Page 21 - 1960-12

n r,:
Anul XO. Nr. 1851
Pin primele zi!e ale anului viitor
Să îndeplinim ritmic
planul de
In întreprinderile industriale din
regiunea noastră a luat sfîrşit acţiunea
de dezbatere a cifrelor de plan pe a-
nul 1961. Se cunoaşte de pe acum ni­
velul producţiei ce trebuie realizat de
către fiecare întreprindere, secţie şi
sector, de către fiecare brigadă şi e-
chipă.
Faptul că dezbaterea dfrelor de plan
pe 1961 — spre deosebire de alţi ani
— a avut loc cu aproape două luni
înainte de începerea noului an, dă po­
sibilitatea să se ia din timp toate mă­
surile tehnico-organizatorice care să a-
sigure îndeplinirea ritmică a planului
încă din primele zile.
Dezbaterea cifrelor de plan pe 1961
a constituit pentru oamenii muncii din
regiunea noastră un minunat prilej de
trecere în revistă a realizărilor obţinute
în acest an. Minerii, furnaliştii şi oţe-
lariî, laminatorii şi cocsarii, construc­
torii şi feroviarii, toţi oamenii muncii,
şi-au exprimat cu deosebită căldură a-
taşamenful lor profund faţă de politica
înţeleaptă a partidului şi guvernului
nostru. Dezbaterile au scos cu multă
forţă în evidenţă încă o dată carac­
terul profund democratic al orînduirii
noastre. Participarea efectivă a munci­
torilor, tehnicienilor şl inginerilor la
conducerea întreprinderilor este o rea­
litate ce nu poate fi contestată de ni­
meni. Ce altceva dacă nu tocmai acest
lucru exprimă faptul că muncitorii au
vorbit cu convingere despre caracterul
realist al planurilor noastre economice,
au prezentat propuneri valoroase me­
nite să contribuie la creşterea produc­
ţiei şi productivităţii muncii, la redu­
cerea continuă a preţului de cost al
produselor ?
Entuziasmul, atitudinea nouă a mun­
citorilor faţă de muncă au ieşit puter­
nic în evidenţă odată cu stabilirea noi­
lor sarcini de plan. Este deosebit de
grăitor faptul că la dezbateri a par­
ticipat un număr impresionant — pes­
te 78.000 — de muncitori, tehnicieni
şi ingineri, care au prezentat nu mai
puţin de 4.082 propuneri menite să
complecteze în mod creator planurile
de măsuri tehnico-organizatorice stabi­
lite de conducerile secţiilor, sectoare­
lor şi întreprinderilor. Dar nu numai
atît. Ce altceva dacă nu un entuziasm
nestăvilit dovedeşte faptul că deşi sar­
cinile de plan pe anul 1961 sînt spo­
rite faţă de cele pe anul în curs, co­
lectivele tuturor întreprinderilor s-au
angajat în faţa partidului să realizeze
mai mult deaît prevăd sarcinile? Iată
numai cîteva exemple.
Furnaliştii secţiei a 11-a a G.S. Hu­
nedoara, care în 1961 trebuie să spo­
rească producţia faţă de anul în curs
cu 48.000 tone fontă, s-au angajat să
depăşească acest spor cu încă 8.000
tone. Minerii din Teliuc şi-au luat an­
gajamentul să extragă cu 18.000 tone
minereuri mai mult decît prevăd sar­
cinile de plan.
In anul 1961, oamenii muncii din
regiunea noastră vor da patriei peste
plan 30.500 tone minereuri de fier,
25.000 tone minereu aglomerat, 35.000
tone cărbune din care 27.500 tone coc-
sificabiI. 16.500 tone fontă, 20.000 to­
ne oţel, 26-000 tone laminate, vor rea­
liza 30 milioane lei economii Ia preţul
de cost şi 2.500.000 lei beneficii peste
plan.
Dezbătînd cu toată răspunderea ci­
frele de plan pe anul 1961, colectivele
întreprinderilor manifestă multă grijă
pentru îndeplinirea în întregime a pla­
nului pe anul în curs şl pentru pre­
gătirea tuturor condiţiilor pentru ca
încă din primele zile ale anului viitor
să-şi realizeze în mod ritmic sarcinile.
