Page 109 - 1960-12

/
J;!anda tehnică şl agrotehnică
1 .*¦ bibliotecilor —in sprijinul
rezolvării sarcinilor economice
Ocupind un loc de frunte in­
li I\ tre obiectivele concursului bienal
„Biblioteca în slujba construc­
ţiei socialiste“, propaganda car­
h t ii tehnice şi agrotehnice const'i*
t uie o preocupare permanentă
pentru lucrătorii din bibliotecile
regiunii Hunedoara.
In regiunea Hunedoara există
mari centre industriale: Hu­
nedoara, Petroşani, Brad etc.
in aceste centre muncito­
reşti există puternice biblio­
teci ale chinurilor sindicala, ca­
re deservesc in bune comiiţiun:
muncitorii, tehnicienii şi ingine­
rii întreprinderilor respective. De
exemplu, la Hunedoara există 3
mari biblioteci sindicale. Numai
biblioteca clubului sindical al
C.S.H. dispune de un fond de
40.000 volume cărţi (biblioteca
orăşenească are numai 18.096 vo­
lume cărţi), dintre care tehnice
sint aproximativ 3.000 volume.
La această bibliotecă s-au în­
scris in anul trecut peste 5.000
cititori. Buna dotare a acestei
biblioteci cu materialul necesar
impune ca activitatea cu car­
tea tehnică să se desfăşoare in
mod organizat, după un plan de
muncă bine întocmit. Manifestă­
rile de masă cu cartea tehnică
I se fac de către bibliotecile sin­
dicale, cu sprijinul colectivelor
de specialişti recrutaţi din între­
prinderi. Cu ajutorul acestor co
lective se întocmesc liste de re
comandare pentru diferite spe
cialităţi, se organizează prezen
ţări de cărţi, consfătuiri cu ci
titorii, recenzii etc.
Exemplul bibliotecilor sindi­
!'J Í cale este urmat şi de biblioteca
centrală regională, de cele raio­
nale, comunale şi săteşti din re­
giunea noastră.' Astfel, colecti­
vii bibliotecii orăşeneşti din Pe­
troşani a organizat consfătuiri
cu cartea tehnică la locul de
muncă, cum a fost cea de la mi­
na Petrila cu tema „Cum contri­
buie munca cu cartea tehnică la
organizarea procesului de pro­
ducţie“ sau asupra cărţii „La
şcoala brigăzii de mineri“ etc.
De asemenea, listele de reco­
mandare ca : „Ce să citească
minerii şi tehnicienii mineri“,
„Ce să citească montorii electri­
cieni“, „Ce să citească mecani­
cii şi şoferii auto“ şi multe al­
tele, au avut ca urmare o creş­
tere simţitoare a cititorilor bi­
bliotecii.
Pentru elevii de la şcoala de
maiştri din Brad, cit şi pentru
specialiştii de la Atelierele cen­
trale Gurabarza, colectivul bi­
i bliotecii raionale din Brad a în-
ftocmit liste de recomandare, cu-
prinzînd bibliografia lărgită a
materiilor studiate in şcoala de
I maiştri şi materiale ajutătoare
pentru specialiştii de la Gura­
barza.
Ziarul marii finanţe america­
ne „Wal Street Journal" scrie
intr-un articol consacrat măsu­
n rilor ce trebuie să le ia guver­
nul american în vederea limi­
tării deficitului balanţei de plăţi
a S.LJ.A.: „Dolarul american,
odinioară mîndria şi forţa noas-
ţră, are astăzi nevoie de spri­
jin“.
