Page 14 - 1960-12

pag. 2 aresmay»,ssaag^?ssore^ a aigAggTKag^res^^ uttUMUh, SOCIALISMULUI Mr. 1849
r&rxm
grs3jsaaazTjiS^i?vg^^sn|gsagai^

mi VesVti culturale din
|HSife
prietene
^ » sl
yr-tr - » ' r^r
¦— . /— ‘ j— >i— >j— ' /— ‘ /— ' r —' J— 1 r *

iwilâlml 0 In curind, în R. P. Un­ te care ilustrează bogata lu­
gară, va începe turnarea me interioară, uriaşa forţă mo­
noului film „Alba Regia“, pe
baza unui scenariu semnat bilizatoare, priceperea, tactul
de Gybrgy Palăsti. Acţiunea şi spiritul combativ cu care
filmului se bazează pe un
Oaspeţi** din Cosmos fapt real din istoria Marelui comunistul Gheorghi Dimi-
trov a luptat împotriva hitle-
Război pentru Apărarea Pa­ rismului.
triei al Uniunii Sovietice. Ro­
lul feminin principal va fi ° In parcul de cultură şi
interpretat de cunoscuta ac­
triţă sovietică Tatiana Sa- odihnă „Julius Fucilc" din 1
moilova.
Muntele Aragaţ din Armenia culă cosmică, ou o greutate de t a staţiunea de mare altitu­ Praga funcţionează un cine­ 1
nu-şi scoate căciula albă de ză- numai un gram ar cădea în Ma- dine din Armenia se foloseşte cu 0 Recent, o mare serată ar­ }
padă nici în luna cea mai c'aldă r©a Neagră, aceasta ar începe succes şi o altă instalaţie, rea­ tistică a reunit pe scena matograf panoramic — cir-
a anului, la altitudinea de 3.200 să fiarbă. Particulele cosmice lizată de V. Şestoperov, alcătu­
metri clima este deosebit de as- sînt atît de mici incit căzînd ită din straturi de camere ioni­ teatrului Kremlinului peste corcma — instalat cu aju­ 1
800 de artişti amatori din
20 de regiuni, districte şi repu­ torul specialiştilor sovietici. 1
blici autonome ale R.S.F.S.R. )
pră şi numai vulturii marilor pe pămlnt ele nu provoacă o zante, fier şi cîteva plăci foto­ Ecranul acestui cinematograf,
înălţimi mai îndrăznesc să zboa- încălzire vizibilă, grafice speciale. Cu această in­ Publicul a aplaudat cu căl­
re peste Aragaţ. stalaţie cu suprafaţa de 10 m.p. dură. pe aceşti artişti veniţi compus din 11 panouri de j
Pentru cunoa-şterela muitila- s-a reuşit să se fixeze particu­ din colhozuri, uzine şi fa­ 1
In ultimul timp însă în a- terală a acestor „oasipeţi“ din le cosmice de mii de miliarde mărime normală şi 11 pa­ -]
ceste locuri au apărut rivali ai Cosmos au fost create „capca­ de electronvolţi. brici pentru a prezenta în
vulturilor — colaboratorii Uni­ ne“ speciale. capitala sovietică cîntece şi nouri suprapuse este circu­ 1
versităţii de Stat din Moscova Ce Interes prezintă observaţi­ dansuri din regiunile lor na­
— cercetătorii razelor cosmice. După cum relatează ziarul ile efectuate pe muntele Ara­ tale. lar. Cîmpul vizual nu pierde 1
„Ekanomicesltai'a 'Glazeta'1, cer­ gaţ ? Se ştie că razele cosmice
Ce i-a minat în aceste locuri cetătorii Universităţii de Stat trecînd prin atmosferă îşi pierd ° Nu de mult, pe ecranele nici un aspect al imaginii 1
aspre, nepopulate ? Fapt este din Moscova — N. Grigorov, repede energia. Pînă să ajungă cinematografelor din Mosco­ 1
că muntele Aragaţ constituie o doctor în ştiinţe fizico-'niatema- la nivelul mării, numărul lor se va a fost prezentat filmul filmate, spectatorul aflîn- 1
