Page 18 - 1960-12
P. 18
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1850
BggawgggaggiBgBw ¦»MIM.«jiwiaBsmBWigBagjaawBwgaagBaBCT
M M © Mai aproape de A începui Colectiv harnic Artişti amatori
învăfămînful
fruntaşi
cerinţele consumatorilor agrozootehnic de masă încă de la începutul anului, colec contribuit în mod deosebit colectivul
<VWSA v-WV\ tivul Atelierelor centrale de reparaţii de muncitori de la secţia maşini-u- Maria pătrăşco iu ,
ol întreprinderii de explorări „Ar nelte care, în afara sarcinilor de plan,
> Invăjămîntid agrozootehnic de dealul“ din Alba Iulia, a pus un ac numai în luna octombrie a.cx, a exe educatoare, instructoare
cent deosebit pe mărirea productivi cutat lucrări de confecţii metalice în artistică şi interpretă prin
Sezonul de toamnă-iarnă a spus, de pildă, conducerea res bă mult timp prin oraş fără rost, S masă s-a dovedit a fi un mijloc tăţii muncii şi obţinerea de cît mai valoare de 100.000 lei. Un aport deo cipală în spectacolul cu
taurantului „Mureşul“ (gestio în loc să se ocupe de bunul mers } important pentru îmbogăţirea cu- multe economii la preţul de cost. Pen sebit la obţinerea de economii la pre piesa „Ochiul babei", pre- ,
găsii unităţile întreprinderii de nar tov. Vasile lonescu) despre al treburilor în restaurant. Ş noştinţelor agrozootehnice ale co tru aceasta conducerea administrativă, ţul de cost, prin reducerea consumuri ‘zentat la faza interregio- >
faptul că ospătarii Gheorghe Ţa- avînd sprijinul organizaţiei de partid, lor specifice de materiale, combusti nală a Festivalului bienal
alimentaţie publică din oraşul pu şi Andrei Molnar au o atitu Ce spui3 condicile lectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăra a întocmit un plan de măsuri tehnico- bil convenţional, energie şi altele, de teatru J . L. Caragiale“,
dine necuviincioasă faţă de con nilor muncitori cu gospodării indi organizatorice, pe care apoi l-a tra l-au adus tovarăşii Ioan Drăghici, de căminul cultural din
Deva bine aprovizionate şi cu sumatori, nu respectă comenzile dus in viaţă. mecanic, Gheorghe Rusu, şef echipă Cimpa, raionul Petroşani.
primite şi servesc greoi şi... „pe mecanici, Ioan Barbu, fierar, Pop lo-
localurile renovate. Atît la cele sprinceană“ ? Au existat cazuri viduale. Spre deosebire de anii Printre altele s-a trecut la verifica sif, sudor, maistrul Gheorghe Faur şi r am
cind unii consumatori necunos-' trecuţi, cînd au funcţionat mai pu rea pieselor din magazie pentru a se alţii.