Pe lingă ziarul amintit mai
sus, toată presa descrie pe larg
panica stîrnită în cercurile fi­
nanciare americare din cauza
Scăderii rezervelor de aur ale
'ţaţelor Unite, cît şi fuga de
’olar care a început să se ma-
i- ifeste la Londra. ale Statelor
Rezervele de aur
jjnite au scăzut în ultimii ani
îi mod simţitor. Pentru prima
cară în aproape 21 de ani, re­
zervele de aur ale Statelor U-
nite au scăzut sub 18 miliarde
de dolari. S.U.A. au pierdut în
ultimii trei ani o cantitate de
aur în valoare de aproximativ
5 miliarde de dolari. Dacă la
sfîrşitul anului 1957 rezervele
de aur ale Statelor Unite erau
cu o treime mai mari ca rezer­
vele celorlalte ţări capitaliste, în
momentul de faţă sînt cu un
miliard şi jumătate mai mici
decît a celorlalte ţări capitaliste.
Cauza scurgerii aurului cît şi
ă crizei dolarului se datorează
uriaşelor cheltuieli pe care le
fac Statele Unite pentru întreţi­
nerea războiului rece — con­
struirea de baze militare, între­
ţinerea forţelor armate america­
ne pe teritoriul ţărilor capitalis-
care se învecinează cu ţă-
%le socialiste, livrarea de arma-
Tfient american in cadrul asa-
numilului „ajutor militar“ şi în
I abordarea de „ajutor economic“
c re de fapt este folosit în sco­ anul trecut guvernul american de de dolari, sumă care le a- N.A.T.O., ei nu privesc cu ochi za politicii mondiale ă S.U.A.
puri politice —- ele a menţine a sporit cheltuielile pentru cursa parţine.
i
O activitate bogată, bine o-
rientată, cu cartea tehnică, a
desfăşurat şi biblioteca centrală
regională. Acţiunile de masă or­
ganizate în oraşul Deva au fost
legate de specificul întreprinde­
rilor şi au avut ca obiec­
tiv principal creşterea producti­
vităţii muncii prin aplicarea de
noi metode. In urma unei cons­
fătuiri asupra cărţii „Lucrări de
zidărie" de Galkin. ţinută cu
muncitorii de la TR.C.H., con­
ducerea întreprinderii a coman­
dat 400.000 buc. de cărămidă
găurită pentru a aplica o nouă
metodă de zidărie, în scopul ob­
ţinerii de economii, după indi­
caţiile din carte.
Rezultate asemănătoare s-au
obţinut şi cu ocazia consfătuiri­
lor asupra c ă rţii: „Manualul
sobarului“ — la fabrica de tera-
Bibh’oteca în slujba
construcţiei socialiste
cotă, „Exploatarea minereurilor“
— la exploatarea minieră Deva,
„Conservarea cărnii şi a prepa­
ratelor din carne“ — la I.A.R.T.-
Deva etc.
Un fapt îmbucurător, remar­
cat cu ocazia unor consfătuiri
organizate de bibliotecă este viul
interes, căldura cu care partici­
pă la discuţii muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii din întreprin­ etc.
deri.
Dar, pe lingă industrie — a-
gricultura, pomicultura, creşte­
rea vitelor, viticultura etc. de­
ţin un loc preponderent în ocu­
paţia locuitorilor regiunii noas­
tre. In transformarea socialistă
a agriculturii, bibliotecarii au
jucat şi joacă un rol important;
munca cu cartea contribuind la
creşterea conştiinţei socialiste a
ţărănimii muncitoare, la întări­
rea convingerii în superiorita­
tea agriculturii socialiste.
Din partea multor bibliotecari
comunali se vede preocuparea
de a face din bibliotecă o şcoa­
lă a ţărănimii colectiviste. Prin
acţiunile de masă cu cartea se
urmăreşte însuşirea în mod te­
meinic de către ţăranii munci­
tori a cunoştinţelor despre agro­
tehnica înaintată în lucrarea pă-
mîntului şi ridicarea nivelului
cultural al acestora.
Pe această linie, în raioanele
agr'ire s-au organizat, mai ales
de către bibiliotecile comunale,
expoziţii de cărţi cu tema „Mun­
cind în comun obţinem recolte
bogate“, lecturi colective din
ziare, studierea statutului G.A.C.
