Page 108 - 1960-12
P. 108
pas:. 2 D R üm m mefAM SM Uhur ¦Nr. 1873
Colectiva la Roşcani O am eni de n ă d e jd e
Ca la oricare alt loc de mun c.ior. Ingrijindu-şi bine maşina,
Cu luni în urmă, oamenii — Cum a fost la început că şi la autobaza de transporturi străduindu-se- să realizeze cit
din satul Roşcani, raionul în satul vostru ? auto Brad s-a muncit cu multă mai multe transporturi, comu
Ilia, luau cunoştinţă de fap însufleţire pentru îndeplinirea nistul loan Corinda şi-a adus o
tul că in satele vecine apă întrebările se ţineau lanţ. planului dé producţie pe 1960 contribuţie importantă la înde
reau noi gospodării colective. Răspunsurile însă au întărit înainte de 'termen cit şi la rea plinirea înainte de termen a pla
Majoritatea oamenilor din şi mai mult convingerea oas lizarea de economii. In fiecare nului pe 1960.
Roşcani urmăreau cu deosebit peţilor că in gospodăria co zî zeci de maşini părăseau au
interes transformările produ lectivă se trăieşte mai bine. tobaza împînzind şoselele raid- Comunistul Crişan Loghin lu
se in viaţa locuitorilor din nului. Fiecare conducător auto crează pe autobuzul 50.982. Cu-
alte sate, unde existau gos întorşi in sat, toţi cei 50 de de pe autobuze şi autocamioane noscînd bine meseria, el reuşeş
podării colective. ţărani întovărăşiţi, au deve s-a străduit să asigure un trans te de fiecare dată să facă trans
nit agitatori în rînăul celor port la timp şi să-şi realizeze porturi în bune condiţiuni şi să
Ion Tomoaîe, Petru Mircea, lalţi săteni. In adunări mai planul-.. Datorită conştiinciozită realizeze importante economii
y Ion Radu şi Ionel Nicolae, au restrînse, ori in convorbiri ţii cu care s-a muncit, planul de benzină şi ulei. Asemenea cu
L fost patru din ţăranii înto- organizate de către organi anual la producţia globală pe vinte se pot spune şi despre
> vărăşiţl din Roşcani, pe ca- zaţia de partid, aceştia po. autobază a fost îndeplinit încă conducătorul auto Gheorghe La-
y re-i frămînta cel mai mult a- vesteau cele văzute la Fin din ziua de 6 decembrie 1960. zăr II, membru de partid, care
toag. De la începutul anului şi piriă lucrează pe un autocamion la
ceastâ problemă. Din iniţia la 1 decembrie au fost realizate transportul de materiale necesa
tiva comitetului comunal de Zi de zi, numărul cereri economii în valoare de 145.000 re constructorilor de locuinţe.
partid şi a sfatului popular lei. Numai în luna noiembrie
au fost organizate citeva vi lor pentru gospodăria agri conducătorii auto de la autoba Candidatul de partid Gheor
zite la gospodăriile colective za din Brad au economisit 8.888 ghe Iancu, un tînăr de numai
din satele vecine. Dintre a. colă colectivă creştea. Nu litri benzină şi 1.096 litri ulei. 23 de ani, este cunoscut de că
tre toţi conducătorii auto ca un
cestea, vizita făcută în satul mărul familiilor care in ziua Bste drept'că aproape fiecare om de nădejde. El a reuşit să-şi
conducător auto şi-a adus par îndeplinească planul pe 1960 cu.
Fintoag a fost cea mai con de 26 decembrie au sărbăto tea lui de contribuţie la obţine- o lună înainte de termen. Au
ré-a acestui succes. loan Corin tost date doar citeva exefnple
vingătoare pentru cei 50 de rit inaugurarea gospodăriei tia, conducător auto, membru de conducători auto destoinici,
de partid, lucrează de multă dintre cei mulţi, care au contri
întovărăşiţi care fuseseră In colective in satul lor era de ^ vreme pe o basculantă la trans buit la îndeplinirea planului pe
portul materialului necesar pen anul 1960 al autobazei I.R.T.A.
tr-acolo. 159. Aduclnd cu ei 469 ha te tru refacerea şoselei Brad-Cris- Brad şi la realizarea de econo
mii.