ţintă minunată pientru razele tice, V. Murzin, dandidat în reduce de zeci ¦de ori. La sta­
cosmice, iar observarea lor ave ştiinţe fizico-matematice, şi in- ţiunea de 'miare altitudine însă artistic de scurt metraj „Bla­ du-se el însuşi în centrul 1
o deosebită importanţă pentru ginerul I. Riappdport, dare efec- intesitatea razelor cosmice este jina“, realizat de studioul
ştiinţă. Enigmia razelor cosmice tUeaiză1 observaţii pe muntele de 20-30 de ori mal ridicată de­ proiectării, care se efectu­ i
frămîntă de mult pe oamenii Aragaţ, au realizat pentru pri- cât la nivelul mării şi astfel du­ „Lenfilm“ după nuvela cu a-
de ştiinţă. Studierea lor a mja pară1si au folosit 'eu succes rata cercetărilor ştiinţifice se celaşi nume de F. Dostoiev- ează cu ajutorul a 22 de a- i1j
început încă la începutul seco­ un „calonrnetrii ionizat“, ' cu reduce de cîteva ori. Aici se în­ parate. Cu toate că circora-
?Ti Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalini“ din Capitală lului nostru în multe ţări ale ajutorul căruia rsd măsoară e- registrează particule care nu slci. Regia filmului aparţine ma nu va înlocui niciodatăa 1
lumii. Razele erau studiate pe nergia fiecărei particule sosite şl-au pierdut încă energia şi lui Alexandr Borisov, cunos­
a fost montată o casă experimentală tip „Bucureşti“ constru­ pământ, pe oceane, mări şi la­ din Cosmos'. La conferinţa in­ care generează acea ploaie de cinematograful, i se prevede 1
curi, pe gheţari şi vîrfuri de ternaţională pentru razele cos- alte particule elern'entare chiar cut pînă în prezent ca un
ită din plăci aglomerate, după proiectele Institutului de Cer­ munte, în atmidsferă, în b'aloa- mice care a avut loc la Mos în instalaţie. In felul acesta, oa­ talentat actor. Rolul „Blaji­ totuşi un viitor frumos. 1
ne şi stratostate. S-a observat coVa, comunicarea oamenilor de
cetări Forestiere. Casa este compusă din cameră de zi. dor­ că influenţa exercitată de raze ştiinţă sovietici cu privire la menii de ştiinţă reuşesc să stu­ nei" este interpretat de Iia
asupra aparatelor creşte odată crearea acestei instalaţii şi la Savîna (cunoscută spectato­
mitor, bucătărie, cămară, baie, vestibul. cu creşterea înălţimii. Astfel, metoda de măsurare a particu­ dieze procesele nucleare în con­ ° Recent, la Ulan Bator a 1
l a stabilit că aceste raze sînt lelor cu energie înaltă a fost în- rilor din filmul „Doamna cu
IN FOTO: Exteriorul casei. soli ai îndepărtatelor spaţii cos- tîmpimată cu un viu interes, diţiile unor energii su.praînalte căţelul“). avut loc inaugurarea festivă
a Palatului tineretului mon­ )
.........— -jggr ........ -— ale particulelor cosmice. o In editura POB (R. P.
Bulgaria) a apărut recent
0/f3 f r u m u s e ţ i l e r e g i u n ii H u n e d o a r a cartea „Procesul de la Leip- gol. Clădirea cu trei etaje a 1
zig“ — o culegere de cu- 1
vîntări, scrisori şi ăocumen- palatului are 200 de camere I

P e şterii© d© p e Crsiisil şi ocupă o suprafaţă, de pes­ 1
§terp«©-®dtlmeştf
te 10.000 m.p. In palat au )
fost amenajate trei să li: sa­ 1

