Page 17 - 1960-12

I •- - PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAI Cu planul
anual îndeplinit
h e gier.a.a

I H unr-doam -D ev.'

cî

ţ Muncitorii şi tehnicienii secţiei j

i. de conserve a întreprinderii re- ]

t gionale de industrializarea căr- I

*¦ nii din Deva, desfăşurînd o sus-
^ ţinută întrecere pentru îndepli 1^

^ nirea planului de producţie ş1 ^

q realizarea de economii la pre- •]

[ ţul de cost, au dobîndit un nou 1

C succes în muncă. ^

Anuí XII. Nr. 1850 M arţi 6 decem brie 1989 4 pagini 20 bani rtu ' Colectivul secţ'iei noastre a
îndeplinit planul anual de pro-
-ţ
lţ" ducţie cu o lună de zile îna- }

Pmm e x tin d e re a iw eeanixării ( inte de termen şi a produs în j

introducerea tehnicii noi — C contul anului viitor pînă la data 1

cale sigură de realizare m s u is fe ra e v u de 5 decembrie cantitatea de Ij
a sarcinilor de plan pe 1961 ţ 45.000 kg. conserve. Ca urma-

Prin extinderea armării me­ creşterea productivităţii muncii L re a reducerii consumurilor spe- ^
talice şi cu inele de bolţari din
beton la incă 10 abataje fron­ la extracţia cărbunelui. La mina ^ cifice de materii prime, am rea- ţ
tale şi la aproximativ 14.000 m. Lupeni, de exemplu, producţia
de galerii, minerii din bazinul extrasă din abatajele cu susţine­ [ lizat în cele 11 luni ale aces- I
carbonifer Valea Jiului au redus re metalică este acum de 7 ori
în ultimele 4 luni consumul pla­ mai mare ţaţă de cea extrasă ţ tui an şi o economie de 317.026
nificat de lemn de mină cu 4,5 în prima jumătate a anului tre­
Ce! denal III- în locul laptelui mc. la mia de tone de cărbune cut. De asemenea minerii de la L lei Ia preţul de cost al pro
extras. Uricani, una din cele mai tinere
exploatări de cărbune cocsifica- jr ducţiei. La obţinerea acestor suc- I^
Aceste realizări sint rezulta­ bil din ţara noastră, care folo­
!ea Congres al ADOLF DRUKER de var, ceea ce tul avîntului cu care minerii sesc şi ei metode moderne de L cese a contribuit buna organiza- -j
P.M.R. a pus în a avut ca urma­ muncesc pentru îndeplinirea sar­ armare, sînt cunoscuţi ca maiş­
faţa industriei directorul uzinei „Victoria re îmbunătăţirea cinii trasate de cel de-al III-lea tri ai randamentelor înalte. In r re a locului de muncă, ceea ce >
Călan Congres al P.M.R. de a reduce luna octombrie ei au dat peste
noastre siderurgi­ - calităţii fontei. consumul specific de lemn de o tonă de cărbune pe poet şi au L a făcut ca operaţiunile să se ]
ce sarcina de a S-a început de mină de la 53 m.c. pe mia de economisit lemn şi alte materia­
tone de cărbune extras în 1959, le în valoare de peste 70.000 I facă în mod succesiv, conform ">
la cel mult 35 mc. în 1965. Ex­ lei. Aplicarea acestei metode de
tinderea abatajelor frontale cu lucru a permis extinderea meca­ jj procesului tehnologic, urmărirea ")
susţineri moderne contribuie la nizării în subteran.
spori necontenit producţia de asemenea, elaborarea fontei alia­ [ cu stricteţe a consumurilor spe- '

metal. Creşterea producţiei va te pentru cilindri de laminoare f cifice de materii prime pe fie- ¦*

trebui să se obţină în cea mai în oubilouri etc. 1 care sortiment în parte, aplica- 1

mare parte pe baza sporirii in­ Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ b rea de inovaţii care au dus la I.j

dicilor de utilizare a agregatelor nerii întreprinderii noastre au L creşterea productivităţii muncii

existente, prin ridicarea conti­ primit cu multă bucurie hotări- ( şi reducerea preţului de cost.