— Să ne spuneţi ce produ ren, ţăranii întovărăşiţi din
5«:
se aţi obţinut la hectar ? Roşcani şi-au exprimat do
t&r ® Ş Gl l a p t e ¦' - Port săsesc din comuna
— Ce program de lucru rinţa şi convingerea că, pă Gîrbova, raionul Sebeş.
aveţi ? şind în marea familie a co
— Cite produse au primit lectiviştilor, viaţa lor va fi
colectiviştii ? tot mai frumoasă, traiul tot
<mai îmbelşugat.
A. DAVID
W VW v
Cînd se munceşte 0 Din 1956 şi pînă în prezent turale. Acum avem în întreaga 3 4 4 .0 0 0 iei
s-au electrificat prin munca şi regiune 583 pămine culturale. economie
organizat contribuţia voluntară a cetăţe Pugiliştii clubului G.G.A. se Rangers şi Wolverhampton
nilor precum şi cu fonduri din • In cele 659 de biblioteci Mecanizatorii din S.M.T. Alba Iu- antrenează intens în vederea Wanderers.
întreprinderea de industrie locală organizaţiei de bază a fost aceea de investiţii, 152 de localităţi, fn ale căminelor culturale, gospo lia au raportat la 1 decembrie că şl-au turneului pe care-1 vor între
„1 Mai" din Deva a avut ca sarcină a analiza anumite sectoare care ră- prezent, în întreaga regiune sînt dăriilor agricole colective etc. îndeplinit planul anual de hantri în prinde în cursul lunii februarie A tost alcătuită echipa de ci
în anul trecut să realizeze produse de mîneau în urmă cu planul lunar. Ase se află în prezent un număr proporţie de 100 la sută. In zilele ce în R. S. Cehoslovacă, unde vor clism a R. P. Polone care va
larg consum mai multe şi de mai bună menea situaţii au fost discutate în a- electrificate 218 sate. De menţio de 1.000.687 volume de litera au urmat de atunci, ei şi-au intensi susţine două întîlniri la Praga participa la siirşitul lunii ianua
calitate. Datorită muncii organizate şi dunări generale deschise în care s-au tură beletristică, tehnică etc. pe ficat eforturile pentru a îndeplini îna şi Brno. In primul meci echi rie la Turul Egiptului. Echipa
aplicării în practică a numeroase mă analizat cauzele care au dus la ne- nat că tot în această perioadă cînd în 1956 numărul biblioteci inte de termen şi planul pe campania pa bucureşteană va întîlni o re cuprinde pe Rrolak, Kowalski,
suri tehnico-organizatorice propuse de realizarea planului lunar şi s-au luat lor era doar de 601 cu un nu de toamnă. La data de 22 decembrie, prezentativă a clubului Dukla, Wilczewski, Piechaozek şi Buy-
muncitori, colectivul întreprinderii a măsurile, corespunzătoare. O astfel de într-un mare număr de oraşe măr de 699.290 volume. mecanizatorii din Alba lulia au rapor no. Cicliştii polonezi vor pleca
reuşit să îndeplinească planul anual adunare a fost organizată şi Ia secţia tat un nou succes: realizarea în pro urmînd ca la Brno pugiliştii ro- la Cairo la 23 ianuarie.
ca Deva, Sebeş, Alba lulia, O- ® 72.276 elevi frecventează porţie de 101 la sută ra planului pe
răştie, Haţeg şi altele s-a Intro acum cursurile şcolilor elemen campania de toamnă. mîni să întîlnească o selecţiona-' Echipa cehoslovacă de hochei
tă locală. pe gheaţă Tesla Pardubice şi-a
dus şi iluminatul fluorescent. început turneul în R. D. Ger
Din lotul echipei C.C.A., care mană invingînd cu scorul de 5-2
* La sîîrşitu! anului 1956 (1-2 ; 3-0; 1-0) echipa Dinamo
se pregăteşte sub îndrumarea Berlin. In Jocul următor hocheis-
funcţionau în regiunea noastră tli cehoslovaci vor intilni lor-
antrenorului Gh. Fiat, tac parte
la producţia globală cu o lună şi ju de lăcătuşerie din ,cadrul complexului doar 59 cinematografe. Acum tare şi medii din regiunea noas In felul acesta, bilanţul activităţii