1

la „albastră" cu 500 locuri 1

Peşterile despre care scriem folosire a acestuia jiu tre­ pentru prezentarea de filme,

în articolul de faţă se află buie să distrugă celelalte sala „verde“ de da-ns şi sa ­ 1

^ lingă localitatea 'Goăineşti formaţiuni însemnate din mice. la „albă“ de concerte, cu a- 3
proximativ 800 locuri. 1
A (raionul Ilia), pe versantul peşteră. Stalagmitele sînt Studierea lor detailată a dus
pe Pamenii de ştiinţă la desco­
j sting al văii ce trece prin mici şi în număr redus. Pe periri senzaţionale. Printre al­ iesle iuerări ale nn Palatul dispune de o bi­
tavan se găsesc lamele de car­ tele, ei au stabilit că particu­
^ acest sat. lele cosmice dare sosesc pe Pă- Renumiţii sculptori în piatră r bliotecă cu un fond de cărţi J
\ Existenţa lor a fost men­ bonat de calciu pe case se a- mînt din spaţiul interplanetar din Ural au început executarea nisipurilor Saharei şi a pira­ 1
cu o viteză uriaşă, apropiată de unor miniaturi artistice desti­ midelor din Egipt. de aproximativ 10.000 volu­
ţionată şi în lucrări mai ve­ flă miei cupe cu cristale de cea a luminii, adică de 300.000 nate Forumului internaţional al
km. pe secundă, venind în con­ tineretului care va avea loc la Csi mai buni maiştri din U~ me, un punct medical, un a- 1
chi, sublimindu-se rolul lor calcit. Atenţia este atrasă şi tact cu mlateria generează o Moscova în vara anului viitor. ral lucrează şi la o colecţie de )
ploaie de alte particule elemen­ Meşterii populari vor crea din cutii din mdlahit, comandate ]
de aşezări omeneşti, precum ele o mică terasă care poar­ tare — electroni cu sarcină roăonit, malahit, onix, jaspurt de o firmă din S.U.A. telier de croitorie, o sală de
negativă, pozitroni şi mezoni cu şi lazurit, 13 noi feluri de mi­
şi în Ghidul turistic al regi­ tă denumirea — „la masă“. sarcină pozitivă. Nuffierdase niaturi. No a ţâ ţi mese etc. T1
particule' cosmide posedă o e-
unii Hunedoara. Au fost cer­ Peştera de Sus comunică nergie colosală care depăşeşte Una din acestea va fi consa­ M a şui n a „ v o r b i t ©are"
crată trezirii Africii. Executată
cetate de speologii bucureş- cu exteriorul prin mai mul­ mii şi chiar zeci de mii de mi­ din rodonit roz, ea va evoca Inginerii din Sverdlovsk au realizat
soarele ce se ridică, deasupra
teni şi descrise de V. Trufaş. te deschideri. Interesantă liarde de eleotronvolţi. Astfel,

In toată această parte a este intrarea principală în s-a calculat că daică o parti­

văii, continuînău-se spre Bo­ formă de arcadă, mărginită tehnico-şii fi ce

iul de Sus, se întinde o pu- ' de alte intrări mai în­

ternică pătură calcaroasă. guste. „Sala mare“ are bolta

Peşterile de care este vorba străbătută de un horn. Ga­

se deschid intr-un perete ab­ leria principală are 70 m.

rupt de calcar, el însuşi cu lungime. In fundul peşterii

un caracter deosebit de .pi­ se află un aveu de unde se

toresc. Ele sînt numite Peş- ajunge la suprafaţă şi pe un­ o maşină -vorbitoare" care citeşte tex­

\ tera de Jos şi Peştera de sus, de se scurge sub formă de tele speciale pentru orbi.

{ după poziţia ce o ocupă faţă cascadă subterană un pîrîiaş

) de vale. care străbate întreaga peş­ O invenţie neobişnuită Principiul funcţionării maşinii se ba­
zează pe transformarea luminii în cu­
} Peştera de Jos, aflată la teră.