în cadrul cercurilor de citit, pre­
zentarea de diafilme pe teme ca:
„Agricultura R.P.R.“ şi altele.
fâ fiz ii
a ţL&litieilm endiale îl
diferite marionete credincioase
lor la putere.
Pentru a abate atenţia opi­
niei publice, economiştii şi poli­
ticienii americani justifică pier­
derea de aur prin criza econo­
mică ce a avut loc în S.U.A. în
1957—58 şi care a făcut ca ex­
portul de mărfuri să scadă. In­
tr-adevăr, reducerea exportului
are influenţă în balanţa de plăţi,
dar aceasta nu e cauza prin­
cipală deoarece deşi volumul
vînzărilor S.U.A. a scăzut din
an în an, balanţa comercială a
fost în permanenţă excedentară
astfel că S.U.A. au putut să-şi
plătească integral importurile
şi chiar să dispună de un exce­
dent.
De aici rezultă că nu exce­
dentul redus al balanţei comer­
ciale explică secătuirea rezerve­
lor de aur ale Statelor Uni ie ci
dificitul cronic al bugetului de
stat care este determinat de ma­
rile cheltuieli militare în con­
cordanţă cu diferite programe
militare. Astfel, anual Statele
Unite cheltuiesc 9 miliarde do­
lari numai pentru finanţarea
războiului rece.
Aşadar, aceste cheltuieli sînt
cauza deficitului balanţei de
plăţi şi nu balanţa comercială
care mai aduce încă profituri
monopoliştuor americani.
In ciuda faptului că cheltuie­
lile militare duo la secătuirea
rezervelor de aur a S.U.A., în
DRUMUL SOCIALISMULUI pag ?
VEŞTI din ŢĂRILE
s o c i a l i s t e '''
Acţiuni de masă pe teme ca :
pregătirea solului în vederea
culturilor de primăvară şi toam­ U.R.S.S. Un „furnal păşilor“
nă, săminţa şi semănatul, creş­
terea vitelor, întreţinerea cultu­
rilor etc. ţinute fie sub formă 'Metoda „furnalului păşitor“ 3.000 tone şi înaltă de aproxi­
folosită la uzina metalurgică
de consfătuiri cu cititorii, fie sub din Voroşilovslc (Ucraina), re­ mativ 70 metri a fost depla­
formă de prezentări de cărţi sau duce cu 3—4 luni termenul de
lecturi în grup, sint foarte des reconstruire al furnalelor. sată cu 20 metri, folosindu-se
întîlnite în planul activităţii u-
nor biblioteci ca cele din Teiuş, La această uzină a fost nece­ cricuri hidraulice, troliuri şi un
Stremţ, Vinerea, Cristur etc. sar să se reconstruiască un fur­
Demne de remarcat sînt mani­ nal care a funcţionat aici fără sistem de scripeţi şi instalată
festările organizate anul tre­ reparaţii capitale timp de 13
cut de biblioteca comunală ani. Vechiul fumai a fost de­ pe fundaţia vechiului furnal.
din Geoagiu, printre care cele pe montat şi în acelaşi timp, pe
tem ele: „Agrotehnica principa­ Această operaţie complicată
lelor plante de cultură“ (consfă­ un stană separat, a fost mon­
tuire) ; „Noutăţi în agricultură“, a necesitat calcule inginereşti
„Metode noi la însămînţarea ce­ tat un furnal aşezat pe role
realelor“, „Un preparat pentru exacte şi o sincronizare excep­
combaterea bolilor la plante“, de oţel. Clnd totul a fost gata
„Protejarea livezilor de îngheţ ţională a muncii piontorilor şi
cit pot trăi seminţele“ (lecturi puternica construcţie de peste
in grup) ; „Să facem rodnic fie­ constructorilor. A rămas doar,
care petec de pămînt“, „Cum să
obţinem recolte bogate“, „Săteni, să se execute căptuştrea furna­
citind aceste cărţi de specialita­
te, vă îmbogăţiţi experienţa“ lului cu material refractar şt
(expoziţii de cărţi şi panouri)
etc. uscarea lut. In loc ăe 5 luni re­
Activităţi asemănătoare au construcţia s-a efectuat în 35[
desfăşurat şi bibliotecile raio­
nale din Alba Iulia, Brad şi Se­ de zile. -¦ i „
beş, cit şi cele comunale din Pe-
treşti. Miercurea şi Pianul de R. p. chineză Importante lucrări de irigaţii
Sus, Vinerea, Meteş şi Teiuş
Trebuie arătat însă că nu toa­ Aşteptind trenul, In gara Stmeria...