M. Dobrescu, N. Mîndreanu, I.
mătate înainte de termen, să reducă electromecanic, unde mai multe luni de numărul cinematografelor a tră iar la dispoziţia acestor e- S’.M.T. Alba lulia pe 1960 s-a înche
cu mult preful de cost al produselor zile nu se realiza planul de producţie. crescut la 158, dintre care 17 levi stau un număr de 523 lo iat cu realizarea planului anual în Turcu, E. Gişmas, V. Gzekeli, O.
şi să obţină beneficii peste cele pla Datorită măsurilor luate ca şi numirii cinematografe cu bandă norma caluri de şcoli de 4 ani, 146 proporţie de 110 Ia sută, cu înregis
nificate în valoare de peste 70.000 lei. în funcţia de şef de echipă a comu lă şi 141 cu bandă îngustă. şcoli de 7 ani şi 27 şcoli de 11 trarea de economii la preţul de cost în
La obţinerea acestui succes o mare nistului loan Strug,, siţuaţia s-a îmbu valoare de 344.000 Iei şi cu reducerea
contribuţie au adus membrii şi can nătăţit simţitor. * Dacă în anul 1956 existau anv. preţului de cost pe hantru cu 10 Iei.
didaţii de partid. Biroul organizaţiei Un înSemnat aport în realizarea sar numai 68 localităţi radioficate, • Numărul gospodăriilor a- împotriva silicozei Bacî“ ’ ? erbu Neac‘
de bază P.M.R., preocupat de realiza cinilor de plan l-au adus şi grupele cu un număr de 26.894 abonaţi, gricole colective era în 1956
rea sarcinilor economice, a pus în cen de partid care există în aproape toate acum localităţile radioficate a- doar de 53, iar în prezent a a- , Pe vremuri silicoza, era o. -boa şu, V. Tiţa, Gh. Negrea şi alt«.
trul muncii sale aceste nr;' ine. unităţile de bază. Atunci cînd se iv.esc ting cifra de 110 cu 31.510 a- juns la 203. In aceste gospo lă la modă printre mineri. Ea era
anumite deficienţe la diferitele locuri bonaţi. dării au intrat 23.240 de fami necruţătoare atît cu cei vlrstnici - maţia Dinamo Weissvasser.
',7, î î k 5 de măsurile -nnico-organi- de muncă grupele de partid organi lii cu 94.194 ha. teren arabil.
zatorice propuse de către muncitori şi zează şedinţe operative în care dezbat ° In prezent în regiune îşi In continuarea turneului pe
aplicate în practică, biroul organiza
care-1 întreprinde în Costa Rica
ţiei de bază, a întocmit un plan de cele constatate şi iau măsuri de în desfăşoară activitatea 900 de • Gospodăriile colective din cit şi cu cei tineri. Astăzi, da echipa cehoslovacă de fotbal Echipa canadiană de hochei
măsuri privind îndeplinirea ritmică a dreptare. Grupa de partid de la secţia medici, iar numărul paturilor în regiune sînt în plină dezvoltare. torită introducerii pe o scară tot Ruda Hvezda Bratislava a întîl- pe gheaţă Winnipeg Marron a
planului de producţie, creşterea nive panificaţie a intervenit ia timp atunci spitale a crescut de la 2.080 în Astfel, pe lîngă producţiile mari mai largă a periorajului umed, susţinut al treilea joc de la so
lului politic şi profesional ăl oameni cind s-a observat că din cauza anumi 1956 la 3.500 în 1960. obţinute la ha. s-au dezvoltat şi pentru care se cheltuiesc sume
lor etc. Astfel, am repartizat în cadrul tor elemente necorespunzătoare planul alte ramuri de producţie. Prin mari de bani la toate întreprin nit la San Jose echipa locală La sirea în R. S. Cehoslovacă în-
fiecărei echipe membri şi candidaţi de nu poate fi îndeplinit. Ei au cerut ca * Prin munca şi contribuţia tre altele, în gospodăriile co derile miniere, cazurile de îm Jelense. Fotbaliştii cehoslovaci tîlnind la Bratislava o repre
partid, fruntaşi în producţie, oameni cu acele elemente să fie înlocuite cu oa voluntară a cetăţenilor s-au con lective sînt acum 14.360 bovine, bolnăviri de silicoză sînt tot mai au terminat învingători cu sco zentativă locală. Jocul s-a în
o bogată experienţă. Aceştia au impri struit din anul 1956 şi pînă în 3.519 porcine, 42.175 ovine etc. rare. rul de 3-2.
