Page 20 - 1960-12
P. 20
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1850
LUOARjLE _ADUNĂRII GENERALE A O. N. U. A jM b m & is ş & r l • ju d & jp g le ş l i r i » Ş & fo*
iez@lvarea problemei coloniale
ti
nu mai poale fi amîmafă
NEW YORK 4 (Agerpres). TASS Discursul rostit de reprezentantul „Declaraţia cu privire la' acordarea in .L u cră rile c o n fe r in ţe i Sub semnul întăririi prieteniei
transmise: De şase zile, în cadrul şe Portugaliei Vasco Garin a fost atît dependenţei ţărilor şi popoarelor co internaţionale Piigw asls chino-sovietice
dinţelor plenare ale Adunării Generale prin conţinutul cît şi prin forma sa loniale“, prezentată de guvernul U.R.S.S
continuă discutarea unei probleme de de un cinism şi de o insolenţă rar în- spre examinare actualei sesiuni a A- MOSCOVA 5 (Agerpres). •— stabilităţii în lume", proî- E. Ra- MINSK 5 (Agerpres). TASS trians- La primirea ofioială Liu Şao-ţi a
cea mai mare importanţă, şi anume a tîlnite. Atît în cadrul Adunării cît şi dunării Generale a O.N.U. Chemării TASS transmiţte t La 4 decem binovici (S.U.A.) „Crearea unei m ite: La 5 decembrie au sosit la rostit o cuvîntare în oare a sublimai
Declaraţiei cu privire la acordarea in în comitetul pentru problemele de tu toate statele membre ale O.N.U. să Minsk membrii delegaţiei de partid şl că prietenia chîno-sovietică se bazea
dependenţei ţărilor şi popoarelor colo telă toate delegaţiile ţărilor Africii şi sprijine această declaraţie. brie şi-a continuat lucrările fa situaţii favorabile pentru dezar guvernamentale a R. P. Chineze con ză pe principiile marxism-lenlnisniului
niale. 39 de delegaţii au şi luat parte Asiei au demascat în cuvîntările lor Moscova cea de-a 6-ia conferinţă mare", acad. Nikolai Semenov duse de Liu Şao-ţi. împreună cu mem ş! ale internaţionalismului proletar, şi
la discuţia care are loc pe marginea rînduielile colonialiste sălbatice care Reprezentantul Nigerului a declarat (U.R.S.S.) „Formarea opiniei pu brii delegaţiei a sosit la Minsk, Leo- că poporul chinez consideră întărirea
acestei probleme. domnesc în posesiunile portugheze. Ga că delegaţia ţârii sale condamnă colo internaţională Pugwash a oame nid Brejnev.
rin a avut îndrăzneala să afirme că a- nialismul sub toate aspectele sale. Tre nilor de ştiinţă. Au lost asculta blice", acad. Aleksandr Vinogra- acestei prietenii drept cea mai sacră
Şedinţa din dimineaţa zilei de 3 de ceste delegaţii s-ar fi dedat Ia atacuri buie să se spună, a adăugat el, că dov (U.R.S S.) „Rolul şi răs datorie internaţională a sa.
cembrie s-a deschis cu discursul dele calomnioase şi a vorbit cu grosolănie popoarele care se mal află încă sulă te rapoartele prezentate de acad. punderea oamenilor de ştiinţă",
gatului Greciei Tsatsos care a luat a- despre reprezentanţii acestor ţări. dominaţia străină, aşteaptă rezultate Nikolai Bogoliubov (U.R.S.S.) prot. B. Glass (S.U.A.) „Rolul -m -
părarea puterilor coloniale. din partea Adunării Generale. Delega şi răspunderea oamenilor de şti
A luat apoi cuvîntul reprezentantul tul Nigerului a subliniat că rezolvarea „Bazele unei păci trainice", proî. inţă".