te bibliotecile raionale, comuna­
le şi săteşti au desfăşurat o pro­ ------- . '= = 8 1 ^ In prezent, două treimi din o capacitate variind între 100
pagandă tehnică şi agrotehnică întreaga suprafaţă arabilă a milioane pînă la cîteva miliar­
de înaltă calitate, nu întotdeau­ R.P. Chineze pot fi irigate ar­ de de metri cubi de apă, au fost
na au ales cele mai cores­ tificial datorită sistemului de 'săpate sute ăe mari canale. Ca­
punzătoare metode. Pe viitor — SECTORUL ZOOTEHNIC - irigaţie existent in ţară. pacitatea sistemului ăe drenaj
la fel ca şi in raioanele indus­ şi irigaţie din ţară a crescut de
triale — trebuie pus un accent In anii puterii populare, In peste 50 die, ori.
pe formele superioare, vii, R.P. Chineză au fost construite
atractive, ale muncii cu car­ imuri lacuri de acumulare, cu
tea : consfătuiri, concursuri,
conferinţe, seri de întrebări mîndria colectiviştilor
şi răspunsuri,' simpozioane etc.
organizate cu sprijinul specia­
liştilor, care trebuie cooptaţi în
colectivele de conducere ale bi­ Gospodăria colectivă din satul Re- cu lină semlfină), 42 perechi boi pen­
bliotecilor. riu, raionul Sebeş are numai cîţiva ani. tru muncă şi 32 capete por­
In aceşti ani însă, ea s-a cine din care 7 scroafe fătătoare, 9 ti­
Biblioteca trebuie să contri­ dezvoltat din punct de vedere neret pentru prăsilă şi 15 porci la în­
buie in mod direct la realizarea economic, a obţinut succese care grăşat R. D. GERMANA I5 iiî“ - o nouă ţesătură
sarcinilor economice şi politice o fac să se numere printre gospodăriile
ale regiunii. Bibliotecarii trebuie colective bune din raion. Vorbind des­ Pricepuţi crescători de animale, co­
să cunoască bine specificul lo­ pre dezvoltarea economică a gospodă­ lectiviştii din Reciu au îngrijit şi hră­
cal, planurile de producţie ale riei, trebuie să amintim că mult nit raţional animalele, respectînd cu In ianuarie 1961 la Combi­ observă şi piai bine atunci etnd
întreprinderilor din raza lor de timp la G.A.C. Reciu s-a neglijat una stricteţe indicaţiile zootehniştilor. Aşa natul textil din Zittau va înce­ ţesătura este şanjată.