mat tuturor muncitorilor un ritm de meni de nădejde. prezent încă 30 de cămine cul cheiat cu un rezultat de egali
muncă susţinut, î-au determinat să-şi La I. M. Teliuc, anul acesta, * tate : 2-2 (0-0; 2-1; 0-1).
îndeplinească cu mai multă sirguinţă Şi la întreprinderea noastră au fost
sarcinile de plan. periorajul umed a tost introdus Intr-un meci retur contind Luni dimineaţa a părăsit Ca
luate măsuri în vederea îndeplinirii pentru competiţia echipelor cîş- pitala plecînd în Turcia echipa
la toate locurile de muncă. Ast tigătoare de cupe naţionale e- de fotbal a clubului Rapid Bucu
sarcinilor de plan pe anul acesta în chipa italiană Fiorentina a dis reşti. Fotbaliştii romîni vor sus
pus cu scorul de 6-2 (3-1) de e- ţine 6 întîlniri în oraşele izmir,
Echipe ca acele conduse de comu mod ritmic. Biroul organizaţiei de bază c © 'N s if a ir «j ii « ÍE fel, silicoza a devenit o boală chipa elveţiană Lucerna. Fotba Ankara, Adana şi Istambul. In
nistul Victor Pîrvu. Martin Gombo sau şi-a întocmit un plan care, piţs în a- de domeniul trecutului. liştii italieni s-au calificat în primul meci la 7 ianuarie echipa
semifinale urmînd să joace cu Rapid va întîlni în oraşul Izmir
ca aceea condusă de candidatul de plicare, va asigura desfăşprarea unei In zilele de 27 şi 28 decem vist al comitetului raional de —ooo— echipa Dinamo Zagreb. In cea echipa locală Altai-Spor. Jocul
partid losif .Ioc de la secţia de tîm- munci organizate, pline de rezultate. brie, la Şcoala medie din Brad partid, a prezentat o informa laltă semifinală urmează să se
piărie, au reuşit să se situeze întot a fost organizată o consfătuire re despre situaţia internaţiona Carnavalul întîlnească echipele Glasgow următor va avea toc la 8 ianua
deauna în fruntea întrecerii socialiste LADISLAU CSAPO cu instructorii superiori de pio lă actuală. In continuare, tov. pionierilor şi şcolarilor
şi să obţină rezultate deosebite în nieri din raionul Brad. Cu acest Elena Nicula, secretar al comi rie tot la Izmir în compania
muncă. * secretar al organizaţiei de prilej, iov. loan Bistrianu, acti tetului raional U.T.M., a pre in ziua de 30 decembrie 1960,
bază 1>.M.R. la 1. 1. L. zentat referatul „Munca instruc- a avut loc la Călan carnavalul echipei Izmir-Spor
O altă metodă de muncă a biroului „I Mai" — Deva pionierilor şi şcolarilor. Partici
torilor siiperiori de pionieri din
\osste :
€ii ochii cumpărătorilor raionul Brad in trimestrul l al panţilor la carnaval, pionieri şi •so-
anului şcolar 1960—1961". şcolari fruntaşi la învăţătură,
li s-au împărţit daruri în valoare Concursurile „Drumefii veseli“
Au urmat apoi aplicaţii prac de 37.000 lei'. şi „C in e ştie m eserie cîşfigă“ —
tice. m ace de educare a tinerelului
Fetele de la secţia încheiat mai după aceea sînt declarate tal în brigada lui Maria Ungu-\ HOREA POPA C. CH1R1AC
corespondent corespondent
împiedică apariţia multor nea bune de încheiat. Şi, intr-o fa reanu a rămas de domeniul tre
junsuri la produsele finite. Ele brică cum e „Sebeşul", zilnic se cutului.
