătură cu experimentarea
BRUXELLES 30 (Agerpres). păţînării guvernului' care per
de către Franţ*a
a bombei atomice în Sahara — In Belgia continuă cu inten sistă în încercarea sa de a im
sitate crescîndă marea grevă pune ţării proiectul cunoscut
MOSCOVA 30 (Agerpres). — A- pace şi, în primul rînd pentru pacea împotriva proiectului de lege de sub numele de „infamul proiect IN FOTO : Aparate portative „DP-2“ pentru respiraţie artificială.
genţiâ TASS a dat publicităţii o de in Europa, constă în faptul că politica „economii“ prin care guvernul de lege“.
claraţie în legătură cu explozia bom cursei înarmărilor nucleare, promova încearcă să arunce asupra oa R. P. U N G A R Ă
bei atomice efectuată recent de Franţa tă de guvernul francez, facilitează rea menilor muncii întreaga povară In tot cursul dimineţii de vi
in Sahara. lizarea cererilor formulate de revan a greutăţilor economice ale a- neri, la Bruxelles şi în alte o- fm 1 u MM
şarzii şi militariştii vest-germani cu cestei ţări. raşe belgiene au continuat ma w k ........................... n
In declaraţie se arată că această privire la înzestrarea Bundeswehrului nifestaţiile greviştilor. ém E E E m
a treia explozie dovedeşte că „neţinînd cu arme racheto-nucleare. Ziua de joi a fost marcată É E B k.......... .
seama de nimic, guvernul Franţei con prin intrarea în grevă a unor Situaţia care s-a creat este
tinuă să persevereze în promovarea Noua experienţă cu bomba atomică, noi categorii de muncitori din de o asemenea gravitate incit,
periculoasei sale politici a cursei înar efectuată de Franţa în Sahara, demas diferite părţi ale ţării şi prin după cum relatează corespon
mărilor nucleare. Experienţele atomice că totodată falsitatea poziţiei guverne uriaşe demonstraţii ale greviş dentul din Bruxelles al agenţiei
franceze sîat efectuate în pofida voin lor S.U.A. şi Marii Britanii la confe tilor în principalele oraşe bel United Press International,
ţei opiniei publice franceze largi care rinţa de Ia Geneva a celor trei puteri giene. Brutalitatea cu care poli mulţi observatori consideră ca
se pronunţă pentru dezarmare şi în problema încetării experienţelor cu ţia şi jandarmeria concentrate posibilă demisia guvernului.
pentru slăbirea încordării internaţio arma nucleară. pe străzi ;au încercat să risi
nale. In acelaşi timp guvernul fran pească pe demonstranţi carac Collard, preşedintele Parti
cez a demonstrat din nou că nu do Guvernul sovietic a mai avertizat terizează, după părerea cores dului Socialist Belgian, a subli
reşte să ţină seama de voinţa popoa guvernul francez că dacă puterile oc pondenţilor de presă, intenţiile niat cu prilejul unei conferinţe
relor întregii lumi care cer încetarea cidentale vor continua exploziile nu actuale ale guvernului. In timp de presă că greviştii cer ca gu
imediată a cursei înarmărilor nuclea cleare, guvernul sovietic, precum ş> ce Ia Bruxelles zecile de mii vernul să demisioneze şi să
re şl înfăptuirea dezarmării generale alte state iubitoare de pace, nu vor de manifestanţi neînarmaţi erau aibă loc noi alegeri parlamen
şi totale". putea să nu tragă concluziile cores atacaţi de jandarmeria călare, tare.