două restaurante cit şi la búlete cuţi au aşteptat şi cîte 45 de mi 'de s u g e s t i i şi r e c l a m a ţ i i stabili în mod cert stocurile existen \WM
nute pentru a fi serviţi cu o te, la o mai bună repartizare a lucru In activitatea lor muncitorii atelie
se găsesc din abundenţă diferi bere, in timp ce alţii (prieteni)’ Consuîtînd condicile de su ţine cercuri, în acest an numărul lui pe fiecare muncitor, ceea ce a dus relor au întîmpinat şi unele greutăţi NICOLAE CREANGĂ,
au fost serviţi în acest timp de la asigurarea unui ritm normal de din partea întreprinderii. Amintim ( învăţător, deţinător al ro
te preparate culinare, mîncăruri două ori. De asemenea, ospă gestii şi reclamaţii ale tuturor acestora a cresout considerabil. A- muncă în fiecare secţie. De asemenea, printre acestea slaba preocupare pen
tarul Gheorghe Ţapu are şi pros la fiecare sfîrşit de lună au fost or tru punerea la dispoziţia atelierelor a lului ,jVlaicu" din piesa
calde precum şi un sortiment tul obicei de a brusca pe unii unităţilor de alimentaţie publică ceasta dovedeşte că ţăranii mun ganizate consfătuiri de producţie în mijloacelor de transport necesare, cît „Cei care rămîn singuri“,
consumatori fără nici un temei. care s-a analizat îndeplinirea obiec şi lipsa de piese de schimb. pregătită pentru acelaşi
bogat de băuturi. De asemenea, Mai trebuie spus că la acest res •hn oraşul Deva, constaţi că în citori şi-au dat mai mult seama tivelor cuprinse în planul tehnic cu festival de căminul cultu
taurant nu se respectă nici gra termen în luna respectivă, precum şi Avînd în vedere sarcinile mari care ral din Săsciori raionul
personalul de deservire are o a- majul, în special la fripturi. In cea mai mare parte cele sem de importanţa ce o prezintă cunoaş îndeplinirea angajamentelor luate de stau în faţa colectivului atelierelor,
ceea ce priveşte asigurarea‘unor către fiecare muncitor. conducerea întreprinderii va trebui să Sebeş.
titudine cuviincioasă faţă de cantităţi suficiente şi variate de nalate de către consumatori sînt terea metodelor înaintate privind lu ia măsurile cuvenite pentru asigura
mîncăruri se manifestă încă lip întrecerea socialistă între secţii, uni rea atelierelor cu cele necesare. *3
consumatori. Acest lucru reiese suri. Cu cîteva zile în urmă, la pornite din dorinţa de a contri crarea pămîntului, îngrijirea şi hră- tăţi şi echipe a fost mai bine organi
ora 14,55, Ia restaurant nu exis zată, punîndu-se un accent mai mare Peniru anul 1961 conducerea între
şi din condicile de sugestii şi tau dec.it două feluri de niîncare bui la îmbunătăţirea apiovizio- nirea animalelor etc. pe ridicarea calificării muncitorilor. prinderii şi atelierelor vor trebui să
Mai mult, orarul de. funcţionare Toate aceste măsuri au dus la creşte ia de pe acum măsuri pentru a asi
reclamaţii în care consumatorii al restaurantului nu este cel mai îmrii şi desîrvirii in aceste uni rea productivităţii muncii pe perioada gura planul fizic pe trimestrul I, pen
potrivit. In acelaşi timp sînt în tăţi. Păcatul constă insă în fap 1 ianuarie — 1 noiembrie 1960 cu
au făcut aprecieri bune la adre chise ambele restaurante exis La BraÎea Romînă 4,7 la sută pe cap de muncitor, la re iru a asigura colectivul de muncitori
ducerea preţului de cost peste sarcina
sa unităţilor şi a personalului tente în Deva („Mureşul“ şi tul că unii gestionari nu ţin In acest an, pentru funcţionarea planificată, cu circa 390.000 lei. de aici cu materiale şi scule, astfel
„Dunărea“ ). Din acest motiv cercurilor agrozootehnice în condi
de deservire. . u- între orele 17—20 consumatorii cont de sugestiile oamenilor ţii corespunzătoare, comitetul co La realizarea acestor economii ă îneîf 'sarcinile ce le stau în faţă să
sînt puşi in situaţia să apeleze muncii. La restaurantul „Mu munal de partid, împreună cu co fie duse Ia bun sfîrşit.