activitate, ale gospodăriilor a- din ramurile de producţie care ar fi se explică faptul că în anul 1960, deşi pe producţia unei ţesături noi,
gricole colective sau S.M.T. şi putut aduce gospodăriei cele mai mari unele vaci au Intrat în lactaţie abia denumită „Patilain“. Firele fo­ Ţesătura „Patilain“ este r e ­
numai pe baza acestei cunoaş­ venituri băneşti — creşterea animale­ în a doua jumătate a anului, s-au ob­ losite la fabricarea acestei ţe­ zultatul muncii colective a spe--
teri să-şi orienteze planurile de lor. Gîteva cifre sînt grăitoare în a- ţinut în medie pe cap de vacă fura­ sături se caracterizează prin a- cialiştilor de la filatura din
muncă. ceastă privinţă. La sfîrşitul anului tre­ jată, numai pînă la 1 .decembrie, peste ceea că la anumite distanţe au Floha, de la Combinatul textil
cut, spre exemplu, gospodăria deţinea 2.050 litri lapte. In ceea ce priveşte loc schimbări ale structurii, ast­ din Zittau şi ăe la centrul de,
ÎOAN FAUR doar 2 vaci de lapte, 2 viţele, 10 pe­ producţia de lapte de oaie aceasta a fel îneît stofa capătă un plăcut cercetări tehnico-ştiinţifice al
rechi de boi pentru muncă, 340 oi şi ajuns la 42 litri, iar cea de lînă la efect de perle. Noul material va industriei textile din Zittau. In
directorul Bibliotecii cen­ 7 cai. 2,200 kg. pe cap de oaie. fi folosit în special la confec­ prima jumătate a anului 1961
trale regionale Deva ţionarea cămăşilor sport şi blu­ combinatul din Zittau va pro­
Rămînerea în urmă a acestui sector, Valorificînd produsele animaliere ob­ duce 230.000 metri pătraţi de
faţă de altele care s-au dezvoltat con­ ţinute, colectiviştii uirr Reciu au rea­ zelor. Acest efect de perle se „Patilain“.
siderabil, a constituit pentru consiliul lizat pînă la 15 decembrie 1930 vtw.-
de conducere al gospodăriei obiectivul turi băneşti în valoare de peste 120.000
unei analize profunde. Prin luna noiem­ Iei. Acest lucru le-a întărit şi mai mult
brie 1959, cu prilejul întocmirii pla­ convingerea că sectorul zootehnic —
nului de producţie pentru anul 1980, cu care acum pe bună dreptate se mîn-
s-au studiat posibilităţile de care dis­ dresc — este sursa cea mai importantă
pune gospodăria pentru a dezvolta şi de venituri. De aceea ei şi-au propus
acest sector. S-a ajuns atunci la con­ ca în anul 1961 să sporească şi mai
cluzia că pînă la 30 decembrie 1960, mult şeptelul. In baza prevederilor pla­
prin reţinerea tineretului bun de pră­ nului de producţie, pînă la sfîrşitul a- 1 0 1 tip
nului 1961 ferma de animale proprie­
sită $i prin cumpărări de animale, fer­ tate obştească a gospodăriei va ajunge R. S. CEHOSLOVACA
ma gospodăriei ar putea să nu­ la 154 taurine, din care 65 vaci de
mere 30 vaci de lapte, 4 juninci, lap te, 550 ol, 92 capete porcine din
care 16 scroafe fătătoare etc. In ceea
350 oi, 20 viţei şi 30 capete porcine. ce priveşte veniturile, acestea s-au pre­
văzut a întrece suma de 250.000 lei.
Pe baza acestui studiu, s-a stabilit ca La oţeWiile „Clement rGot- maşinii. Ea poate/ fi, de pildă,
Merită subliniat şi faptul că în a- twald“ din TiJ&nni/ie a fost rea­ folosită în agregat ca o dragă,
sarcină de plan realizarea întocmai nul 1961 colectiviştii de aici, pentru lizat un nou tip de excavator, poate fi transformată într-o
pe şine cu motor Diesel-ei*^. centrală electrică mobilă cu o
a acestui obiectiv important. a asigura condiţii corespunzătoare a- pik&e ăe pînă la 60 KW. Exca­
avînd o putere ăe tracţiune ăe vatorul pozte 'servi şi la mane.