punzătoare pentru asigurarea securită iar la Anvers celor treizeci de
Amintind că la cea de-a 14-a se ţii lor. Este de la sine înţeles că dacă mii de demonstranţi care ma Astfel, relatează UPI, „a de
"*sîune a Adunării Generale a O.N-U aliaţii Franţei din cadrul N.A-T.O. — nifestau în linişte li s-a răspuns venit clar că ceea ce începuse
S.U.A. şi Marea Britanie — nu numai cu gazele lacrimogene ale poli acum 10 zile ca o criză pe fron
a fost adoptată o rezoluţie care rece că nu vor lua măsuri pentru a influen ţiei, diverşi miniştri au făcut la tul muncii, s-a transformat în
mandă Franţei să se abţină de la e ţa Franţa ca aceasta să înceteze expe radio declaraţii dînd glas încă- tr-un aprig conflict politic între
fectuarea experienţelor cu arma nu rienţele cu arma atomică, ci în fond
cleară, Declaraţia TASS arată că e vor aproba în mod tacit astfel de ac coaliţia guvernamentală conser
fectuînd cea de-a treia explozie ato ţiuni, aceasta va putea îngreuna în vatoare şi opoziţie“.
mică, guvernul Franţei şi-a manifes mod serios realizarea unui acord cu
¦ tat din nou în mod făţiş dispreţul faţa privire la reglementarea celei mai im IN LAO S : Anul acesta — ultimul an al
de hotăririle O.N.U., în care şi-a găsii portante probleme a zilelor noastre — planului trienal al R.P. Ungare,
c-xpresia părerea unanimă a opiniei problemă dezarmării generale şi to Se desfăşoară lupîe crîncene pe înfreg fan io n u l ţării au intrat în funcţiune numeroa
publice internaţionale. tale. Vina pentru aceasta o vor purta @ In n u m e r o a s a reg iu n i rebelii sînt puşi pe fugă se întreprinderi noi. Printre a-
în întregime guvernele puterilor occi cestea, se află şi întreprinde
Reprezentanţii sindicatelor africane dentale". @ Populaţia sprijină acfiv forţele patriotice rea nr. 41 pentru turnarea be
— se arată în continuare — au
cerut la cea de-a 15-a sesiune a •Gigf- HANOI 30 (Agerpres). — TASS de drumuri între Luang Prabang, Vlen- tonului, care produce zilnic 200
Adunării Generale a O.N.U. să se pu transmite: tiane şi Xlen-Huang, punîndu-i pe fugă m. cubi de beton.
nă capăt experienţelor cu arma ato „NAVBHARAT T I M E S " : pe duşmani.
mică în Africa şi să fie lichidate ba In prezent, trupele guvernamentale IN FOTO: întreprinderea nr.
zele pentru rachete nucleare, aflate Parlam entul şi guvernul laoţiene, în strînsă colaborare cu uni In lupta împotriva rebelilor, trupele
pe teritoriul ei. iegal ai Congoului tăţile Patet Lao, dau lupte cu trupele guvernamentale şi detaşamentele de 41 pentru turnarea de beton.
trebuie să aibă rebelilor pe întregul teritoriu al Lao luptă Paiet Lao se bucură de ajutorul
Efectuînd experienţe cu arma ato sului. activ al populaţiei, care distruge po
mică, guvernul francez stimulează
cursa înarmărilor nucleare. Dacă a- După cum se arată în comunicatul
ceastă evoluţie a evenimentelor nu va
fi oprită, în curînd vor exista mai posibilitatea comandamentului forţelor armate Patet durile şi liniile de comunicaţii ale ina R. D. G E R M A N Ă
multe zeci de state care posedă arma Lao, în perioada 21—28 decembrie au micului. La lupta împotriva interven-
nucleară şi atunci va ii mult mai să acţioneze liber avut Ioc lupte în regiunea oraşului ţioniştilor americani şi agenţilor lor BERLIN (Agerpres). — ADN valoare de 71.000 milioane de na, o mare fabrică de nrolari la
greu să se ajungă la un acord cu Luang Prabang. Forţele Patet Lao au — rebelii clicii Fumi Nosavan-Boim transmite: mărci.. Astfel, acest indice eco Premnitz şi o fabrică de acid