Popoarele din Africa şi Asia, a spus R.S.S. Bieloruse — K. V. Kiseliov. El problemei coloniale nu mai poate fi I. Rotblat (Marea Britanie)
conducătorul delegaţiei Republicii Popu amînală. „Rolul ţărilor neutre în Crearea
lare Ungare — Janos Peter, sînt as a protestat cu' hofărîre împotriva ares
La şedinţă au luat de asemenea ou-
tăzi atît de puternice şi unite în lupta tării ilegale a primului ministru con-
golez Lumumba, cu toate că în Congo vîntul reprezentanţii Braziliei şi Me Pentru eliberarea lui Manolis Glezos CLEVELAND 5 (Agerpres). — tuziaste ale publicului l-au che
lor pentru independenţă îneît pot lichi xicului. Succesul primului concert al mat ăe patru ori la rampă.
da cu forţa rămăşiţele colonialismului. sînt prezente trupe ale O.N.U. şi a ce
Delegatul Mexicului a subliniat că MOSCOVA 4 (Agerpres). — tului sovietic al veteranilor de !1maestrului George Georgescu In După concert peste 100 ăe
Sarcina O.N.U. consiă însă în a folosi rut ca Lumumba să fie eliberat imediat. ţara sa s-a pronunţat întotdeauna pen fruntea orchestrei simfonice din persoane (printre care şi cetă
tru lichidarea sistemului colonial pe TASS tran sm ite: Secretariatul război şi ai secţiei juridice a U-’ Cleveland a făcut ca cel de-al ţeni americani de origină ro-
posibilităţile de soluţionare paşnică a Delegaţia R.S.S. Bieloruse, a decla care îl consideră anacronic. doilea concert să fie aşteptat cu mînă) l-au vizitat pe maestrul
Uniunii ziariştilor din U.R.S.S. niunii asociaţiilor sovietice de un interes şi mai mare. George Georgescu in cabina sa,
acestei probleme. ; • i , ¦„!v?g rat K. V. Kiseliov, sprijină călduros Securitate felicittnău-l pentru succes şi ce.
'Multe persoane au venit pen rindu.i autografe. Romînii ame
= 5SSaL ! tor ţări primite recent în O.N.U. Aici a adresat regelui Paul al Gre prietenie şi relaţii culturale cu tru a doua oară la „severance ricani erau minări de succesul
este vorba despre ştirbirea gravă a Hall“ care era arhiplin, pen maestrului venit In S.U.A. din
drepturilor altui stat. Marocul. Acest ciei o telegramă în care se spu ţările străine i-au adresat lui ţara lor ăe origină.
lucru nu poate fi trecut cu vederea. tru a asculta orchestra simfo
Şedinţa Consiliului de ne că ziariştii sovietici sînt în Manolis Glezos o scrisoare. In •k
V. A. Zorin a declarat că' în con grijoraţi de soarta colegului lor scrisoare se spune printre altele nică sub bagheta maestrului ro- EREVAN 5 (Agerpres). — La
NEW YORK 4 (Agerpres). — TASS se de unele state împotriva R. P. diţiile existente delegaţia sovietică con grec Manolis Glezos şi a tova că toţi oamenii progresişti din mln. 4 decembrie Garbis Zobian, so
transmite: In dimineaţa zilei de 4 de Mongole. sideră imposibil să sprijine propunerea lume s-au ridicat la luptă pen list al Teatrului de Operă şi Ba
cembrie a luat sfîrşit şedinţa Consiliu Franţei şi Tunisiei cu privire la pri răşilor săi. De o foarte bună primire s-au let al R. P. Romlne, şi-a început
lui de Securitate, convocată în seara Cu cinci voturi (S.U.A., Franţa, An mirea Mauritaniei în O.N.U. Reprezentanţi ai Uniunii zia bucurat din nou cele „Trei dan turneul în R.S.S. Armeană in-
zilei de 3 decembrie, la cererea dele glia, Italia şi ciankaişistul) faţă de terpretînd pe scena Teatrului de
gaţiei Franţei. patru (U.R.S.S., Polonia, Ceylon, Tu Pentru proiectul de rezoluţie al riştilor din U.R.S.S., ai comite tru eliberarea lui Glezos, suri romlneşti“ de T. Rogalslci. Operă şi Balet din Erevan rolul
nisia) şi două abţineri (Argentina şi lui Raăames din opera „Aida“ de
înainte de deschiderea şedinţei, Con Ecuador) Consiliul de Securitate a ho- “§2?3“ Publicul a recunoscut in persoa Verdi.