De atunci a trecut un an întreg. dâpostirii animalelor, vor construi un 16.000 leg. vrarea vagoanelor. Datorită a-
La bilanţul pe care J-au tăcut recent nou grajd pentru 100 vite mari şi o Manipularea excavatoruhd cestor proprietuf multiple, el
este în mare măsură automa­
colectiviştii, ei au constatat cu satis­ maternitate pentru 50 scroafe. tizată, ceea ce permite să ’se va putea fi folosit nu 'mml&¦
preîntîmpine defecţiunile şi să
facţie că cele prevăzute în planul de Dezvoltînd continuu sectorul zooteh­ se reducă la minimum perico­ pe şantierele construcţiilor in--
lul ăe accidente. O noutate o
producţie nu numai că au fost reali­ nic, colectivişt»ii din Reciu sînt hotă- constituie folosirea multiplă a ăustriale, ci şi în porturile flu­
rîţi să facă din gospodăria lor o uni­ viale., g
zate dar au fost chiar depăşite. Gos­
tate tot mai puternică care să se ri­
podăria deţine acum ca proprietate
dice in cel mai scurt timp la nivelul
obştească 31 vaci de lapte, 4 juninci
gospodăriilor fruntaşe din regiune.
de peste doi ani care urmează ca în
V. PÎŢAN
curînd să intre in grupa vacilor de
lapte, 23 viţei şi viţele, 388 oi (123
V
eriza,d & l a © lor lor de a le spori cheltuielile.
Emisarii americani au încer­
cat să obţină un sprijin din
partea guvernului englez pentru
presiunile care le vor face asu­
pra guvernului de la Bonn. Re­ Î MBIBIP -- mKmlili H I Mm
feritor la aceasta, ziarul englez Pilii
„Daily Express“ relata t „Circu­
lă o idee stran ie: ideea că pÍLxv.\v::v;vÍ av.\_?Í3
Macmillan nu ştie dacă. trebuie
să-i sprijine pe americani îm­ :-fy
potriva germanilor în problema
înarmărilor. Rezultatul: numai Guvernul. S.U.A., care pînă la doleanţelor financiare ale S.U.A.,
în primele 10 luni ale anului alegerile prezidenţiale afirma că sau dacă trebuie să-i sprijine
1960, deficitul balanţei de plăţi economia Statelor Unite ar fi pe germani în rezistenta lor îm­ « i i i liliil
s-a ridicat pînă la 3 miliarde puternică, alarmat acum de potriva americanilor“. — O di­
dolari şi rezerva de aur s-a mai „descoperirea“ făcută, s-a gră­ lemă bogată în semnificaţii... « ilf
micşorat cu un miliard şi jumă­ bit să ia măsuri menite să re­
tate. ducă din cheltuielile pe care ie Tîrguielile acestea dovedesc o
fac în legătură cu întreţinerea dată mai mult contradicţiile e-
Suma de 18 miliarde dolari trupelor americane care se află conomice dintre principalele ţări
— la care se cifrează rezervele pe teritoriile ţărilor capitaliste. capitaliste, contradicţii care au
de aur ale Statelor Unite — pa­ Dar cum s-a gîndit ? Să retra­ la baza lor dificultăţile econo­
re să fie o sumă care să per­ gă trupele americane ? Nu ! S-a mice atît între ţările capitaliste
mită o încredere în stabilitatea hotărît doar rechemarea în ţară cît şi în cadrul blocurilor mili­
a 284.000 de membri ai fami­ tare.
Somesîtarlu extern liilor militarilor americani.
Ziarul vest-german „Deutsche
!l'‘ Această măsură a fost urma­ Woche" scria’: „Creşterea con­
tă de alta care se credea mai tinuă a poverii înarmărilor şi a
ţării. Insă această sumă nu e eficace: Eisenhower a trimis o altor cheltuieli necesitate de
proprietatea Statelor Unite, ci scrisoare lui Adenauer în care războiul rece 'ameninţă să pri­
ea reprezintă şi depunerile străi­ cerea ca R.F.G. să pună la dis­ mejduiască tot mai mult situa­
ne pe termen scurt în această poziţia S.U.A. 4 miliarde mărci ţia economică ă ţărilor occiden­
ţară, care şi-a asumat rolul de ca o contribuţie mai mare a tale. In aceste condiţii lucrul cel
bancher mondial în lumea capi­ Bonnului la cheltuielile de În­ mai cuminte ar fi să se analize­
talistă. Băncile americane au treţinere a bazelor S.U.A. din ze politica războiului rece, al
depusă în străinătate o sumă de Germania occidentală. cărui eşec devine din’ ce în ce Noile tipuri de maşini electri ce de bucătărie (ca de pildă cel tip
3 miliarde dolari, în timp ce mai evident şi să se alunga la „UKS-E 23“ care execută rapid diferite operaţii — tocaiul cărnii, cură-i
băncile străine au depusă în In sprijinul acestei cereri gu­ o înţelegere cu privire la dezar­ ţirea cartofilor etc.), au devenit populare în R.S. Cehoslovacă.