fac parte din brigada de trico- încheie cite 20.000 perechi cio Cele 10 membre ale brigăzii \ C ă rţi a p ă ru te
tiere condusă de Maria Ungu- rapi. Piesele au forme şi dimen lucrează împreună de trei anii,
reanu de la fabrica „Sebeşul". Printre diferitele forme de e- două echipe din cele două mari
Mai sînt aici şi alte brigăzi, dar siuni diferite şi fiecare trebuie şi toate îşi vor sărbători în cu- j LITERATURĂ POLITICA ducare a tineretului organizate întreprinderi : C.S.H. şi I.C.S.H.
aceasta reprezintă poate cel V. I. Lenin : Despre presă. de comitetul orăşenesc U.T.M.
mai bine specificul secţiei. Ea sortată şi încheiată cu multă a- rind majoratul. Elisabeta Stoi- j atitudinii comuniste faţă de Hunedoara şi de organizaţiile Tema acestui concurs cuprin
se ocupă cu încheiatul ciorapi 848 pag. — 18,40 lei. muncă. (Din experienţa U.T.M. din oraş în colaborare dea „Drepturile acordate prin
lor. E o muncă care cere multă tenţie. Acest lucru se face cu ca. Elena Zalian, Lucreţia Ro- Ed. politică. muncii educative a unei cu organele sindicatului şi con constituţie tinerilor oare împli
răbdare, iscusinţă şi in primul şcoli săteşti). Sub redacţia ducerile cluburilor, concursurile nesc vîrsta de 18 ani“, de la care
rind atenţie. In multe privinţe prisosinţă pentru că în brigada tara şi. Maria Cutean au fost / * * * Dialectica marxistă şi Iui N. I. Boldîrev. „Drumeţii veseli“ şi „Cine ştie au avut mult de învăţat tinerii.
munca acestei brigăzi, se asea ştiinţele moderne — vol. II. 380 pag. — 14,60 lei. meserie cîştigă“, au stîrnit viu Fiind mai bine pregătită, echipa
mănă cu cea a controlului ca lui Maria Ungureanu s-a sta primite de curind. in rîndurile Mecanica nautică. Teoria de la C.S.H., compusă din ti
lităţii. relativităţii. Astronomie. Ci E.S.D.P. interes în rîndul tineretului hu- nerii Constantin Selagea de la
tornicit un bun obicei: fiecare membrilor şi candidaţilor d e/ bernetică. Biochimie. Em- FILOZOFIE nedorean. cuptoare, Dumitru Nica şi Ni
Piesele gata tricotate sînt a- briologie. colae Culda de la lamino
nalizate din toate punctele de muncitoare priveşte calitatea partid. 416 pag. — 10 Iei. S. L. Rubinstein : Existenţă şi Numai în perioada acestui an rul 800 mm. şi Victoriţa
vedere : densitatea ţesăturii, co Ed. politică. conştiinţă. Despre locul psi la clubul „Siderurgistul“ şi la Neamţu de la reparaţii electrice
loritul, dimensiunea lor şi nu produselor cu ochi de cumpă Cu acest prilej comuniştii) hicului în conexiunea uni colţurile roşii s-au organizat s-au clasat pe primul loc. Ei au
rător. înainte erau multe rebu din organizaţia de bază au a-, E. Saillant : F.S.M. în slujba versală a fenomenelor lu peste 20 de concursuri de acest primit premii în cărţi şi obiec
turi. Şi, un ciorap tricotat şi predat mult aportul pe caret oamenilor muncii din toate mii materiale. Ţrad. de Paul fel la care au participat peste te în valoare de 300 lei.