siliul de Securitate a primit din par tărît să nu includă pe ordinea de zi a
tea delegaţiei Uniunii Sovietice o scri şedinţei problema primirii Mongoliei Rezultatele alegerilor din Saar na dirijorului romîn pe un ex
soare prin care se cerea să se exa în O.N.U.
mineze în şedinţă problema primirii BONN 5 (Agerpres). — La 4 de Partidul Social Democrat — aproxima celent interpret al muzicii lui
Republicii Populare Mongole în Orga Consiliul de Securitate a trecut a- tiv 160 mii voturi, adică 30 la sută,
nizaţia Naţiunilor Unite, precum şi o poi la problema primirii Mauritaniei. cembrie în regiunea Saar (R.F.G.) au el va dispune în noul Landtag de 16 Richard Strauss. Aplauzele en-
scrisoare a delegaţiei franceze care mandate dublîndu-şi astfel numărul
propunea să se discute problema pri Reprezentantul Alarocului, invitat la avut loc alegeri pentru Landtag, la locurilor faţă de alegerile din 1955.
mirii în O.N.U. a Republicii Islamice şedinţa Consiliului de Securitate, a o-
Mauritania. Delegaţia Marocului a ce biectat împotriva propunerii Franţei şi care au participat 79,1 la sută din nu
rut Consiliului de Securitate să se dea Tunisiei cu privire la primirea Mau
posibilitate reprezentanţilor săi să ia ritaniei în O.N.U. El a arătat că în mărulcetăţenilorcare au drept de
cuvîntul în cadrul şedinţei Consiliului, prezent Franţa încearcă şă permanen
întrucît problema Alauritaniei are o tizeze scindarea Marocului, rupînd Franţei şi Tunisiei au votat opt de vot. 4 '' , Gelelaite voturi sînt împărţite între
mare însemnătate pentru guvernul Aiauritania de Maroc şi lărgeşte în
marocan. prezent bazele sale militare din Mau- legaţii. Delegaţiile U.R.S.S. şi Polo Potrivit datelor oficiale, partidul U- partidele mărunte. Samavolniciile bandelor
ritania pentru a-şi întări poziţiile în niei au votat împotrivă. Ceylonul s-a niunea Greştin-Dcmocrafă a obţinut Simultan în Saar au avut loc ale
In cursul discutării crdinei de zi re Africa. abţinut. întrucît nu a înt unit adeziu 195 mii voturi, sau 36,6 la sută. Acest mobutiste
prezentantul U.R.S.S. V. A. Zorin a partid va avea în noul Landtag 19 gerile pentru consiliile raionale şi co
propus ca la început Consiliul să exa Delegatul U.R.S.S, V. A. Zorin care nea unanimă a membrilor permanenţi mandate (acest partid ă pierdut 3 munale. U.G.D. a obţinut 37,3 la sută
mineze problema primirii R. P. Mongo a luat apoi cuvîntul a declarat că U- ai Consiliului de Securitate, proiectul
le în O.N.U., iar apoi să treacă la niunea Sovietică a salutat întotdeau
discutarea cererii Mauritaniei. Repre na ivirea unor noi state eliberate de de rezoluţie al Franţei şi Tunisiei a tocuri). Pe locul doi în ce priveşte din voturi (74 mandate), P.S.D.G. — LEOPOLDVILLE 5 (Ager După cum anunţă corespon
zentantul sovietic a amintit că Repu sub jugul colonial şi a sprijinit primi pres). — După cum anunţă co dentul agenţiei Associated Press,
blica Populară Mongolă a cerut pen rea lor în Organizaţia Naţiunilor Uni fost respins. numărul voturilor obţinute s-a situat 30,3 la sută din voturi (59 mandate). respondentul agenţiei France Kamitatu a declarat la 4 decem
tru prima oară Consiliului de Securi te. Chiar în cazurile cînd acordarea Presse, soldaţii Iui Mobutu con brie că Mobutu şi-a trimis sol
tate să fie. primită îri O.N.U. acum 14 independenţei unor foste colonii are un Scurte ştiri ®Scurte ştiri © Scurte ştiri tinuă să săvîrşească sălbăticii şi daţii la Kikwit în vederea unui
ani. Deşi cererea R. P. Mongole este caracter incomplet, aceasta constituie „raîd represiv".