3 30 m. deasupra pinului, are Peştera de sus reprezintă Pe la începutul secolului nos- de rotaţii în direcţii contrare, rent electric. Cartea este aşezată în-
tru," o invenţie neobişnuită fă- dînd astfel vagonului stabilita- tr-o casetă, iar sistemul optic acţionat
f o galerie principală lungă de cursul subteran pe 80 m. al cea senzaţie în întreaga Euro- tea necesară şi posibilitatea de' de un mic motor electric se depla­
pă. Intenţionând să reducă subs- a transporta o încărcătură pînă sează încet de-a lungul rinduriior. I-
S 50 m., din care se intră in~ pîrîiaşului ce a format-o. Ea tanţial costul căilor ferate, in- la 15 tone. maginea literei întunecă în capul optic
ginerul francez Luis Brennane 8 rezistenţe. Semnalele sonore carac­
> tr-o cameră boltită de unde este interesantă prin gran­ a construit un vagon care mer- Dar pentru întrebuinţarea teristice obţinute astfel, sînt amplifi­
gea... pe o singură ş in ă ! El a sistematică a unor astfel de va- cate, iar apoi transmise printr-un di­
se ramifică alte patru gale­ doarea intrării şi „sălii mari“ instalat în cabina ’ vagonului goane, ar fi fost necesară re-' fuzor.
două motoare cu ardere, inter- construirea tuturor platformelor
rii ascendente care se înfun­ etc. din gări şi renunţarea la tre­ Omul citeşte cartea captînd sunetele
nă, unite cu un electrogenerator. muzicale Intr-un minut un orb poate
dă sau devin foarte înguste Aceste peşteri merită să fie T . . . . ... __ nurL dat fiind că acestui vagon capta 300 — 400 sunete.
„Inima aces ci mven.u o - nu i se putea aplica nici un fel
incit vizitatorul nu le mai vizitate, constituind un punct stituiau doua „discuri gnoscopi- ?e remorcg_ Aceste considerente Prin realizarea maşinii vorbitoare
j_au gj hotărît soarta ; „senza- f.e creează posibilitatea de a da oa­
poate străbate. turistic interesant pentru cei ce“ aşezate la. baza vagonului, menilor lipsiţi de vedere o variată pre­
ţionala invenţie“ fiind dată la... gătire profesională.
Ce-i deosebit la această ce doresc să cunoască frumu­ care dezvoltau pe minut 3.000
arhivă.
peşteră ? In primul rină e- seţile regiunii noastre. Fru­

xistenţa in pavajul înaintat, museţea locului este dată şi

a perlelor de peşteră forma­ de 'multiplele fenomene car­

te din carbonat de calciu; stice ce se găseăc în toată \

apoi, existenţa chiropteritu- zona Goăineşti, Boiul de Sus.

lui pe partea stingă a came- Cărmăzineşti. De pildă, la

( rei, care, deşi în cantitate Boiul de Sus, se pot urmări

*' exploatabilă mică „ar putea pereţi abrupţi calcaroşi, dis­ r—000— ‘Noua maşină agricolă celibslovacă — conveierui cu motor
Diesel, care poate recolta 200 leg. plante pe minut.
fi totuşi întrebuinţată de lo­ pariţie de ape curgătoare, o

calnici pentru fertilizarea regiune interesantă de 'doli­ i; de miere Din deşeuriie prod ucţie i