CSnd e x i s t ă p r e o c u p a r e la preparate reci. Pentru aceasta reşul“ deşi propunerile făcute în
considerăm că este necesar ca I. DUMITRU
încă din lunile de vară con conducerea întreprinderii să ia condica de sugestii şi reclamaţii mitetul executiv al Sfatului popu-
ducerea întreprinderii de alimen măsuri de îmbunătăţire a pro
taţie publică din Deva a întoc sînt destul de preţioase, gestio ^ Iar din Bretea Romînă, au luat din
mit un grafic de aprovizionare, gramului, in aşa fel ca la ori
stabilind datele pentru procura narul obişnuieşte ca întotdeau < timp măsurile necesare. Astfel, lec
rea fiecărui produs in parte. Da ce oră din zi unul din restau
torită preocupării pentru acest rantele care servesc mîncăruri na să dea un răspuns negativ. torii au fost recrutaţi din rîndul in
lucru, la ora actuală, cele două
restaurante („Dunărea“ şi „Mu calde să fie deschise. Multe propuneri, se referă la ginerilor, tehnicienilor agronomi şi
reşul“) cit şi laboratorul de pre
Nici în ce priveşte igiena, în luarea de măsuri în ceea ce pri medicilor veterinari. Sălile de curs
localurile de alimentaţie publi veşte întocmirea unui reperto au fost fixate din vreme şi asigu
că nu s-a făcut fotul. Mai ales riu corespunzător pentru orches rate cu combusiibil şl lumină. La
la bufete, aceasta lasă mult de tră, precum şi la înlăturarea rîndul lor, lectorii, ajutaţi de către
parate sînt bine aprovizionate- dorit, iar la restaurantul „Mu pauzelor interminabile. Tot din conducerile gospodăriei şi întovără
cu cartofi, ceapă, murături di
ferite etc. Numai la restaurantul reşul feţele de mese sînt mur această condică se trage con- şirii, s-au ocupat de recrutarea unui
„Mureşul“ s-au pus la murat dare şi rupte. Apoi deficienţe cluzia că dirijorul orchestrei, număr cît mai mare de cursanţi- dS88=
5.000 bucăţi gogoşari, 900 kg. Otvos Geza, are obiceiul de a In zilele de 2 şl 3 decembrie, cele
varză şi altele. Cantităţi asemă sînt şi la spălarea paharelor, se deplasa la mesele consuma trei cercuri agrozootehnice din co Tpalese © via ţă n o u ă
nătoare de produse se află şi în
magazia restaurantului „Dună care se face neigienic. mună, care cuprind 84 cursanţi,
rea“. Buna aprovizionare a res:
taurantelor permite să se întoc Da restaurantul „Dunărea" e- torilor pentru a „ciupi“ cîte ceva. şi-au început activitatea.
mească meniuri bogate şi varia
te. Aceste produse sînt bine con xistă un bogat sortiment de Acelaşi lucru se întîmplă şi cu La Zam La noi, la Lăpuşnic, gospo tor şi de bucătărie, un aparat
servate, evitindu-se astfel pier orchestra de la restaurantul dăria colectivă s-a înfiinţat prin de radio „Bicaz“, bicicletă pen
derile pe parcurs, fapt ce influ mîncăruri calde şi preparate. In octombrie 1958. Nu m-’am în tru mine şi cîte altele.