S.U.A. suma de 14,4 miliarde vernul american s-a grăbit să mare".
dolari. Rezultă că Statele Unite trimită pe Anderson, ministrul IN FOTO: Aspect dintr-un magazin de specialitate.
au o datorie faţă de restul lu­ de Finanţe al S.U.A., şi Dillon, Criză dolarului dezvăluie con­
mii capitaliste de 14,4 miliar­ secretar 'de stat adjunct, spre a tradicţiile existente în sînul la­ -m -
de dolari. cere aliaţilor un ajutor în nu­ gărului imperialist şi constituie
merar, ajutor care ar fi trebuit o dovadă edificatoare în dezvol­ um m u m â n i
Dacă proprietarii sumelor de-: să lămurească şi Bonnul să spo­ tarea inegală a economiei S.U.A.
puse în S.U.A. vor pierde încre­ rească cheltuielile pentru înar­ Totodată eă arată slăbirea în
derea în stabilitatea dolarului şi marea N.A.T.O Dar deşi guver­ ultimii ani a dominaţiei ame­
vor începe să-şi retragă depu­ ricane în lumea capitalistă. Cri­
nerile lor din Statele Unite, a- nanţii de la Bonn sînt cu tot za dolarului duce acum la cri­
tunci rezerva de aur a S.U.A. sufletul pentru ca R.F.G. să fie
va constitui numai 4—5 miliar­
înarmată pe picior 'de egalitate
cu ceilalţi participanţi ai
4 IANUARIE 1961
PROGRAMUL, I : G, 10 Muzică uşoa­ folclorul nou' şi jocuri .populare romî-
ră interpretată la acordeon 6,30 Emi­ n eşti; !6,15 Muzică uşoară; 16,50
siunea pentru sa te : Ne scriu, cores­ Curs de limba rusă; 17,30 Sfatul me-
pondenţii voluntari; 7,30 Sfatul medi­ dicului; 18,05 „Pionierii cîntă pacea şi
cului; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 prietenia“ , 18,50 Lectură din volumul
Roza vînţurilor ; 1,03 Teatru la mi­ „Pagini din Coreea« de Veronica Po­
crofon : „Milionarul“, comedie de Ior­ rumbaeu;' 19,40 'Muzică populară din
dan Iovkov; 12,30 'Afazică uşoară; Banat; 20,10 Muzică 'corală interpret
14.00 Gintă •Eugenia Frunză, Elisabeta tată de formaţii artistice de am atori;
Pavel şi Vasile Cănanăuţ 15,10 Jocuri 20,30 In , pas cu .ştiinţa: Bioeliimia şi
populare romîneşti; 16,15 Vorbeşte via'ţa — de acad, E., M acovschi; 21,15
M oscova!; 17,30 In sjţijba patriei; Muzică, de compozitori preclasici;
18.00 Program muzical pentru, fruntaşii 22,00 Muzică populară din R.P. Polo­
in producţie din-industrie -şi agricul­ nă; 23,1.5 Concert de noapte.
tură; 19,00 Jurnalul satelor; 20,20
Noapte bună, copii- 22,30 Concert BULETINE DE ŞTIRI: 5,00. 6.00,
distractiv. 7.00, 11,00, 13,00, 15,00 17,00, 20,00,
22.00, 23,52 (programul I ) ,’ 14,00,
PROGRAMUL II: 14,30 Almanah 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
buni intenţiile S.U.A. şi aliaţi- S. O. ştiinţific (reluare) ; 15,34 Gîntece diri II).'