solului slab productiv, carac­ ne, ponoare, peşteri, ehei, Un grup de specialişti de ia labo­ prafeţe cultivate cu legume, la diri­ SnsfaSatie de încălzit,
ratorul central al uzinei de superfos- jarea instalaţiilor de aspersiune. ve n tila t şi ră c it încăperile
teristic zonei Godtneşti-Bo- trepte etc. faţi din Djambul (U.R.S.S.), au ela­
borat tehnologia obţinerii bellax-ului —©OO— Uzinele „Rudich Letnic 1930“ din
iuri“ (V. Trufaş). Eventuala VULCLJ BUJOR Din cele 50 de soiuri de mie- de miere de către soldaţi, „ei — o substanţă albă asemănătoare ne­ Un „ c r o ito r “ electronic Radotina, R. S. Cehoslovacă, au în­
re pe care ne-am deprins a le şi-au pierdut minţile, vomitau, grului de fum, rezultată din deşeurile ceput să producă un nou tip de in-
interesantă descoperire cunoaşte, sînt cîteva care nu aveau diaree, şi nu puteau sta secţiei de superfostaţi. Pe unul din laminoarele de profi- stalaţie pentru încălzirea, ventilarea şi,
pot fi date în alimentaţia omu- în picioare“. Se crede că mierea luri ale combinatului metalurgic din ,a nevoie, răcirea încăperilor. Insia-
arheologică lui fie din cauza gustului lor, era de la o plantă denumită Beliax-ul se întrebuinţează în in­
fie datorită faptului că sînt to­ rhodendron. De asemenea, este dustrie ca material izoîant şi este un
In împrejurimile oraşului Sta- mentat cu 16 statuete de bronz xice. Astfel, mierea din florile cunoscută descrierea de către component indispensabil în producţia Magnitogorsk a fost montată o maşină la-la poate folosită în ateliere, la-
ra Zagora (R. P. Bulgaria), Ia bine conservate şi numeroase a- de tutun are gust amar. Dar, Barton în 1794, a mierii otră­ de talpă microporoasă albă pentru în­
50 de metri de movila unui mor- plicaţii albe din metal, înfăţişînd dacă nu este comestibilă pen­ vitoare din laurul de munte călţăminte. electronică de calcul care asigură tă- *)oratoare» cantine, săli de şedinţe etc.
mînt, arheologii au descoperit pe Hercule, Gupidon, menade şi tru om, este consumată» în (Calmă latifoliă), în regiunile ierea cfăxrăx dj eşeuri• a ,laminatxel.or. Ina- Re„g„l„are. a tempera. turii. se efectuează
satiri. . schimb cu plăcere de către al­ de munte ale Statelor Unite. A- Uzina de superfosfaţi din Djambul, , manual, sau automat — cu ajutorul
cinci care antice îngropate îm­ bind. Despre o altă miere otră­ Ici, mii de kg. de miere au fost care a şi expediat prima partidă de mte întreprinderea avea multă bătaie 1Inui termostat.
Obiectele descoperite au o vitoare ne vorbesc scrieri vechi aruncate în rîuri fiind otrăvi­ bellax unei fabrici din Taşkent, va
preună cu caii. Patru din aces­ mare valoare. Se presupune că ale lui Xenophon (istoric, gene­ toare. Este interesant sistemul produce anual din deşeurile produc­ de cap cu deşeurile rămase după tă- Un utilaj asemănător este şi siste-
ele datează din secolul al lll-lea ral şi filozof atenian), oare no­ de verificare al mierii în acea­ ţiei cîteva sute de tone de bellax.
te care au cîte patru roţi, iar al al e.n. adică din epoca imperiu­ tează că în timpul consumului stă regiune, unde există mulţi iere, care trebuiau retopite în cuptoa- mu) electric de încălzit şi aerisit cu
lui roman. lauri de munte. Se dă unui cli­ —000—
cincilea — două roţi. Unul din A*'0 ' O ne 1/5 dintr-un dm. p. de Snie- rele Martin. Maşina electronică de cal- 0 capacitate de 400—500 metri cubi
carele cu patru roţi este orna­ re-fagure în timpuil înfloririi T r a c to r d ir ija t de un
acestei plante. Dacă clinele poa­ cîrnp m agnetic cui planifică singură cum trebuie croit pe 0ră, care se instalează sub ferestre
