Page 107 - 1960-12
P. 107
i? ^ d o a ^ D [
Cuvîntarea tovarăşului I. Gh. Maurer' ' — ŢNPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂl
rostită la posturile de radio
şi televiziune cu pri
PRIMA Z I - Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheor mai bogată, mai prosperă, şi în această minu
ghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. nată realizare este întruchipată munca fiecăruia
PRIMELE SUCCESE al P.M.R., preşedintele Prezidiului Marii Adu dintre noi.
nări Naţionale, a rostit în noaptea de 31 decem
a Hunedoara şi Călan noaptea de revelion a avut un^ brie 1960 la posturile noastre de radio şi tele Succesele obţinute arată ce viitor luminos, ce
specific aparte. In timp ce mii de oameni primeau Anul viziune următoarea cuvîntare : perspective se deschid patriei noastre.
'Nou cu clinchete de pahare, toasturi şi veselie, alţii vegheau
»lingă marile agregate unde în fiecare oră din zi sau din) Dragi tovarăşi şi prieteni, In anul 1960 s-au obţinut noi şi importante suc
noapte se desfăşoară, fără întrerupere, complicatul proces de( Cetăţeni ai Republicii Populare Romîne ! cese în lupta pentru consolidarea păcii.
»plămădire a metalului. Siderurgiştii au ţinut ca din primele \
'ore ale anului să fie la înălţimea sarcinilor. Ne aflăm în pragul Anului Nou. Anul ce se Ele se datorează influenţei determinante pe
sfîrşeşte a fost bogat în evenimente de o deo care o exercită asupra întregii dezvoltări a so
Prima şarjă a fost rapidă sebită însemnătate în viaţa poporului romîn. Fă- cietăţii sistemul socialist mondial şi existenţei
cînd bilanţul strălucitelor succese obţinute de frontului larg al luptătorilor pentru pace, că
P rim-topitorul Teodor Garamalis a fost învoit în noaptea] oamenii muncii sub conducerea încercată a ruia i se adaugă mereu noi şi noi forţe.
de revelion pentru probleme foarte importante. Dar partidului, cel de-al III-lea Congres al Partidu
'ceilalţi membri ai echipei sale s-au dovedit, la fel ca-n multe' lui Muncitoresc Romîn a înfăţişat întregului Păşim în noul an cu ferma convingere că el
'ocazii, la înălţimea sarcinilor. Folosind cu grijă cuptorul nr. 2 popor un program măreţ de muncă şi luptă care va aduce noi victorii cauzei păcii între popoare,
'la care lucrează oţelarii din echipa amintită, au elaborat îna-' îl însufleţeşte în grandioasa operă de dezvoltare cauzei socialismului şi progresului.
'inte de revărsatul zorilor o şarjă de 192 tone, în 7 ore şi 50 ^ a economiei naţionale, a ştiinţei şi culturii so
de minute. Prima şarjă de oţel a echipei a fost rapidă! Ace-» cialiste, de ridicare a nivelului de trai. Munca In aceste clipe, muncitorii, ţăranii muncitori,
,sta e însă numai un succes al lucrătorilor de la oţelăria nouă.. plină de entuziasm, energia creatoare, talentul intelectualii, în mijlocul familiilor, prietenilor,
,In ziua de Anul Nou cuptoarele de mare capacitate au produs’ şi priceperea poporului romîn au făcut ca pre tovarăşilor de muncă, întîmpină noul an cu voie
100 tone oţel peste plan. vederile acestui program pentru anul 1960 să bună, hotărîţi să obţină noi succese în munca
fie îndeplinite cu succes şi, într-o serie de do pentru propăşirea şi înflorirea patriei noastre
Furnafiştîi se afirm ă menii, chiar depăşite. Cu profundă bucurie ve socialiste, în lupta pentru apărarea păcii.