privire la încetarea experienţelor nu DELHI 30 (Agerpres). — Co- cucerit un important punct de sprijin Oum. participă toate organizaţiile pa nomic hotăritor a crescut cu 8 sulfuric la Coswig. A început
cleare, şi cu atît mai mult ou privire mentînd într-un articol redac Ia 25 de kilometri sud de acest oraş triotice şi democrate din Laos. In Republica Democrată Ger la sută faţă de anul trecut şi cu construirea unei serii de impor
la dezarmare. Ştirile care au apărut ţional proiectata vizită în Con şi au încercuit garnizoana inamică de mană. anul acesta s-a realizat o tante obiective industriale prin
in ultimul timp că Franţa acordă Iz- go a secretarului general al la Mîong-Hiem. In partea centrală a Comitetul pentru pace, neutralitate, producţie industrială globală in 34 la sută faţă de anul 1957. tre care marea centrală electri
raelului, strîns legat de ea încă dm O.N.U., Hanmmrskjoeld, ziarul Laosului unităţile Patet Lao au cucerit conciliere naţională şi unificare din că de la Wetschau, Uzina Leuna
vremea agresiunii lor comune împo indian „Navbharat Times“ cali importantul puncl Fa-Hong situat pe Laos a adresat poporului laoţian che ---------- n s ----------- —- Anul acesta au intrat in func
triva Egiptului, sprijin în crearea ar fică această vizită drept „o calea de acces spre Thaket. marea de a se ridica la luptă Împo Werke-2 şi rafinăria de petrol
mei nucleare dovedesc că guvernul parte a unei mîari drame care triva agresorilor şi rebelilor. Comitetul Ho diploma! ţiune o serie de noi întreprin din Schwedt, precum şi fabrica
francez face tot posibilul pentru a se joacă de cîteva luni cu sco In nordul Laosului, la 28 decembrie cere populaţiei să sprijine şi să ajute de fibre artificiale din Guben.
împinge omenirea pe calea cursei nes pul de a ocoli adevărata pro guvernul legal al lui Suvanna Fumma, englez alunga! deri ca fabrica de sodă causţicti
tăvilite a înarmărilor şi în afară de blemă a Congoului, şi anume, o subunitate a trupelor guvernamentale care a proclamat o polticâ de pace şi
aceasta, pentru a îngreuna la maxi reluarea activităţii parlamentu în strînsă colaborare cu detaşamentele neutralitate. din Yemen şi policlorură de vinii de ia Bu-
mum, realizarea unui acord cu privire lui şi a guvernului legal al Re
la dezarmare. publicii“1. Patet Lao a atacat inamicul în loca CAIRO 30 (Agerpres). —
litatea Fa-Kun. situată Ia intersecţia TASS transmite: Ziarul „Al-
Un pericol deosebit de mare pentru „Hammarskjoeld nu trebuie Ahbar“ informează că regele
să uite, subliniază ziarul, că -HS- Yemenului Imamul Ahmed a Cum va găsi A nul Nou:
& atît timp cit Lumumba şi adep cerut reprezentantului diploma
ţii lui nu vor fi eliberaţi, tru Amestecul. imperialiştilor tic englez în Yemen să pără ¦1.600.000 de algerieni
ACCRA 30 (Agerpres). — Gu pele lui Mobutu dezarmate, iar tulbura pacea din Laos sească în 24 de ore teritoriul
vernul Ghanei a adoptat o ho- parlamentul nu-şi va relua ac ţării înirucît a provocat acţiuni
tărire potrivit căreia incepîncl tivitatea, primejdia unui război HANOI 30 (Agerpres). — coliţilor lor din Tailanda, Viet diversioniste faţă de palatul re PARIS 30 (Agerpres). — Anul condiţii de viaţă din mai sus-men-
de la 1 ianuarie 1961, vînzarea civil în Congo nil va scădea“. După cum relatează Agenţia namul de sud, Filipine şi Tai- gal. Nou va găsi peste 1.600.000 de ţionatele lagăre nu sînt decît foar