te merge în picioare după 30-40
minute de la mînciarea mierii, Colaboratorii Institutului unional de oţelul pentru a satisface comenzile pri- şi este destinat camerelor de locuit,
familia apicultorului polate S-o cercetări în domeniul electrificării a-
LICĂRI MARE consume în linişte. griculturii au elaborat un sistem nou mite de combinat şl a evita totodată Acelaşi aparat poate fi folosit şl pen­
msm de dirijare a tractoarelor bazat pe crea­ deşeurile. tru aspirarea aerului viciat din încă-
rea unui cîmp magnetic artificial. Noul peri.
In Germania occidenta- sistem a şi fost experimentat în con­ Proiectul acestui agregat „care gîn-
'ă se vind în magazine diţii de producţie. deşte“ şi datorită căruia se realizează —000—
jucării „Made S.U.A.“ A- anual pînă la 4 milioane ruble eco­
ceste jucării constau din : Dacă prin suportul de sîrmă pentru nomii, a fost elaborat de Institutul Transportor gigantic
tancuri şi maşini cu în­ viţa de vie se trece un curent slab „Stalproekt“ în colaborare cu unul din pentru mine
cărcătură atomică, rachete alternativ, în jurul ei se formează un
atomice, tunuri etc. Ştiaţi că.0. cîmp magnetic. Orientîndu-se după a- institutele de cercetări ştiinţifice. La carierele de cărbune care fac
cesta, tractorul prevăzut cu aparate
Toate acestea sînt tăcute ...biblioteca lui Lev Tolstoi din trece extrem de precis printre rînduri —000— parte din marele combinat de la Ţu-
cu un anumit scop de că­ Iasnaia Poliana număra nu mai fără ajutorul omului. Aparatura re­ roszow va intra în funcţiune în curind
tre guvernanţii de la puţin de 22.000 cărţi şi reviste glează chiar şi o deviere de 1 cm. Extragerea galhslui un transportor gigantic — ce! mai
Honn, in colaborare cu in 35 de limbi ? Printre volu­ din alumină mare pînă în prezent din R. P, Polonă.
S.U.A-, Şi anume — de a mele bibliotecii nu lipsea „Ca­ întoarcerea maşinii la căpătui ria­ Alcătuit din două benzi cu o lăţime
educa pe copii în spiritul pitalul“ lui Marx . dului se realizează prin conectarea' la Un grup de cercetători de la uzinele totală de circa 3 m. el va transporta
militarist-fascist. In foto :• suportul de sîrmă, la locul potrivit chimice din Greiz-Doehlau, regiunea pămîntul din cariere cu o viteză de
Unele din jucăriile „Ma­ ...au existat ceasuri construite Gera, R.D.G, a reuşit să obţină me­ 20 km. pe oră la o distanţă de 2 km.
de S.U.A.“ vîndute în în întregime din... lemn ? Un a unei bucle transversale. talul rar galiu din alumină. Puterea motoarelor care acţionează
Germania occidentală. astfel de ceas a fost confec­ Sistemul de inducţie al dirijării au­ cele două benzi ating împreună 3 mi­
ţionat de către un bătrîn iscusit Acest metal, este după cum se ştie, lioane Waţi.
din Irkutsk, şi ceasul l-a slujit tomate a tractoarelor pe bază de co­ indispensabil în tehnica semiconducto-
cu credinţă itn timp îndelungat, mandă — program poate fi aplicat şt rilor şi măsurătorilor. Datorită punctu­ Atît transportorul, cît şi motoarele
în horiieuifujă, pe plantaţiile de ceai lui său înalt de fierbere e! este de a- au fost construite în R. P. Polonă.
...totalul exemplarelor de zim­ şi de arbuşti fructiferi pe marile stt- semenea foarte mult folosit la termo­
bri din lume nu depăşeşte 200? metrele speciale. Un transportor similar va fi mon­
tat în anii urmălori la altă mină ase­
...o broască ţestoasă poate că­ Pentru importul unui singur kilo­
ra în spinare greutatea a 3 oa­ gram de galiu era nevoie de 17.000
meni maturi ?
de mărci în valută străină. mănătoare.