dem cum pe întinsul ţării se ridică noi între
Cînd orologiul a anunţat orele 24, Jurnaliştii din echipa prinderi, cum se consolidează şi se extinde sec In numele Comitetului Central al Partidului
Iui Alexandru Comşa de Ia furnalul 5 erau Ia posturile torul socialist al agriculturii, cum apar noi şi Muncitoresc Romîn, al guvernului Republicii
'lor şi se pregăteau să înscrie primele succese. Furnalul a as-' moderne cartiere de locuinţe, case de odihnă, Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări
»cultat toate comenzile lor, iar pînă la ziuă a dat 40 tone’ şcoli, aşezăminte de artă şi cultură. Naţionale, urez din toată inima oamenilor mun
'fontă peste plan. La încheierea primei zile de muncă s-a con-; cii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri, care
]statat însă că cele mai bune rezultate au fost dobîndite de, Republica noastră devine tot mai frumoasă, muncesc cu abnegaţie în fabrici şi uzine, pe
,către colectivul de la secţia l-a furnale. Prin munca depusă de ogoare, pe frontul ştiinţei şi culturii — sănă
iechipele conduse de Stelian Tăgîrţă, Alexandru Hăjdătean şi' tate şi fericire.
»alţii, s-au produs 53 tone fontă peste plan. In acelaşi timp
'harnicii furnalişti de la uzinele „Victoria“ - Călan au obligat' La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni !
furnalele să depăşească sarcinile stabilite pentru prima zi a
anului. Ca urmare, s-au produs 13 tone de fontă peste plan, ---------------------------------------------------------------------------------------- IIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIII---------------------------------------------- -------------------------------------------
.iar cele mai bune rezultate le-a obţinut colectivul care deser
veşte furnalul nr. 2. Conform obiceiului de a fi mereu în frun 3 « . ti&aţitea
tea întrecerii, şi de data asta furnaliştii din echipa Iui loan'
1Măniloiu au încheiat programul de lucru cu 4,2 tone fontă peste ------- ' ----- HI------- Printre minerii Văii Jiului şă pe bazin şi la care se află casca iul petrecerii din noaptea Anului Nou,
olan. După cum se vede e vorba de rezultate modeste, dar aces de aur a tehnicianului, şi-a realizat colectiviştii şi-au povestit unul altuia
tea conţin în ele garanţia că şi în anul 1%1 furnaliştii din, Minerii din Deva au Ora 24. In acest moment, la clubu sarcinile planului anual cu 10 zile bucuriile şi izbînzile, au închinat pen
cefe două centre siderurgice ale regiunii noastre vor merge mai rile exploatărilor miniere din Valea Jiu mai devreme. Pentru acest succes au tru belşug, bunăstare şi fericire.
repede decît obişnuitul calendar. străpuns galeria „Deceba!" lui, în clinchetul paharelor pline cu ciocnit paharele în noaptea revelionu
vinul rubiniu, minerii îşi luau rămas lui şi membrii brigăzii lui loan NÍ- La Teiuş
; Succesul laminaforilor In noaptea de revelion, dnd rii din Deva au mai infegistrat bun de la vechiul an şi se felicitau coară. Minerii de aici au fost feli
oamenii muncii din patria noa un succes deosebit: realizarea reciproc pentru succesele dobîndite, Ajun de an nou. Pe străzile Teiu-
in registrul de la serviciul producţie s-a consemnat ieri ^ stră sărbătoreau încheierea unui record în ceea ce priveş pentru realizarea sarcinilor de plan citaţi cu prilejul noului an de tov. Io- şului e o vie animaţie. Grupuri de
* dimineaţă că lucrătorii de la laminorul de 800 mm. a u unui an plin de roade, la gale te viteza lunară de înaintare : înainte de termen, pentru realizarea femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, îm
C. S. Hunedoara au încheiat prima zi a noului an cu 40 tone' ria „Deeebal“ a minei Deva se 315 m.l. Acest succes este cu unor economii la preţul de cost care sit Gotoţ, şeful exploatării. brăcaţi in haine de sărbătoare, se