diamantelor extrase în Ghana Vietnameză de Informaţii, Co van in treburile interne ale Lao algerieni — femei, bărbaţi, copii şi te palid oglindite în raportul fos
se va face la Acera, la piaţa o- „Parlamentul congolez şi gu mitetul pentru pace, neutralitate, Ziarul califică aceasta ca o bătrîni — îngrămădiţi în adevărate tului inspector general al acestor
ficială a diamantelor. vernul legal al Congoului trebuie sului. rupere a relaţiilor diplomatice lagăre de concentrare, constituind „centre“, generalul Parlange. Aces
să aibă posibilitatea să acţio conciliere naţională, şi unificare In declaraţie se arată că acest dintre Yemen şi Anglia. adăpostul populaţiei evacuate cu ta consideră că numai o cincime
Hotărirea guvernului ghanez neze în molct liber. Totuşi, Se forţa din anumite regiuni ale Alge dintre centre oferă condiţii accep
este apreciată la Acera ca fiind cretarul general al O.N.U., sub din Laos a dat publicităţii o de amestec tulbură pacea din Laos, riei în virtutea unor considerente tabile de locuit şi că, citind ter
presiunea unor puteri occiden claraţie în care protestează ca subminează acordurile de la Ge ştiute doar de trupeie colonialiste menii eufemistici în care se expri
tale, continuă să Ignoreze a- neva, cele cinci principii ale co franceze. Cifrele sînt date de ofi mă generalul citat, ele „provoacă
ceastă problemă“. tegoric împotriva amestecului existenţei paşnice şi spiritul
imperialiştilor americani şi a a- Bandungului.
cialităţile franceze din Algeria şl, răsturnări sociale şi umane, sără
Economia capitalistă în pragul anului 1961 după părerea ziarelor, sînt vădit cirea, şi asigură o adă-’^siire de
micşorate după cum şl groaznicele fectuoasă“.
o nouă măsură în domeniul în « .o o o a o o -o o -o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < J OO OO OO 00 00 0 0 00 00 00 0 0 00 00 OO OO <X. .-O 00 00 OO 0 0 .0 0 0 0 00 00 CO 00 00 00 00 OO 00 00 00 00 00 00-00 00 00 00 00 00 00 00 00 0 Şomerii americani
tăririi rolului statului în eco smţ^: Scade producţia, nică". Numărul şomerilor din ţară a cedent de aproximativ 450 milioane A u s t r a l i a : MOIîOpOllirHe WASHINGTON 30 (Agerpres). W. Rytter nu mai primeşte indem
nomia ţării şi a consolidării trecut de 4 milioane. Se aşteaptă ca în lire sterline în balanţa anuală a comer — Pentru W. Rytler, şomer din nizaţia de şomaj- El şi familia lui
continue a independenţei Re creşte şomajul primele luni ale noului an el să se ţului său exterior. In loo de aceasta, americane jefuiesc Cleveland, unde şi cum îşi va pe au rămas absolut fără nici un venit.
publicii Ghana. ridice Ia 6 milioane. Indicii preţurilor scrie ziarul, Anglia a înregistrat în
trece revelionul -nu constituie o pro
CAIRO 30. (Agerpres). - - NEW YORK (Agerpres). mărfurilor de larg consum continuă să cel de-al treilea trimestru al acestui an economia ţării Şi ca el în statul Ohio mai sînt
Curtea supremă din Iordania a Economiştii americani califică, nu fără crească. 8mpaS un deficit de 133 milioane lire sterline, CANBERRA (Agerpres). blemă. Rytter a împlinit şase săp- 50.000 de şomeri care şi-au pierdui
condamnat la moarte 11 per temei, anul 1960 drept „anul speranţe^ iar pentru ultimul trimestru „nu se în Buletinul economic publicat de Ser tămîni de cînd nu are de lucru. în cursul anului 1960 ajutorul de
soane (dintre care şapte în lor neîmplinite şi al decepţiilor". Pro A n g lia : trevede nimic încurajator". Gravitatea viciul american de informaţii din Can Odată cu această tristă aniversare, şomaj.