enţează pozitiv şi asupra renta „Dunărea“ (dirijor Otv5s Laci). Pregătirea deschiderii învăţămîn- scris de la început, deoarece ne-
bilizării unităţilor. schimb comportarea unor ospă De asemenea nici unii gestio tului agrozootehnic Ia gospodăria vastă-niea ţinea cu tot dinadin Abia aştept să vină ginerele
agricolă colectivă din Zam, s-a fă sul să mai aşteptăm măcar uri în concediu. O să se bucure de
tari faţă de consumatori lasă de nari de bufete nu ţin cont de cut cu simţ de răspundere. După ce an de zile, sa vedem întîi cum rinduielile pe care mi le-am fă
sugestiile consumatorilor făcu au fost procurate materialele intui- or duce-o ceilalţi oameni. Mi-a cut. Că vorba ceea, am cu ce
dorit. Ospătarii Gheorghe Cîn- te în condici. tive, ca planşe, grafice şi bibliogra sărit însă în ajutor Lenuţa, şi mă lăuda. Peste 270 zile-mun-
fia necesară, cursul agrozootehnic mai ales Lucreţia, care-i căsă că am făcut anul acesta numai
dea şi Petru Fodorca, aşteaptă Deservirea şi aprovizionarea torită cu un miner din Petriîa. eu, iar Lenuţa, 133. Şi am pri
bacşiş. mit : 1.665 kg. grîu, 415 kg. orz,
Şi bufetele sînt bine aprovi sînt lucruri care asigură reali şi-a început activitatea în ziua de — Ce să mai aştepţi, mamă ? 207 kg. cartofi, 20 kg. brînză,
zionate cu preparate proaspete Dacă la restaurantul „Mure zarea sarcinilor de plan ale u- 4 decembrie. N-ai ce mai aştepta. Inscrie-te! 830 kg. dovleci, 1.245 kg. po
nităţilor de alimentaţie publică. rumb, 41 kg. zahăr şi in plus,
şi în sortimente variate. Merită De aceea acestor probleme tre Prima lecţie, „Măreţul program A prins bine venirea în con 4.150 lei. Nu-i vorbă, că şi gi-
laude colectivul laboratorului de buie să li se acorde toată aten de dezvoltare al agriculturii“, a stîr- cediu a Lucreţiei şi a ginerelui nere-meu, Eftimie, a avut cuvînt
preparare precum şi colectivul ţia. nit un viu interes în rîndul cursan meu Eftimie, în iarna lui ’59. greu cînd a fost vorba să ne
bufetului expres. Aceste două u- ţilor. M-am înscris cu tot păm întul: înscriem în colectivă.
nităti satisfac în cea mai mare Conducerea I.A.P.L'. Deva 1,70 ha. pe care l-am primit la
La Burjuc împroprietărirea din 1945. Trăiesc acum o viaţă nouă
şi m-am convins că numai gos
parte cerinţele consumatorilor va trebui să lichideze cu siste In seara zilei de 4 decembrie, După primul an de muncă în
cit şi notele de comandă întoc gospodărie, bucatele mi-au pri podăria colectivă poate aduce în
mul de control din birou a ac s-a deschis învăţămîntul agrozoo sosit. Cu ce mi-a rămas din
mite zilnic de către gestionari tivităţii unităţilor şi să meargă tehnic de masă şi Ia gospodăria 1959, şi cu ce am primit ca a- casă belşugul şi bunăstarea.
in unităţi unde să studieze ce agricolă colectivă din satul Burjuc. vans în ’60, mi-am renovat ca ANDRONIC LUNCANU
pe baza cerinţelor. ; rinţele oamenilor muncii, să le Cercul este frecventat de 40 cursanţi. sa, am cumpărat pentru fata cea
acorde toată atenţia, să le re mică,-- Lenuţa, mobilă de dormi colectivist
O n o t ă s l a b ă Sa d e s e r v i r e Pentru buna desfăşurare a învăţă-
mîntului, a fost stabilită din timp com. Lăpuşnic, raionul Tiia
Dacă aprovizionarea este bine
făcută, dacă meniurile în gene zolve favorabil. tematica şi s-a procurat materialul
ral sînt. consistente şi variate
nu acelaşi lucru se poate spune 1. MANEA intuitiv. S
V. ALBU _______ __ . .., « w
despre modul de deservire a con
sumatorilor in localuri. In a- şul“ există nereguli, ele se dato Leu cu leu spre sute de
ceastă direcţie se manifestă mul rase şi responsabilului care nu
te neajunsuri tocmai datorită ia nici o măsură. Acesta prote (Urmare din pag. l-a) îilată pe lucrări de întreţinere! IOSEFINA DAVID,
lipsei de îndrumare a persona jează ospătarii care au abateri Rezultatul apare şi mai frui
lului de deservire. Ce aré de Personal, gestionarul se plim- lai fierarul Cornel Cristea, co mos dacă ţinem seama că ei casnică, interpreta rolului
munist şi el. e rodul muncii întregului co Fioarei în piesa „Ochiul
CBlocul 7/iN .y 'W c -A a / \ w 1W lectiv, care, sub lozinca „Fiecare babei", pusă in 'scenă de
— Ai dreptate. De altfel, nici muncitor să înregistreze eco căminul cultural din Cimpa.