laminate peste plan. Dar registrul nu cuprinde totul. Cu cîteva; muncea mai îndirjit ca oricînd. atît mai valoros cu eît realiza depăşesc 10.000.000 lei. îndreaptă veseli spre sala clubului
săptămîni în urmă, după ce au discutat sarcinile de plan, la-( Perforatoarele — cîte cinci in torii lui au avut de înfruntat Revelionul colectiviştilor muncitoresc, unde îşi petrec revelionul
minatorii au trecut la măsuri concrete pentru îmbunătăţirea» tr-un front — muşcau mai pu multe greutăţi. Dar pe toate In sala spaţioasă a restaurantului ceferişti, colectivişti, învăţători şi pro
indicilor de utilizare a agregatelor. In acest sens s-a stabilit» ternic parcă din roca albicioa le-au înviris. „Cina1* din Lupeni s-au întîlnit să-şi Tradiţionalul „La mulţi ani“ a fă fesori, lucrători din cooperaţie şi din
o colaborare mai strînsă cu oţelarii în vederea asigurării det să a m untelui; minerii nu petreacă revelionul sute de tineri de cut şi în noaptea Anului Nou 1961, în alte instituţii din Teiuş. Printre cei
lingouri calde, s-au luat măsuri pentru folosirea mai bună aţ pierdeau nici o clipă. Mateş In frontul de lucru S-a per la exploatarea minieră din localitate, conjurul meselor celor peste 500 de co prezenţi se află mecanicul de locomo
^cuptoarelor etc. Acum se concretizează rezultatele. După cum' loan şi ortacii săi lucrau în forat deodată cu 5 perforatoa de la filatură, de la preparaţie etc. lectivişti adunaţi în sala căminului tivă Iuliu Pavel, cu familia, lăcătuşul
(arată cifrele în prima zi a anului cele mai frumoase rezultate^ frontul nr. 1, iar minerii din re sovietice, de tip greu, susţi Printre ei se afla şi minerul Diana cultural din Apoldul de Jos, pentru de revizie Ştefan Fuga, numeroşi co
^le-au raportat laminatorii din schimbul condus de maistrul» brigada lui Aurel Cornea per nute de coloane telescopice, Ghiţu cu întreaga brigadă, Vasile Ma a-şi petrece revelionul. lectivişti.
>Petre Constantin, care au serbat revelionul la locul de muncă.< forau în frontul nr. 2. încărcarea materialului s-a fă zăre de la preparaţie cu echipa sa,
\ i a succesul schimbului respectiv o contribuţie importantă a( cut cu maşini moderne de în inovatorul loan Gonstandache tot de împreună cu cele 280 familii de Deodată se face linişte. Fluieratul
?adus-o prim-laminatorul fruntaş loan Andrăşescu. Acolo erau şi secretarul co cărcat cu cuipă de 0,37 m.c. ca la preparaţie şl alţii. Aici ei au în colectivişti mai vechi, au ciocnit paha locomotivelor străpunge văzduhul. E
mitetului dte partid, tov. Adam pacitate de tipul „Salzgitter“. chegat noi prietenii, s-au felicitat re rele la începutul acestui an, încă cî- ora 24,00.;; Din piepturile oamenilor
sr iSr loan lui Teofil, şi şeful exploa Pentru armarea provizorie s-au ciproc pentru succesele obţinute în a- tevâ zeci de familii care s-ău hotărît să aflaţi în sala clubului izbucneşte tradi
) O ’derurgiştii din Hunedoara şi Călan au încheiat prima zi’ tării, ing. Nicolae Gribincea. folosit stîlpi metalici. nul trecut, şi-au făcut noi planuri de se înscrie în gospodăria colectivă. ţionalul „LA MULŢI ANI!“. Păşind
( ***** cu realizări apreciabile. Din prima zi s-a făcut simţit' viitor. în noul an, se toastează pentru suc
ţun lucru deosebit de important. Bătălia pentru plan, a început Cu toţii aşteptau momentul Alături (fe mineri au stat în Moise Nicolae, Ilie Popa ori Nico cesele obp. w‘c de .oamenii muncii,
(şi se desfăşoară mai organizat decît anul trecut, iar ofensiva^ cînd cele două echipe aveau să permanenţă ingineri şi maiştri Un revelion plăcut a fost şi acela lae Popa s-au obişnuit de anii tre pentru cele 1.753 tone combustibil con