contumacie), acuzate de a fi nosticurile optimiste ale „profeţilor" ) î n v ă ţ ă t o racesţei situaţii, scrie în continuare zia berra relatează că investiţiile de capi sudafrica n
pus la cale explozia bombei în burghezi s-au spulberat cu aceeaşi re
rul. constă în primul rînd în faptul că tal american în Australia se ridică la
în comerţul exterior Copiii unui
urma căreia a fost ucis la 29 peziciune ca şi anul trecut. LONDRA 30 (Agerpres). „deficitul balanţei comerţului exterior aproape L000.000.000 de dolari. Ziarul JOHANNESBURG 30 (Agerpres). o încălcare a legilor rasiste. Copiii
august primul ministru El-Ma- In luna noiembrie volumul produc „Anglia îşi pierde poziţiile în co englez nil poate fi explicat prin circum australian „Tribune“ notează în legă — Cei trei copii ai lui Victor Nie- au fost de îndată declaraţi „copii
merţul mondial. Se intensifică concu stanţe temporare“. tură cu aceasta că investitorii ameri demayer, învăţător din Johannes- care au nevoie de îngrijire“ şi în
jali. ţiei industriale a fost în S.U.A. cu 5,4 renţa în acest domeniu' din partea cani au atins deja un stadiu care le burg, nu vor putea petrece anul chişi intr-un „institut“ din Boies-
HAVANA 30 (Agerpres). — la sută sub nivelul din luna ianuarie. R.F.G., Japoniei, Italiei" („Financial Ziarul britanic „Guardian" sublinia permite să scoată din ţară profituri nou. Părinţii îi trimiseseră să-şi burg. Ziarul sud-african „Die Va-
In cea de-a doua jumătate a anului Times"), „Anglia a pierdut locul pe ză că deficitul comerţului exterior al mai mari decît sumele investite. In petreacă sărbătorile de iarnă îm . derland" scrie că prezenţa unor co
Corespondentul din Lima (Pe capacitatea de producţie a siderurgiei care-1 deţinea pe lista ţârilor capita Angliei pe anul acesta este cel mai perioada 1947—1959 monopoliştii ame preună cu familia educatoarei lor.
ru), al agenţiei Prensa Latina, a fost utilizată rareori în proporţie mai liste exportatoare, fiind întrecută de important din ultimii trei ani. ricani au investit circa 783.000.000 de Dar educatoarea lor are pielea nea pii albi într-o colibă a unor negri
anunţă că din cauza secetei au mare de 50 Ia sută. Se aşteaptă ca în R.F.G.“ („Gpzette de Lausanne"), — dolari în industria australiană, din ca gră. Faptul ca trei copii albi să i-a revoltat pe rasişti. împotriva
de suferit aproape 1.500.000 de ultima săptămînă a anului 1960 acest iată numai două aprecieri din multe La întrunirea a 400 de mari indus re numai circa 285.000.000 dolari erau locuiască în coliba negrilor a fost părinţilor va fi intentată o acţiiţne
oameni în departamentele Cuzco nivel să scadă pînă la 39,4 la sută. altele asemănătoare care ilustrează im triaşi şl oameni de afaceri britanici, capital nou investit, restul de 498.000.000 apreciat de poliţia sud-africană ca
şi Puno. Din cauza lipsei de Industriaşii au anunţat deja reduceri pasul în care se află comerţul exterior care a avut loc în vara acestui an la dolari reprczentînd profituri reinvestite. judiciară.