nu mă gînd'esc să mă duc la nomii“, a dat bătălia pe toate
magazie. Să căutăm fier vechi 1
fronturile, pentru a valorifica
Şi oamenii s-au pus pe trea
bă. Aici o şină de cale ferată totul.
centru ca tine cută. Camerele, bi trecuseră chiar şi veche, dincolo alta, în alt colţ
rii şi tinerele care ne mobilate, mul fetele care, după un vagonet uzat. Din tot fierul
locuiesc în cele te din ele înzestra cum se ştie, au adunat au confecţionat 25 ha-
cinci blocuri din te cu difuzoare, le mai mult spirit mfâre şi 60 kg. crampoane. In DEPUTATUL
Cugir să păstreze asigurau tot con gospodăresc. Dar acest fel, Ciula! şi ortacii săi
curăţenie, să în fortul necesar. Da odată cu decerna au mai adăugat la economiile
grijească de bunu toria lor era nu rea steagului blo anterioare încă 2.650 le!...
rile obşteşti şi să mai să păstreze cului fruntaş a De la lăsarea serii au tre Bradului este complet re
respecte ordinea curăţenia şi liniş pornit o nouă în La fel au procedat şi mun cut cîteva ore. In sediul gos făcută. S-au transportat aici
de funcţionare a tea celor care se trecere organizată citorii din echipele lui Ioan O- podăriei, la lumina unui bec din albia Mureşului drea 30
căminelor, condu odihneau. Lucru u- în cinstea zilei de prean, Nicolae Berindei, Augus- electric, un om stăruie în m.c. balast care a fost aş
cerea administra şor de realizat cînd 30 Decembrie. Bă tin Glava şi... toţi ceilalţi. Da 1 faţa unei mese. socoteşte de ternut pe p suprafaţă de 700
tivă a U.M. Cugir te gînăeşti că aici ieţii din blocul nr Nu-i nici o exagerare. Lună de zor. Să fie oare contabilul m.p.
a organizat o în lună, fiecare muncitor a înre gospodăriei ? Nu. Am aflat
trecere, avînd ca sînt mulţi fruntaşi 7 sînt hotărlţi ca Dispensarul medical din comuna Şibot, raionul Orăştie, a gistrat economii de 50... 100... mai tîrziu că-i preşedintele Cetăţenii din circumscrip
obiective tocmai în producţie, ute- şi în această eta fost înzestrat cu un aparat roentgen Cu ajutorul lui oameni 500 lei. gospodăriei agricole colecti ţia electorală nr. 1 l-au spri
aceste probleme. mişti. Tîmplarul pă să se situeze tot lor muncii li se acordă asistenţa medicală calificată. ve din Ilia, tov. Nistor Se- jinit pe deputatul lor şi în
Tinerii muncitori ştefan Plopeanu, pe primul loc. Mar- Aşa au fost obţinute cele bastian. Dar tov. chemarea de a participa la
cu Damían, Augus- Iată-1 în clişeul de faţă pe tov. dr. Aurel Huna, pregătin- 500.000 lei economii. O cifră Nistor sebastian
au privit întrece ÎNSEMNĂRI tin Mihuţ, şi Va du-se să dea o nouă consultaţie. Însemnată mai ales pentru un lucrările de îndi
rea cu toată se sile Oancea, mun colectiv care nu numără mai este şi deputat in guire a Văii Bă-
Vasile Oancea de citori, elevi la mult de 200 de Oameni. Şi a- sfatul popular co trina. Aici, în frun
riozitatea. Comite la controlul tehnic, şcoala serală, care munal. te cu deputatul, a- >
tele de blocuri, elev la şcoala se fac parte din co ceasta mai ales dacă se are în ceştia au dislocat i
rală, Nicolae Mo- lectivul gazetei de — In gospodărie pină acum aproa- >
împreună cu con guţ, mecanic, ca şi perete, ca şi toţi vedere faptul că secţia e pro- ne-a 'spus tov. Nis pe 400 m.c. pă-
ducerea adminis mulţi alţii au de tinerii conştiincioşi, tor Sebastian ca şi mînt.