Şspre indici cantitativi şi calitativi superiori e mai puternică. pricepuţi, cu multă dragoste de organizat de către minerii din Vulcan. cuţi nu numai cu obţinerea unor re venţional economisit în 1960 de harni
se întîlnească, să-şi strîngă muncă. Iată cîteva nume: Cîr- Această exploatare, care Ia ora actua colte bogate, sau cu traiul aeesta nou, cii ceferişti din Teiuş, pentru sutele de
pan Vasile, Şerb Mircea, Voi- lă dejine titlul de exploatare frunta- îndestulat, ci şi cu marile petreceri mii de lei economisite, pentru cei
mîinile şi să-şi ureze „La mulţi culescu Alexandru, Stoia Nico- organizate cu întreaga familie, cu ma
dim, Tarapanov Gheorghe, Faur rea familie á colectiviştilor. In to-
ani 1“. Şi clipa aşteptată n-a Graţian. Succesul este al tutu
ror, al întregului colectiv. 1.023.916 Iei venituri ale colectivişti
întîrziat. Cu puţin înainte ca
Ing. N. HAIDA lor din Teiuş, pentru cei ce la a-
sirenele să Salute sosirea Anu
şeful serviciului producţie In i9 6 0 ceastă oră sînt la datorie. Se toastează
lui Nou, puşcătura a despicat al Trustului minier — Deva Circa 6 0 0 .0 0 0 turişti în excursii în cinstea mecanicilor de locomotivă
loan Stremţan, Virgil Dobîrtă, loan
ultimii metri cubi de rocă din
prin O . N. T. - „ C a r p a j i " Cobliş şi alţii care se vor întoarce
stîncă. A fost un moment emo din drum cu primele cantităţi de com
ţionant. In cursul anului 1960 la ex mai miare decît în 1959. Numlai bustibil economisite în 1961. "j
Străpungerea a reuşit cu cursiile organizate de O.N.T.- Delta Dunării a fost vizitată A. OŢOIU ;
precizie. „Carpaţi“ în ţară cu trenul, va de 6.000 de excursionişti.
porul şi autocarul au participat , corespondent l
Odată cu străpungerea, mine
circa 600.000 de turişti, dintre
P e n tr u o a m e n ii n im c iicare aproape 50.000 ţărani co
lectivişti şi muncitori din
G.A.S. şi S.M.T. In preajma Anu mult decît s-au In noul oraş al si-
Mii de oameni ai muncii au lui Nou, peste 120 predat în anul 1959. derurgistul
din
plecat în excursii peste hotare de familii de oa Aproape jumătate Călan preţul de cost
— în Uniunea Sovietică, R. P. meni ai muncii din din numărul apar prevăzut a fost re
Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, oraşele Hunedoara, tamentelor constru dus cu peste 1.000
R. D. Germană, R. P. Polonă, Călan, Brad, Deva ite în anul 1960 în lei pe apartament.
R. P. Ungară. Tot în cursul a- şi Petroşani s-au regiune s-au făcut Acordînd atenţia
nului trecut O.N,T.-„Oarpaţi“ a mutat în locuinţe din sumele depuse cuvenită îmbunătă-.
organizat în colaborare cu noi. In anul 1960, din fondurile între ţirii controlului,
A.R.L.U.S. şi Minisţerul Agri in oraşele şi centre prinderilor.
culturii „trenuri ale prieteniei“ constructorii noului
ou care au plecat în excursie le muncitoreşti din Apartamentele con oraş al 'siăerurgişti-
muncitori, ţărani muncitori, in regiunea Hunedoa struite anul acesta lor din Călan au
telectuali. ra s-au terminat şi în centrul siderur mărit cu 4 m.p. su
TELEG RAME f Frumuseţile patriei noastre dat în folosinţa oa gic Hunedoara au prafaţa locuibilă pe
atrag un număr sporit de oas menilor mv/ncii a- fost realizate la un apartament la blo
peţi de peste hotare. Numărul proape 2.200 de a- preţ de cost mediu curile a căror con
turiştilor din ţările prietene a partamente, cu 1.000 pe apartament mai strucţie a început
fost anul trecut cu 50 la sută mic cu 1.500 lei de
Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU - DEJ, Tovarăşului N. S. HRUSCIOV,
prim-secretar al Comitetului Central al P. M. R. prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., de apartamente mai cît era planificat. anul acesta.