pe deplin motivată, această problemă totuşi un pas înainte pe calea spre e- BUDAPESTA 4 (Agerpres). — at. îndată după lansare cea de-a şurat sub lozinca „Să nu mai fie nelegiuiri nemaiîntîlnite în ora
nn a fost rezolvată pînă în prezent libararea lor definitivă. Acest lucru se Secretariatul Federaţiei Mon doua treaptă a rachetei purtă niciodată lagăre de concentrare şul Kikwit. Ei pătrund în case, Agenţiile de presă subliniază
din cauza politicii discriminatorii du aplică în mare măsură şi la Maurita toare „Scout" a încetat să func — să jiu (mai fie niciodată fas jefuiesc, ucid, molestează locui că „motivul" acestui „raid repre
nia. Dar problema Mauritaniei este diale a Tineretului Democrat a ţioneze şi racheta a căzut in cism !“. tori paşnici. siv“ îl constituie faptul că atunci
mult mai complexă decît în cazul al adresat Organizaţiei Naţiunilor mare la circa 120. tern. ăe coasta cînd, în drum spre Stanleyvil-
Virginiei. După culm anunţă agenţia PAP, Căpetenia rebelilor congolezi, le, primul ministru Lumumba .a
P ro v o c a ri fasciste împotriva Unite o telegramă de protest participantele la miting au a- Mobutu, a trimis la Kikwit un sosit la Kikwit, reprezentanţii
P. C. Francez împotriva arestării ilegale a lui w a sh in g t o n 4 (.Agerpres). doptat un apei către femeile nou detaşament de paraşutişti. tribului Bambala i-au făcut o
Patrice Lumumba. - din lumea întreagă. primire entuziastă.
PARIS 5 (Agerpres). — Ziarul „l’flu- Oise), Incendiul a fost stins reped?. Agenţia Fra/nce PfesSe trans Potrivit datelor preliminare,
manite" relatează la 5 decembrie Secretariatul F.M.T.D. a cerut mite : O rachetă balistică inter PARIS 5 '(Agerpres). — După soldaţii lui Mobutu au ucis în După cum subliniază cores
despre o nouă provocare a elementelor Această provocare insolentă a fas cu insistenţă în numele celor continentală „Titan“, a explo cum transmite agenţia France acest oraş 13 persoane şi au ră
fasciste împotriva Partidului Comunist 100 ăe milioane de membri ai dat sîmbătă seara hi depozitul Presse 77 de intelectuali Italieni, nit 22. pondentul agenţiei France Pres
Francez. In noaptea de 4 spre 5 de ciştilor a indignat populaţia din oraş. acestei organizaţii imediata eli subteran ăe la baza aeriană printre care laureatul premiu
cembrie a fost incendiat sediul Organi berare a lui Patrice Lumumba. Vandenberg (California). Făcînd lui Nobel pentru literatură, Sal La 4 decembrie şeful guvernu se, represiunile sîngeroase să-
zaţiei locale a P. C. Francez din ora Numeroşi locuitori din Chatou au sem vatore Quasimodo şi scriitorii
şul Chatou (departamentul Seine et LONDRA 4 (Agerpres). — An cunoscut acest accident, forţele Alberto Moravia şi Vasco Pra- lui provincial, Kamitatu, a ple vîrşite de soldaţii lui Mobutu la
glia pierde încă o comoară isto aeriene americane au precizat tolinî, regizorul 'ăe film Fe'ăerî- cat din Leopoldville spre Kikwit
rică. După cum relatează ziarul că nu s-au înregistrat victime co Fellinî şi Alberto LattUdăa, în pofida tuturor piedicilor ce i Kikwit, sînt rezultatul uneltirilor
dar că pagubele materiale sînt s-au pus în cale. Insă paraşutiş
„Evening News", jurnalul de „enorme“. actorii de film Vittorio 'Gassman ti i lui Mobutu, care au încon „prietenilor lui Kasavubu care
bord că celebrului navigator en jurat aerodromul local, au des
glez James CooK, a fost vîndut VARŞOVIA 5 (Agerpres). — şi Aiida Valii au semnat un a- chis focul — fără nici o soma vor să pătrundă în guvernul a-
americanilor pentru 53.000 ăe In legătură cu sesiunea Consiliu ţie prealabilă — asupra locţii
lire sterline. lui Federaţiei Democrate Inter pel în care îşi exprimă solidari torilor oraşului care au sosit să-l cestei provincii cheie din Con
naţionale a Femeilor, care îşi întîmpine pe Kamitatu.