venit în scurt timp mai au încă de lu ~ T t * » O C •* — în circumscripţie
trativă, au Hotărît, exemple de com cru cu linii loca sînt multe proble Altădată deputa
ca cei care încal portare şi discipli tari mai comozi, ca ar Construcţii In sate me de rezolvat, iar tul a trecut şi pe
nă. 'Majoritatea ti dacă nu-ţi mai
că disciplina, nu nerilor respectau loan Jercan, tur ...la cinematograful „7 Noiem Aproape in fiecare sat, cetă sume pentru îmbunătăţirea con rupi un pic şi din la Victoria Ionel,
păstrează cuirăţe- cu stricteţe regu nător, Tuăorache brie“ din Brad s-ar distribui bi ţenii execută noi lucrări de in diţiilor de învăţămînt. La Inuri timpul liber nu le
nia, vin în stare lamentul de func Biţian, lăcătuş, Iu- lete numerotate pentru a se e- teres obştesc prin contribuţia vo se vor construi in anul viitor poţi face faţă. Gheorghe Suha\,
de ebrietate etc., să lică Vîlsan, lăcă vita situaţia neplăcută ca spec luntară. Se construiesc şcoli, că două săli de clasă, iar la Oarda
fie discutaţi de în tuş, loan Rusu, tatorii să stea de două cri la mine culturale, poduri, drumuri, se va termina clădirea şcolii de Tov. Nistor Sebastian este Partenie Micloş şi
tregul colectiv, daţi rin d : odată pentru bilete şi o- etc. 4 ani începută in acest an. mereu preocupat de rezolva
ca exemplu rău la dată pentru ocuparea scaune rea problemelor curente le pe la alţi cetăţeni
gazeta de perete, lor preferate. In adunările populare de vo Pină acum, în întregul raion, gate de bunul mers al tre din drcumscripţie cu care a
iar în cazuri mai tare a contribuţiei voluntare s-au ţinut 24 adunări de votare burilor atît în gospodărie discutat problema amenajării
grave să Ce propu ţionare a căminu proiectant, şi Vir- IL1E VISA pentru anul 1961, care au loc a contribuţiei voluntare. unui şanţ pentru scurgerea a-
gil \Muntean, lăcă pei. Şi, a fost suficient ca
nă scoaterea lor lui. corespondent în prezent, cetăţenii stabilesc o- In raionul Hunedoara numai deputatul şi cu aceş- •<
din cămin. 'Ademe Intr-una din zi tuş, care nu se
nea Hotăriri s-au lele trecute admi străduiesc să păs ...la „Librăria Noastră“ din dată cu sumele necesare şi lu Şi aici, în cele peste 30 adu cit şi în circumscripţie. Şi tia să iasă la m.uncă pen
luat la fiecare că nistratorul blocu treze curăţenie in Lupeni s-ar aduce mai multe crările pe care vor să le exe nări de votare a contribuţiei vo munca depusă l-a adus mul tru ca in scurt timp exem
min odată cu lan lui a fost invitat camere, dină un cărţi tehnice pentru minerit ca cute. luntare, s-a stabilit o seamă de te satisfacţii. plul lor personal să mobili
sarea întrecerii. Şi. la o şedinţă orga exemplu rău ce re sînt mult solicitate în acest lucrări de construcţii. De pildă, zeze pe toţi cetăţenii străzii.