nuă a nivelului tehnic al produc­ rile recentei plenare a C.C. al Ttnărn Sanda Stoica lucrează la fabrica de ciorapi „Sebe­ F. NEDELC1U
ţiei. P.M.R. Ei au apreciat că sarci­ şul" din Sebeş, intreţinînă in bune condiţiuni maşina de încheiat
şt folosind din plin ziua de muncă îşi depăşeşte lunar norma in şef de echipă secţia
Aşa cum se subliniază în Di­ nile ce ni le-a pus în faţă parti­ medie cu 20-25 la sută.
conserve l.R.I.G. Deva
dul pentru anul viitor, sînt pe
rectivele Congresului •- ,,0 condi­ deplin realizabile. • f V—f lm J y— J ' I v,
ţiei principală pentru îndeplinire®
cu succes a planului economic Valoarea producţiei globale va Ce o Sună mai devreme Fier vechi In !ii spre site li mii
pe anii 1960—1965 este introdu­ creşte la uzina „Victoria"-Căl»n
în anul viitor cu 13,97 la sută
cerea tehnicii celei mai noi în faţă de anul acesta, iar cea a

toate ramurile economiei naţio­ producţie! marfă cu 13,18 la su­ pielăriilor

nale- Se va acorda o deosebită tă. In anul 1901, va trebui să Apa minerală de Boholt este an s-au instalat o maşină pen­ Pesfe 1 6 ,0 0 0 kg. Auxiliari lei spune toată lu­ gadă comenzile primite. Atunci
aienţie mecanizării şi automati­ sporim indicii de utilizare a fur­ renumită pentru calităţile ei cu­ tru spălarea sticlelor, o maşină se stabilesc piesele care se con­
zării complexe a producţiei, pro­ nalelor cu 11,8 la sută faţă de rative. Anul acesta, colectivul de •pentru desiniectarea sticlelor cit Alături de celelalte organiza-' mea şi sub acest nume se gă­ fecţionează din deşeuri, se sta­
ceselor tehnologice avansate, indicii planificaţi în anul 1960. aici a reuşit să-şi realizeze şi şi un bazin cu o capacitate de ţii U.T.M. din oraşul Sebeş şi
specializării şi cooperării în De asemenea, va trebui să pro­ chiar să depăşească cu aproape 3 m.c. pentru captarea apei de tineretul de la iabrica „Simion sesc şi în scriptele întreprinde­ bilesc ce materiale trebuie scoa­
industrie, introducerii în produc­ ducem cu peste 34 la sută mai o lună mai devreme sarcinile de rezervă. De asemenea, conduc­ Bărnuţiu“ a participat la colec­ se din magazie, precum şi o ast­
ţie a realizărilor ştiinţei şi teh­ multe radiatoare decît realizările plan. Pînă acum s-au livrat u- tele izvorului au fost complet tarea şi predarea de cit mai rii. Minerii le mai spun cîteo-
nicii moderne". acestui an şî să sporim producţia nităţilor comerciale 1.200.000 înlocuite, ceea ce a dus la redu­ mult fier vechi pentru oţelării. fel de organizare a lucrului ca­
de semicocs cu peste 22 la sută litri apă minerală, cu 200.000 cerea considerabilă a pierderilor. De la începutul anului şi pînă dlată — în glumă, bineînţeles
Urmînd această oale, colecti­ faţă de cea planificată în anul litri mai mult tată de plan. în prezent, tineretul din aceas­ re să ducă .la micşorarea mano­
vul întreprinderii noastre a în­ acesta. In telul acesta s-a ajuns ca în tă fabrică a colectat şi predat — „fuşeri“. De fapt, numele de
registrat în cursul anului 1960 La aceasta au contribuit mă­ prezent, in 24 de ore să se cap­ I.C.M.-ului peste 16.000 kg. fier perei.
succese valoroase. Astfel, la sec­ Pentru traducerea în viaţă cu surile tehnico-organizatorice lua­ teze circa 15.000 litri apă bună vechi. „fuşeri“ le-a fost dat mecanici­ Comisia este deci în măsură
ţia furnale, planul anual de pro­ succes a sarcinilor de plan pe te de conducerea I.I.L. „1 Mai" pentru consum, în loc de 2.500
ducţie a fost îndeplinit cu aproa­ anul 1961, comitetul sindicatului din Deva, privind mecanizarea Colectînd această cantitate lor de la mină cu mulţi ani în să aprecieze volumul de econo­
pe două luni mai devreme. La şi conducerea Întreprinderii, sub litri cît se capta la începutul a- de metal ei şi-au îndeplinit şi mii pentru luna respectivă. A-
secţia turnătorie, planul prime- îndrumarea comitetului de par­ unor operaţiuni. Astfel, in acest nului. depăşit angajamentul anual. urmă, pentru că pe atunci repa­ oesta este însă doar începutul.