ploi se distrug semănăturile. ale investiţiilor de capital în anul vii al Angliei la sfîrşitul anului 1960. Londra, şl la care s-a discutat situaţia Profiturile realizate din totalul acestor
tor. Comenzile se află la nivelul celor Ghiar de la începutul acestui au, a- critică a comerţului exterior englez, investiţii şi trimise în S.U.A. se ridică Negrii din sudul Americil
LONDRA 30 (Agerpres). — In mai slabe luni ale anului de criză rată ziarul „Le Monde" într-un articol s-a arătat că principala cauză a aces la peste 2-97.000.000 dolari, ceea ce în
seara silei de 29 decembrie, 1958. Fuga aurului din Statele Unite intitulat „Deficitm balanţei comerţului tei situaţii o constituie concurenţa seamnă că monopoliştii au scos mai NEW YORRK 30 (Agerpres). - sudice ale S.U .A .; agenţia Asso
participanţii la marşul de pro ia proporţii fără precedent. In anul exterior britanic“, s-a putut constata o S.U.A. şi în special a R.F.G. mult decît au investit în-această pe „Oraşul corturilor“ este numele ciated Press relatează că locatarii
test împotriva cursei înarmă 1960. rezervele de aur ale ţării au scă stagnare a ritmului de dezvoltare a co- rioadă de 12 ani. unei îngrămădiri de corturi situa corturilor îşi exercitaseră dreptul de
rilor nucleare au sosit în ora zut cu 1.500.000.000 de dolari. Circu merţuiui exterior englez. Institutul Naţional de Cercetări So te lingă oraşul Somerville, statul vot la ultimele alegeri preziden
şul Doncaster, parcurgînd ast laţia mărfurilor în interiorul ţării este ciale şi Economice care semnala de Publicaţia australiană „FinancialRe: Tennessee (S.U.A.), unde îşi duc ţiale atrăgîndu-şi astfel furia pro
fel în decurs de cinci zile peste în scădere. Situaţia este dificilă şi în Din datele publicate recent, referi asemenea că „Anglia îşi pierde pozi view“ scrie că dacă. actuala tendinţă existenţa mizeră muncitorii agricoli prietarilor rasişti ai plantaţiilor şi
100 'de mile — mai bine de industria construcţiilor. Ministerul Co toare !a comerţul exterior englez pe ul ţiile în comerţul mondial", sublinia în va continua, Australia va plăti inves negri de pe plantaţiile de bumbac corturilor.
două treimi din întreaga dis merţului a anunţat că, potrivit calcu acelaşi timp că „una din principalele din regiune. Locuitorii acestui „o-
tanţă de la Liverpool pînă la cauze ale acestei situaţii o constituie Mai mult decît atît, ta 29 decem
Huli. lelor sale în anul viitor producţia de timul trimestru al anului 1960, scrie cheltuielile militare excesive“. titorilor străini mai mult decît primeşte raş“ au primit şi ei misive de brie, în timp ce dormea în cortul
După cum anunţă ziarul automobile va scădea cu 14 la sută. acest ziar, reiese „o agravare a situa Potrivit cifrelor publicate de revista în capitaluri noi. Publicaţia arată că anul nou dar, cu o deosebire : ele său, negrul Early Williams, tată a
in luna octombrie capacităţile de pro ţiei şi incapacitatea cronică a Angliei în anul trecut profituri în valoare de nu conţineau felicitări sau urări patru copii, a fost rănit cu un foc
„Daily Worlcer“, demonstranţii ducţie ale industriei au fost utilizate de a ajunge la un echilibru al comer „Board of Trade Journal", în exportul aproape 150.000.000 dolari au fost scoa pentru noul an ci ordinul de a eva de revolver tras dintr-o maşină ca
în proporţie de numai 79 la sută. ţului exterior“. mondial de produse industriale partea se din ţară, în timp ce profitul net cua corturile la 1 ianuarie 1961. re s-a îndepărtat apoi în mare vi
au adresat preşedintelui Fran Angliei s-a redus de la 19,7 la sută pentru Australia reprezintă suma ne teză ; Williams a fost transporta1
ţei, de Gaulle,' o telegramă în Din cele 149 de mari centre indus Ziarul „Le Monde" arată că pentru cit era în 1955, la 17,9 la sută în 1958 însemnată de 15.000.000 dolari. Explicaţia este caracteristică pen la spital.
care îşi exprimă indignarea fa triale din S.U.A., 42 fac parte din ca realizarea unor rezerve modeste de aur si 17,6 la sută în 1959. tru starea de lucruri, din statele
ţă de noua experimentare a tegoria „regiunilor de depresiune cro şi dolari, Anglia are nevoie de un ex
bombei atomice franceze în sa
hara. R d cţ~â şi administraţia ziaruiui : str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I86j 169] 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.r.T-R. ar. 263.320 din 6 upiembiie 1.949. — tiparul ; Întreprinderea Roligralică „1 Mai“ Deva.