Din această preocupare s-au născut
iniţiative deosebit de valoroase. Un
exemplu grăitor îl oferă colectivul la­
minorului de 650 mm. de la Hunedoa­
ra. De aici a pornit iniţiativa „Să rea­
lizăm de pe acum indicii de utilizare
a agregatelor planificaţi pentru anul
viitor“. Pe această bază, laminatorii
s-au angajat ca până la sfîrşitul anului
în curs să mai dea patriei încă 8.000
tone laminate peste plan, în afara ce=
lor 25.000 tone date pînă acum peste
planul la zi. In timpul scurt care a
trecut de cînd a fost luată această ini­
ţiativă, colectivul secţiei a dat peste
prevederile planului aproape 5.000 tone
laminatei La această realizare, o con­
tribuţie hotărîtoare au adus-o măsurile
luate în direcţia reducerii timpului.de
laminare pe fiecare blum cu cel puţin
15 secunde.
Iniţiativa laminatorilor a produs un
puternic ecou în rîndul tuturor side-
rurgiştilor hunerioreni. La scurtă vre:
me, iniţiativa a fost îmbrăţişată şi de
furnalişti. Colectivele celor două secţii
PROLETARI ÜW TOATE TARILE, UNlTl-VAf
i*
! Hunedoara- n,
M iercuri 7 decem brie Í9S0
producţie
s-au angajat ca pe baza sporirii indi­
cilor de utilizare la nivelul stabilit
pentru anul 1961 să mai producă pînă
la sfîrşitul acestui an încă 6.000 torte
fontă peste plan.
In Valea Jiului, dezbaterea cifrelor
de plan pentru anul viitor a mobilizat
pe mineri la folosirea tot mai intensă
a mijloacelor care le stau la îndemînă
pentru a realiza o productivitate tot
mai înaltă şi un preţ de cost al căr­
bunelui mereu mai mic. Colectivele de
mineri din Valea Jiului s-au angajat
ca în 1961 să realizeze o productivi­
tate de 1,1 tone cărbune pe bazin, faţă
de 1,08 tone cît este planificat. In
scopul ieftinirii continue a costului
Cărbunelui, ei vor reduce conţinutul de
cenuşă în cărbunele brut cu 0,2 la su­
tă, vor reduce consumul de lemn cu
1,24 m.c. la 1.000 tone de cărbune. A-
ceasta se va realiza în mare măsură
prin extinderea armării metalice în a-
bataje.
Prin reducerea continuă a consumu­
rilor specifice de materiale, exploată:
rile din Valea Jiului vor realiza o e-
conomie la preţul de cost de 4,3 mi­
lioane lei.
Numărul mare de propuneri pe care
muncitorii, tehnicienii şi inginerii le-au
prezentat cu prilejul dezbaterii cifrelor
de plan, constituie .pentru conducerile
întreprinderilor un puternic ajutor în
rezolvarea problemelor legate de pro­
ducţie. O însemnată parte din ele se
referă la măsuri ce trebuie luate pentru
asigurarea creşterii productivităţii niun:
cii. Asemenea propuneri au fost fă­
cute în toate secţiile Combinatului si­
derurgic Hunedoara, la I. M. Teliuc
şi Ghelar, uzina ^Victoria" din Călan
ş. a. O altă categorie de propuneri
urmăreşte folosirea economicoasă a
materiilor prime, materialelor şi ener­
giei în- scopul reducerii preţului de
cost al producţiei. De asemenea, mul­
te propuneri urmăresc îmbunătăţirea
calificării muncitorilor, asigurarea în­
deplinirii planului în mod ritmic, îm­
bunătăţirea procesului tehnologic şi a
calităţii producţiei.
Pe baza sarcinilor de plan pe anul
viitor şi a !Propunerilor făcute cu pri­
lejul dezbaterii lor, conducerile unită­
ţilor economice din regiune au în­
tocmit planuri de măsuri tehnico-or­
ganizatorice.
Traducerea în viaţă a acestor pla­
nuri trebuie să constituie încă de pe
acum preocuparea principală a orga­
nizaţiilor de partid, sindicale şi a con­
ducerilor tehnico-admfnistrative ale în­
treprinderilor. Aceasta va aduce o
contribuţie importantă atît la îndepli­
nirea sarcinilor de plan pe anul în
curs, cît şi la pregătirea unor con­
diţii optime pentru buna desfăşurare
a muncii în noul an.