lor 10 luni a fost îndeplinit în tid, au organizat dezbaterea lor Fruntaşi în acţiunea de colecta­ După ce centralizează propune­
proporţie de 104,53 la sută pe secţii, cu întreaga masă de =Li ; re a fierului vechi se numără rau de mîntuială utilajele, le
ş.a.m.d. muncitori. Pe baza propunerilor tovarăşii Ana Voicu, Emil O- rile şi. întocmesc planul de ac­
făcute cu această ocazie condu­ Fenfro anul viilor priş şi Mircea Ailoaie. „fuşereau“ — cu alte cuvinte. ţiune, membrii comisiei îşi ra-
Printre măsurile mal impor­ cerea întreprinderii a întocmit un
tante luate de către colectivele plan de măsuri tehnico-organi- Muncitorii cooperativei meşteşugă­ sarcinile planului de producţie pe a-| D. 1LIESCLJ Astăzi însă, munca lor nu mai ionează activita­
noastre de muncă, sub îndruma­ zatorice, precum şi un plan de reşti „Mureşul“ din Alba Iulia au dis­ nul 1961 şi să obţină însemnate eco­ tea de control
rea organizaţiei de partid, în măsuri privind ridicarea nivelu­ cutat şi analizat posibilităţile reali­ corespondent justifică acest nume. Cel puţin şi îndrumare. Şi
scopul îndeplinirii şi depăşirii lui tehnic al producţiei. In aces­ zării sarcinilor de plan ce le revin nomii. astfel, zi de si,
pianului Ia toţi indicii, se numă­ ta din . urmă sînt prevăzute o- în anul 1961. Ei au scos în eviden­ in ce-i priveşte pe ei, mecanicii în orele de ser­
ră organizarea în bune condi- biective menite să ducă la îm­ MARIA BOLDURĂ viciu, sau în a-
ţiuni a întrecerii socialiste pe bunătăţirea continuă a procese­ de la I.M. Barza I Ei repară u- fara lor, ei ţree
profesii cu obiective concrete, ca­ lor tehnologice, la sporirea indi­ corespondentă tilajele într-un prin ateliere,
re a cuprins peste 400 furnalişti cilor de utilizare a agregatelor termen scurt,
şi turnători, organizarea între­ şi la îmbunătăţirea calităţii pro­ ţă şi succesele obţinute în primele trei Râsplata m uncii dar le repară stau de vorbă cu
cerii între schimburi, brigăzi şi duselor. De pildă, la secţia fur­ trimestre ale anului 1960, remarcabile bine, nu le „fu- membrii echi­
secţii, aplicarea cu curaj a ini­ nale este prevăzut a se intro­ şeresc". De altfel pelor, dau su­
ţiativelor noi. O atenţie deosebi­ duce un dispozitiv de insuflat fiind în acest sens reducerea preţu­ Utemiştii secţiei electrice a u- cii patriotice". Printre cei dis­ minerii le aduc gestii, înregis­
tă s-a acordat introducerii pe o sodă caustică în oale. Acest lu­ lui de cost cu 4,7 la sută faţă de 1,1 zinei „Victoria" Călan au trăit tinşi, se află şi tinerii Dominic numai cuvinte trează rezultate­
scară cît mai largă a tehnicii cru, va aduce după sine scăde­ la sută cît era planificat, obţinerea in aceste zile momente de adin- Peter, Pamiil Cuteanu, Barabaş de laudă. le. Evident, în
noi. In acest sens, la furnale s-a rea simţitoare a conţinutului de unei economii de 70-000 Iei etc. că satisfacţie. In adunarea gene­ Iosif, Constantin Pleşan, Csapo acest fel, nu pot să nu se rea­
introdus metoda de umezire a sulf în fontă. Tot la secţia fur­ rală a organizaţiei de bază s-a Aladar şi alţii. Mecanicii de Ia lizeze angajamentele.
aerului insuflat cu aburi, fapt ce nale se va introduce barbotaren Pe marginea prezentării sarcinilor anunţat împlinirea unui an de atelierele Bar­
a condus la reducerea simţitoare fontei cu gaz metan în oala de de plan pe anul 1561, muncitorii coo- eind a luat fiinţă brigada de Organizaţia de bază U.T.M. za s-au eviden­ O a m e n i s¦i r e z u l t a t e
a consumului de cocs şi la eli­ turnare şi se vor face încercări peralori Nicolae Greeu, Zaharie Achim, din secţia electrică se mîndreşte ţiat în acest an
minarea mersului greoi şi prin Petru Bota, Elisabeta Sima şi alţii, muncă patriotică a secţiei, cu nu numai prin Dar, In ultimă instanţă, eco­