rebutai nu-l mai poţi reface. El ţările. A XV-a aniversare Popescu Neveanu şi Mihai 8.000 de tineri. Au concurat
rămîne rebut în toată puterea fetele din brigada lui Maria) Golu. Ea colţurile roşii de la sec
cuvîntului. Dar atunci proble Ungureanu îl aduc la îmbună a F.S.M. 1945—1960. 392 pag. — 10,50 lei. peste 300 de tineri. Pentru ca ţiile şi sectoarele celor două
ma a fost adusă în discuţia bri tăţirea calităţii ciorapilor. Pro-] 136 pag. — 0,80 Iei. Ed. ştiinţifică. mari întreprinderi au tost orga
dusul principal al fabricii. ( cio aceste concursuri să fie cit mai nizate diferite concursuri-ghici-
Ed. politică. DREPT atractive, comisiile de organiza toare pe teme literare care au
găzii şi rezolvată. Acum rebu- rapii) este pus în vinzare şi in) LITERATURĂ ST1ÎMTIF1CA re au căutat să găsească cele atras un mare număr de tineri.
A. Bolintineanu: Marea terito mai adecvate teme care să con Aceste mijloace ale muncii cul
magazinele din localitate. CHIMIE rială — Studiu de drept in tribuie la lărgirea cunoştinţelor turale au făcut să sporească
I. Haiduc : Introducere în chi ternaţional. protesipnale ale tineretului, să-l gustul1utemiştilor şi al tinerilor
Membrele brigăzii merg şi ele 348 pag. — 11,30 lei. pentru citit, pentru învăţătură.
mia ciclurilor anorganice. Ed. ştiinţifică. mobilizeze ‘ la îndeplinirea sar In organizaţiile U.T.M. unde
prin aceste magazine, iar multe' 340 pag. — 16 lei (cart.). s-au desfăşurat concursurile ti
* * * Codul pepal. Text oficial cinilor .economice ce-i stau în nerii participă cu mai multă re
cumpără chiar din propriul lor'' Ed. Acad. R.P.R. cu modificările pînă Ia data gularitate la învăţămîntul poli
MEDICINA de 1 decembrie 1960, urmat taţăr Astfel au, tost organizate tic U.T.M, vin mai bine pre
produs. Şi, nu odată au fost* C. I. Parhon şi alţii : Endocri de o anexă de legi penale
nologie embrionară. speciale. concursuri pe teme de educaţie gătiţi, participă în număr mare
puse în situaţia să audă din'- 2 16 pag. — 19,80 lei (pîn- politică şi patriotică, „Să cu la acţiunile de folos obştesc.
zat).
partea cumpărătorilor cuvinte1 noaştem literatura romînă de-a
de laudă la adresa fabricii lor.' lungul veacurilor“, „Să ne cu
Alteori insă, în discuţiile cum-I noaştem patria“ etc. Recent, •cu
părătorilor îşi mai făcea loc şi 5 ocazia sărbătorii majoratului, a
cite un reproş cu privire la ca-{ tost organizat un concurs „Dru
litaiea ciorapilor. Atunci, fetelc meţii veseli“ cu participarea a
din brigada lui Maria Ungu {
reanu luau aminte şi aveau re- 5
muşcări simţindu-se şi ele vi-(
In clişeul Membrele brigăzii intr-o pauză, ăiscutlnd novate cînd un cumpărător re- J Ed. Acad. R.P.R. 432 pag. — 10,10 iei, •
despre posibilităţile de îmbunătăţire continuă a calităţii cio fuza produsul fabricii. Aceste{ GEOGRAFIE Ed. ştiinţifică.
vizite prin magazine Ie ajută \ I. Volerli : Afganistanul. Colec
să cunoască cerinţele cumpără- ţ ţia „Pe harîa lumii". * * * Codul de procedură pe
lorilor şi să ia cele mai eficien-¦ 140 pag. -I- 3 hărţi — 3,75 nală. Text oficial cu modi
te măsuri pentru îmbunătăţirea ' lei. ficări ie pînă la data de l
decembrie 1960, urmat de
continuă a calităţii ciorapilor Ed. ştiinţifică. o anexă de acte legislative.
rapilor. I. MANEA. PEDAGOGIE 376 pag. — 9,35 Iei.
V. A. Suhomlinski : Educarea Ed. ştiinţifică.