WASHINGTON 5 (Agerpres). desfăşoară lucrările la Varşovia, tatea cu semnatarii manifestu go".
Administraţia naţională pentru la 4 decembrie la Oswiecv a a- Potrivit ultimelor ştiri, aproa
problemele aeronauticii şi spa lui celor, „121". pe toţi locuitorii acestui oraş Actualele evenimente din Kik
ţiului a S.U.A. a anunţat că lan (circa 20.000 de oameni) au ple
cat în pădurile învecinate. wit, subliniază corespondentul,
pot fi „preludiul unei crize care
va agrava situaţia în întreaga
republică Congo".
nat o petiţie de protest împotriva pro sarea unui balon satelit la cen vut loc un mare miting al fe
vocărilor fasciste şi au donat bani trul de experimentare din Wal- meilor la care au participat re
pentru repararea sediului partidului co lops Island, statul Virginta, e- prezentante ale femeilor din li! J L » 0 > ! § ! @ Au Soc lupte puternice între forţele patriotice şi rebeli
fectuată la 4 decembrie, a eşu străinătate. Mitingul 's-a desfă
munist. | • ,!
© Trupele Pate! lao, Sa 40 km. de Luang Prabang
® Imperialismul american pregăteşte o intervenţie armată
(!?eţetendumul'— nouă. VIENTIANE 5 (Agerpres). — In ul ralul pro-american Fumi Nosavan îm din Hanoi al agenţiei TASS, asupra
timele zile în Laos situaţia a continuat potriva guvernului neutralist al lui Laosului planează pericolul unei inter
a tratatmel&rîn ţtreklema să se menţină încordată. Potrivit re Suvanna Fumma este sprijinită pe fa venţii armate din partea Statelor U-
latărilor corespondentului din Vientia- ţă de Statele Unite şi acoliţii lor din nite. Corespondentul citează ştiri din
Cercurile! oficiale franceze au nirea referendumului. După cum Franţa se desfăşoară o largă duce „nu spre pace ci spre con ne al agenţiei Reuter, în patru din; cadrul blocului agresiv S.E.A.T.Q. Pnom Penh în care se arată că uni
început pregătirile în vederea relatează unele ziare pariziene, mişcare de protest împotriva tinuarea războiului“. cele 12 regiuni ale Laosului au Ioc tăţi ale flotei a 7-a americane sta
la dispoziţia Ministerului Infor referendumului, în care opinia în prezent lupte între forţele guverna Inspiimîntate de ofensiva trupelor ţionează în dreptul coastelor Vietna
referendumului ou privire la or maţiilor au fost puse uriaşe fon publică democratică vede o nouă Comitetul din oraşul Saint- mentale laoţlene şi rebeli. Aceasta du guvernamentale împotriva oraşului mului central şi sînt gata să debarce
ganizarea conducerii Algeriei, duri (potrivit unor date — a- încercare de a se prelungi răz Quentin (departamentul Aisne) ce ia concluzia că în ţară se desfă Luang Prabang, Statele Unite inten în orice moment infanteria marină în
referendum care va avea loc în proape 200 milioane de franci boiul colonialist în Algeria. In pentru coordonarea acţiunilor şoară un război civiL sifică ajutorul militar deschis pentru ajutorul rebelilor laOţieni. Agenţia/
prima jumătate a lunii ianuarie noi) pentru desfăşurarea unei întreaga ţară răsună tot mai in pentru pace în Algeria, din care rebelii lui Fumi Nosavan care lansează France Presse relevă că „încă de lai
a anului viitor. In urma dispo campanii propagandistice active fac parte reprezentanţi ai par După cum a anunţat postul de ra-J Ia rîndul lor atacuri în direcţia ca începutul loviturii de stat din Laos*
în favoarea referendumului, sistent cererea de a se pune ca tidelor comunist şi socialist, ai dio Patet Lao, trupele Patet Lao care pitalei Iaoţiene, Vientiane. Postul de Statele Unite s-au alăturat pe faţă lui
ziţiei date de Ministerul Aface campanie care de fapt a şi în partidului socialist unificat, ai operează în colaborare cu forţele re radio Vientiane a anunţat că rebelii Fumi Nosavan“.