împreună cu şefii de secţii Kajnak Io- care ocazie, utemiştii ce au de­ cu asemenea tineri, care, la rîn- calitatea repa­ nomiile le realizează muncito­
sif, Roman Brici şi Cornel Puican. s-au pus peste 100 ore de muncă vo­ raţiilor şi promptitudinea în in­ rii, oamenii. Şi iată în ce chip.
angajat sâ realizeze şi să depăşească luntară, urmau să fie răsplătiţi. dul lor, sint satisfăcuţi pentru tervenţii, ci mai ales prin bă­
tălia pentru realizarea de eco­ ...Pentru luna octombrie, echi­
8 utemişti au primit insigne distincţiile primite. nomii. Şi nu atît valoarea tota­ pa lui Petru Ciulai, un munci­
şi carnete de „Brigadier al mun­ lă a economiilor, care-i destul tor care mai are doar oîţiva ani
A. TUZA de mare — aproximativ 500 000 pînă va sărbători frumoasa vîrs-
lei — ci felul în care s-au ob­ tă de 5 decenii, a primit prin­
corespondent ţinut ele a stîrnit interesul tu­ tre' altele sarcina să confecţio­
turor secţiilor. neze liamere şi crampoane. La
•A5S«.' prima vedere, o sarcină uşoară,
„Flecare muncitor care nu prezenta nici o dificul­
surpări a furnalelor. La banda pentru determinarea gazelor din S-atli(aeţia dato fiel împlini tate. In magazie exista fier su­
sa înregistreze economii" ficient, oamenii se pricepeau ia
de turnare s-a introdus stropi­ — P ă i. . . acestea Vocea unui cupto- ca pe o bucată de lui, deşi munca lor astfel de lucrări, aşa că...
sînt adevărate ino­ lut. Transformarea e destul de grea şi Aceasta este iniţiativa sub
rea fontei cu negreală de grafit (Continuare in pag. 3-a) vaţii ! De ce nu le-aţi rar, veselă şi ascuţi­ lingoului în blum se de mare răspundere. care lucrează mecanicii atelie­ Poate aşa ar fi procOdat unii
prezentat cabinetului tă, răzbate nefiresc face sub acţiunea cal­ relor T.M. Barza, pornită la în­ muncitori. Dar nu un comunist
tehnic ? Astea aduc de clar peste toată culată şi gîndită a In ajutorul acestor ceputul anului >în curs de către ca Ciulai. EI şi toţi membrii
mii de Lei economii hărmălaia din hala oamenilor. Zăvălaş organizaţia de partid din sec­
întreprinderii, fac uriaşă, pînă pe po­ Vasile sau Grigorean muncitori, cît şi al ţie. Conform iniţiativei, fiecare brigăzii pe care o conduce şi-au
* munca oamenilor mai diumul pasarelei un­ celor ce lucrează pe muncitor trebuie să lucreze în format un obicei: înainte de a
) uşoară, execuţia lu- de avusese loc discu­ Ioan sînt într-o con­ macaralele Tiegler aşa fel îneît la sfîrşitul fiecărei
jj crărilor mai rapidă ţia de mai sus. Pe tinuă încordare în luni să poată raporta că a ab­ merge Ia magazie, scotocesc toa­
sub pasarelă, purtate timpul execuţiei a- sau comandă trans- ţinut economii. te ungherele. La fel au proce­
şi mai plină de sigu­ cestei operaţii. Parcă fercarele, au venit cei dat şi de astă dată.
ranţă... de rolele liniei de la­ devin una cu maşina, doi ingineri electro­ In acest scop s-a constituit o
minare, treceau din comando-controloare­ mecanici amintiţi la comisie formată din muncitori — E păcat să scoatem fier
...Cei doi tineri in­ minut in minut lin­ le părînă prelungiri început, prin îmbu­ fruntaşi şi conducerea secţiei. din magazie pentru hamere şi
gineri, Mociofan Şte­ ale manilor abile, cu nătăţirile aduse a-
fan şi Cirgulea Con­ gourile în formă de care mecanicul co­ paratelor şi apareta­ Comisia are menirea să-i aju­ crampoane — i-a spus lui Ciu-
stantin, se priviră prismă uriaşă, înro­ mandă maşinii să jelor electrice. Reali­ te pe muncitori la descoperirea
^ oarecum nedumeriţi şite la o temperatură zarea acestor trans­ N. ANDRONACHE
^ la aşa vorbe. Lor, in­ de 1.300 grade. De la formări (ia transfer­ resurselor de economii şi să ve­
tr-adevăr, nu le-a car s-au modificat (Continuare in pag. 2-a)
trecut prin minte sâ tăieturile de clare a gheze ca economiile să nu se
prezinte nici una din impulsurilor, s - au facă în detrimentul calităţii lu­
crărilor. Pentru aceasta, la fie­
îmbunătăţit schemele
care început de lună, 'membrii