nizată de comite oraş. De asemenea, ar fi bine In raionul Alba în satul Strei, s-a votat începe Mulţi spun că în gospodă Tot aşa s-a întîmplat şi a-
cum edte şi nor tul U.T.M. al uzi lorlalţi. Alţii, cum dacă responsabilul acestei libră rea construcţiei unei şcoli de 7 rie nu există lucru la care tund cînd în circumscripţie
mal, roadele au nei în colaborare este, de pildă, loan rii ar avea o atitudine mai cu In acest an, la Intregalde a ani, iar cele 43 familii din satul preşedintele să nu-şi fi adus a fost vorba de alinierea gar
început să ’se ara cu comitetul' sin viincioasă faţă de cumpărători. început construcţia unei şcoli de Ferigi, comuna Cerbăl, au votat contribuţia. Pentru aceasta durilor, de spoirea faţadelor,
te. Băieţii, ca şi fe dicatului. Erau de "Gîju, mecanic, în 7 ani cu fonduri din bugetul sfa construcţia unei şcoli de 4 ani. el este stimat şi apreciat de curăţirea fintînilor etc.
afară de faptul că I. LEAHU tului popular raional. Pentru a de toţi colectiviştii. In cir
nu păstrează cură grăbi ritmul lucrărilor, cetăţenii Tot pentru îmbunătăţirea con cumscripţie, deputatul Nis ...Sînt tot mai dese serile
tele, doreau ca faţă şi ceilalţi ad ţenia, are uneori corespondent din comună au votat ca întrea diţiilor de şcolarizare, în satul tor Sebastian 'stă de vorbă cină deputatul Nistor Sebas-
steagul de fruntaş ministratori. Cu prostul obicei să ga contribuţie voluntară pentru Cerişor, comuna Lelese, s-a vo l adesea cu cetăţenii, îi as- tian se întilneşti cu cetă.ţe- y
să fie adus în blo acest prilej s-a vină la cămin în ...gestionarul Ioan Mihuţ de anul viitor să fie folosită la tat suma necesară pentru exe ? cultă cu răbdare aooi.
cul în care locu dat rezultatul în la mlagazinul alimentar din sa construcţia şcolii. Valoarea ''con cutarea instalaţiei electrice la S împreună, trec la fap- nii, discutind cu ei şi alte
iesc. trecerii. Primul loc stare de ebrietate, tul Muncelul Mare, raionul Ilia. şcoala elementară, > te. Unii cetăţeni i-au pro- probleme legate de educaţia
a. fost ocuvat de împotriva apucă nu ar mai ţine magazinul închis tribuţiei votate se ridică la pes cetăţenească, de comportarea
Tinerii din blo blocul nr. 7. Cînd turilor acestora zile în şir şi ar avea o atitudine In comuna Şîntandrei se vor / pus, ca strada Bradului să în' societate etc. Cetăţenii îl
cul nr. 7, pssie 300 au văzut steagul este îndreptată a- civilizată faţă de consumatori. te 18.000 lei. continua lucrările de construcţie ) fie pietruită. Deputatul a a- ascultă cu. multă atenţie şti-
la număr, ca şi aşezat la intrarea De menţionat că în timp ce ma ale noului cămin cultural; > predat această propunere. indu-l un om destoinic, bun
ceilalţi, aveau ton în bloc. băieţii s au cum atenţia tutu gazinul stă închis gestionarul se Şi in comunele Inuri şi Oar ^ a antrenat la muncă pe toţi gospodar.
te condiţiile pen bucurat mult. In- ror. ocupă cu rezolvarea probleme < cetăţenii, iar acum strada
tru o odihnă plă- lor personale. GH. EICĂ da de Sus s-au votat însemnate I. M.
V. A-
miner vVVW ‘AWWVVvVWWVv^vWvAA/VNAVVA'VV\\VVVvVvVVV