rilor Interne în întreaga ţară păt „războiului murdar“ din Al partidului radical, ai mişcării gale Iaoţiene continuă ofensiva asupra folosesc mortiere, tunuri şi tancuri a-
are loc în prezent înregistrarea ceput. partizanilor păcii, ai ligii drep oraşului Luang Prabang, reşedinţa re mericane cu care nu era înzestrată Paralel cu operaţiile militare rebe-/
Paralel cu aceasta autorităţile geria prin organizarea tratati turilor omului şi ai mai multor belilor lui Fumi Nosavan. Rebelii au armata laoţiană. Avioane ale misiunii Iii pregătesc o nouă provocare po-î
alegătorilor. organizaţii sindicale, a dat pu evacuat mai multe posturi întărite şi S.U.A. în Laos transportă din Manila litică — formarea unui „guvern“.
Deşi problemele care vor for oficiale iau măsuri pentru a li velor cu guvernul provizoriu al blicităţii o declaraţie în care a- au suferit mari pierderi. O parte a şi Bangkok armament şi echipament
rată că actualul guvern dispu trupelor rebele s-a alăturat forţelor gu Ca urmare a pericolului de agre-t
ma obiectul referendumului nu Republicii Algeria. Potrivit da ne de toate mijloacele pentru vernamentale. Agenţia Reuter trans militar pentru rebeli. In acelaşi timp, siune din partea imperialiştilor ameri
sînt încă cunoscute oficial, une ducerea tratativelor, fără să fie mite că primul ministru al Laosului, după cum arată radio Vientiane, de cani şi a trădătorilor poporului laoţian,
le ziare, dintre Care cele apro COMENTAR EXTERN nevoie de un referendum. Suvanna i’ umma a anunţat că forţele •pe teritoriul Tailandei se efectuează preşedintele Comitetului pentru pace,
piate guvernului, anunţă că se guvernamentale se află la 40 km. de un bombardament de artilerie împotri neutralitate, conciliere naţională şi u-
va pune simultan problema ,,au mita pe cît posibil amploarea te'.or furnizate de Uniunea fe La 2 decembrie Partidul Co Luang Prabang. In regiunea Xieng va poziţiilor trupelor guvernamentale nificare din Laos, Fong Savan a adre
todeterminării“ poporului alge campaniei în legătură cu refe meilor franceze, numai în de munist Francez a adresat po Hoang trupele Patet Lao au încercuit Iaoţiene. Postul de radio Pnom Penh sat consiliului Mondial al Păcii che
ria« şi a măsurilor pentru or rendumul, desfăşurată de unele partamentul Sena 20.000 de fe porului francez un apel în care două companii rebele şi au ocupat o- a anunţat la 5 decembrie că operaţiile marea de a demasca în faţa tuturor
ganizarea conducerii Algeriei. partide şi în primul rînd de mei şi-au pus semnăturile pe o îl cheamă să sprijine activ cam raşul Fu Pha. In cursul luptelor re popoarelor amestecul S.U.A. în tre
partidele de stingă. După cum scrisoare adresată preşedintelui pania de strîngere de fonduri belii au pierdut peste 40 de soldaţi. rebelilor sînt conduse de ofiţeri ame burile interne ale Laosului şi de a spri
Comentatorii politici atrag a- arată ziarul „Les Echos“, orga Franţei în care îi cer să încea organizată în scopul luptei „îm Rebeliunea bandelor conduse de gene jini lupta poporului laoţian.