comisiei discută cu fiecare bri­

:ViS

Din carnalul reporferu! ui

modificările aduse în ele comandă la cajă

Deşi ne aflăm abia la începutul lui decembrie, croitorul Koloman Nas- ultima vreme insta­ cuptoarele-celulă, un­ facă din lingouri ba­ etc.) nu ar putea fi ¦'
zek, de la cooperativa „Viaţă nouă“ din Orăştie şi-a depăşit cu 68 la sută laţiilor electrice ale de fuseseră supuse re drepte şi regulate. însă posibile fără f
planul de producţie pe trimestrul IV al acestui an. E o realizare care ar blumingului de la încălzirii pînă mai O fracţiune de se­ contribuţia unor mun­
face cinste oricui. C. S. Hunedoara. A- înainte, scoase „la cundă să-ţi pierzi citori de frunte ca
cestea le considerau aer" cu ajutorul ma­ controlul asupra a- membru de partid
—m= îndatoriri de servi­ caralelor Tiegler, lin­ cestor manete şi e Bălan Vasile sau can­
ciu; ei s-ar fi simţit gourile erau îndru­ deajuns să dai rebut. didaţii de partid
încă o secţie nu ştiu cum dacă ci­ mate mai întii spre De aceea, după fie­ Colcer Remus şi Chi-
neva le-ar fi prezen­ transfercar, de unde care blum bine exe­ ţuc Constantin, care
Pentru a veni în sprijinul iangerie. Lucrările de bună ca- erau butate automat cutat, mecanicii de au lucrat sub supra­ Fabrica de conserve Buftea produce un bogat Sortiment de
populaţiei printr-o deservire cît litate efectuate în noua secţie, tat altfel. Oare nu­ pe rolele purtătoare, la cajă simt atît de vegherea celor doi
mai completă, cooperativa „Mu- fac ca de la bun început să se mai preţuirea bănea­ spre cajă, acel me­ des bucuria scâlăîn- ingineri. Toţi aceştia, conserve din legume, fructe, carne. IN FOTO: Sala de um­
reşul“ din Alba Iulia a deschis primească aici numeroase co- scă aduce satisfac­ canism de turtire ca­ du-le sufletul, mulţu­ azi. îţi vorbesc cu plere şi dozare a cutiilor de conserve.
în strada Unirii o secţie de bo- menzi. ţii ? 'Mult mai plină re transformă oţelul mirea crescind în ei mîndrie de realizări­
de căldură este mul­ înroşit în bare de di­ le muncii lor, cu a-
ţumirea ce o citeşti mensiuni dorite. A- picătură cu picătu­ ceeaşi satisfacţie ne­
in ochii oamenilor ceastă transpunere a tăinuită cu care a-
metalului ăintr-o for­ ră. De aceea, după mintesc despre tot
cărora le-ai venit în mă în alta nu se ceea ce s-a făcut ele
ajutor la greu... Cît face însă atît de sim­ terminarea fiecărui către partid pentru
de minunat este a- ca viaţa lor şi a
cest simţămînt al sa­ plu, doar prin vite­ schimb, aceşti oa­ noastră a tuturor să
tisfacţiei datoriei îm­ fie tot mai plină, mai
plinite. za linialelor, care le meni sînt văzuţi zîm- luminoasă.

— He-he-he! înce­ presează şi le nete­ bind din toată ini­ I. STRÂUT

pe zidirea la cald a zeşte pînă la refuz, ma. Oameni mai ve­
cuptorului nr. 5...
/'•'C seli ca ei nu sînt în

toată hala blumingu­