Tovarăşului CHIV U STOICA, preşedintele Consiliului de 'Miniştri al U. R. S. S.
preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne
Tovarăşului L. I. BREJNEV,
Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne
Moscova
Dragi tovarăşi, Dragi tovarăşi,
Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Munci
Comitetul Central a! Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pre toresc Romîn, Consiliul de Min iştri al Republicii Populare Romîne,
zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., şi
întregul popor sovietic vă felicită din inimă pe dv. şi pe toţi oamenii mun Prezidiul Marii Adunări Naţiona le a Republicii Populare Romîne şi
cii din Republica Populară Romînă cu prilejul Anului Nou.
întregul popor romîn vă trimit du mneavoastră şi întregului popor so
Anul care a trecut s-a caracte rizat prin creşterea continuă a
puterii şi prestigiului sistemului so cialist mondial. Cu fiecare zi se vietic, sincerele lor felicitări şi cele mai bune urări.
manifestă tot mai mult pe are na internaţională superioritatea so
cialismului asupra imperialismului, precumpănirea forţelor păcii asupra Poporul sovietic, condus de gloriosul Partid Comunist al Uniunii
forţelor războiului.
Sovietice, a obţinut în anul care a trecut succese strălucite în înfăp
Consfătuirea reprezentanţilor pa rtidelor comuniste şi muncitoreşti a
constituit o nouă etapă în întărirea continuă a forţelor mişcării comuniste tuirea grandioaselor sarcini ale pl anului septenal, a înregistrat noi
internaţionale.
realizări epocale în domeniul ştiinţei şi tehnicii.
Oamenii sovietici se bucură sin cer de realizările obţinute în anul
care a trecut de poporul romîn, su b conducerea Partidului Muncito înaintarea victorioasă a Uniunii Sovietice pe drumul făuririi co
resc Romîn, în construirea socia lismului, în lupta pentru pace între munismului, politica sa externă leni nistă, promovată cu consecvenţă
de Partidul Comunist şi guvernul sovietic în frunte cu tovarăşul N. S.
popoare. Hruşciov, atrag de partea ideilor păcii şi socialismului noi şi noi
Ne exprimăm convingerea fermă că prietenia frăţească şi colabo? forţe sociale din toate ţările lumii.
rarea rodnică între Uniunea So vietică şi Republica Populară Ro Ne exprimăm ferma convingere că, în anul care vine, prietenia
mînă se vor dezvolta şi în viitor spre binele şi fericirea popoarelor de nezdruncinat şi colaborarea fră ţească dintre popoarele noastre
noastre, în interesul întăririi unităţii şi coeziunii tuturor ţărilor marelui la se vor întări şi mai mult spre binele marii comunităţi a ţărilor socia
liste şi al păcii în întreaga lume.
găr socialist.
Urăm din inimă poporului frate romîn, în noul an care vine, noi Vă urăm, dragi tovarăşi, An Nou şi fericit, mari succese în munca
dv. creatoare pusă în slujba cauzei nobile a construirii comunismu
lui în Uniunea Sovietică, a păcii şi fericirii omenirii.
succese in construcţia socialistă, în lupta pentru întărirea păcii. GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE
GHEORGHiU-DEJ MAURER
N. HRUSCiOV Preşedintele
L. BREJNEV Prim-secretar Consiliului de Miniştri Preşedintele Prezidiu
al Republicii Populare lui Marii Adunări Na
Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1960. al Comitetului IN c l iş e u 7 blocurile nr. 108! ’109, 110, 111 şi 112 date recentín folosinţă la Hunedoara.
Romîne ţionale a Republicii
Central al Partidului
Populare Romîne
Muncitoresc Romîn