tenţia asupra caracterului in nul cercurilor de afaceri fran pă tratative cu reprezentanţi ai potriva referendumului, pentru ricani.
tenţionat contradictoriu al aces ceze, preşedintele de Gaulle Algeriei luptătoare. 19 organi pace în Algeria şi pentru de
tui mod de a pune problemele, „doreşte ca propaganda parti zaţii politice, sindicale şi alte mocraţie“. După cum transmite corespondentul
întrucît populaţia Franţei va delor politice să fie cît mai li organizaţii obşteşti din departa
trebui să se pronunţe atît asu mitată“. Potrivit celor relatate mentul Oise au adresat popu De pe acum, se spune în a- Represiuni sălbatice în Venezuela VIENTIANE 4 (Agerpres). — Co
pra principiului autodetermină de presă, se pare că campania laţiei un apel cîiemînd-o să lup pelul P. C. Francez, guvernul fo respondentul din Vientiane al agenţiei
te pentru reluarea tratativelor loseşte toate mijloacele pentru CARACAS 5 (Agerpres). — mentare a acestora. Trupe din France Presse, anunţă că guvernul
rii cât şi asupra statutului im electorală se va limita la întru a induce în eroare otpinia pu După cum anunţă agenţiile de garnizoana de la Maracay, la Laosului a acuzat Tailanda de inter
pus poporului algeria« şi care cu guvernul provizoriu al Repu presă, în urma acţiunilor popu 70' de mile vest de Caracas, au venţie directă în operaţiunile militare
de fapt este o negare a acestui niri publice. Majoritatea parti blică. lare care au avut ldc în Vene fost aduse în capitală şi unităţi care se desfăşoară în prezent între tru
blicii A.lgeria. Subliniind că ho- „Toţi partizanii păcii din Al zuela autorităţile continuă să blindate au blobat căile de ac pele guvernamentale şi trupele gene
principiu. delor politice vor fi astfel lip efectueze numeroase arestări. ralului rebel Fumi Nosavan în regiu
Propaganda oficială şi parti tărîrea guvernului de a organi geria, se subliniază în apel, tre Au fost arestaţi fruntaşi ai Par ces sipre universitate, unde se nea Nam-Kadin, la 150 de kilometri
site de posibilitatea de a trimi buie să răspundă la această tidului comunist şi ai Mişcării baricadaseră răsculaţii. Potrivit est de Vientiane.
dul de guvernămînt UNR depun za referendumul contravine propagandă printr-o campanie revoluţionare de stingă şi au
de pe acum toate eforturile pen te prin poştă mesaje, manifeste intensă pentru răspîndirea ade fost efectuate percheziţii la lo ultimelor cifre, în cursul celor Artileria tailandeză, amplasată pe
tru ca rezultatele acestui refe principiului autodeterminării po vărului. Referendumul înseam cuinţele unui număr de 24 de malul drept al fluviului Mekong, bom
rendum' să fie favorabile guver şi de alte mijloace de propa nă renunţarea la tratative, adi- membri ai Congresului venezue- şapte zile cît a ţinut răscoala bardează neîncetat poziţiile trupelor
nului. La Paris un grup de de porului algeria«, autorii apelu ?ă la singura cale spre pace“. lian, în ciuda imunităţii parla guvernamentale. Malul tailandez al
putaţi ai parlamentului din par gandă. cel puţin 15 persoane au fost fluviului Mekong este folosit de ase-
tea partidului UNR au creat In ciuda acestor fapte în lui arată că acest referendum menea de trupele lui Fumi Nosavan.
asa-zisul Comitet pentru spriji ucise, 200 au fost rănite şi pes
te 300 arestate. |
Reia -ţia şi adrniniislrajia zia rului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189] 75. Taxa plătită la numerar contoim aprobării DirHmnii Gemrale P.T.T k. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