=15825
Cornelia Iacob lucrează ca blănăreasă la cooperativa „Via­
ţă nouă“ din Orăştie. Prin străduinţa depusă de ea Ui munca
de zi cu zi a reuşit să-şi depăşească de pe acum planul de pro­
ducţie pe trimestrul IV a! anului curent cu 57 la sută.
IN FOTO : Cornelia Iacob la locul de muncă.
. ilC ilI
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
a Republicii Populare Urnim
o Dezvoltînd larg se,dorul zoo­
IN TEMEIUL ARTICOLULUI 37, LITERA A, DIN CON­
tehnic (pag. 2-a). STITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMlNE,
0 Două nuni — două destine PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLI­
CII POPULARE ROMlNE CONVOACĂ MAREA ADUNARE
(pag. 2-3). NAŢIONALĂ IN A NOUA SESIUNE A CELEI DE A TREIA
LEGISLATURI, PENTRU ZIUA DE JOI 22 DECEMBRIE
• Tinerii — participanţi activi la 1960, ORELE 10 DIMINEAŢA, LA SEDIUL MARII ADUNARI
NAŢIONALE.
înfăptuirea sarcinilor economice
(pag. 3'-a).
® Declaraţia guvernului sovietic
cu privire la situaţia din Congo
4 pagini 20 bani (pag. 4-a).
Oţeîarii hunedorenproduc Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale
în contul anului viitor ION GHEORGHE MAURER
GHEORGHE STOICA
Bucureşti, 6 decembrie 1960
• 1.205 ŞARJE RAPIDE LA O.S.M. nr. 1. 6.441.893 lei, la care au con­
• 6.441.893 LEI ECONOMII LA O.S.M. nr. 2 tribuit în mare măsură redu­ Imagini din înire©erea
cerea consumurilor specifice şi
• CU 450 kg. OŢEL PE m.p. VATRĂ DE CUPTOR ŞI ZI folosirea unor materiale mai
CALENDARISTICĂ MAI MULT DECIT INDICELE PLANIFI­ ieftine în locul altora mai socialistă
scumpe.
CAT LA O.S.M. nr. 2. In întrecerea socialistă, s-au /
Oţelarîi marelui combinat cuptor mai mult ăeclt In anul remarcat îndeosebi prim-topi- f s-*r*j—* /* •—»/—»/——•ţ
torii Osvald Klusch, Vasile >
< huneăorean au elaborat In trecut s-a obţinut în cele 11 Ciobanu, Marian Axente şi 1 In sectoarele maşini de cusut şi forjă ăe la U. M. Cugir -
/ cursul silei ăe ieri, ultimele luni şi cîteva sile scurse din a- Teodor Caramalis, maistrul o-
; şarje ăe oţet în contul anului cest an. ţelar ştefan Tripşa, Erou al desfăşoară o susţinută întrecere pentru îndeplinirea şi de-'1.
< 1960. Cti 25 de sile înainte ăe La fel de lăudabile sînt şi Muncii Socialiste, inginerul Ipăşirea sarcinilor de plan şi realizarea de economii în proăuc-\
5 termen !
realizările colectivului care de-
> Pentru victoria înregistrată serveşte cele mal noi cuptoare \ţie. In fruntea întrecerii, cum este şi firesc, se află comuniştii.iJ
S ieri, oţelarîi hunedoreni au Martin din Hunedoara. Cu a- Nathan Kraft. Aceştia sînt Prezentăm mai jos cîţiva dintre fruntaşii în întrecerea j
> luptat luni de-a rîndul. Bilan- gregatele moderne ăe care dis- cîţiva. Ambele colective de oţe- t socialistă şi pe profesii din aceste sectoare.
), ţul muncii lor este mai bogat pun, oţelarîi secţiei O.S.M. nr. 2 lari însă, în întregime, merită U .— i— < |l, , , , , , ,
) ca oricind: 1.205 şarje rapide, au realizat indici de utilisare toate laudele.
> ia O.S.M. nr. 1 cu aproape încă din ce în ce mai mari. Ieri la
i o dată mai multe decît în tot ora prinsului, cînd au raportat N. ANDRONACHE
< cursul anului trecut. Aceasta îndeplinirea planului anual de
/ înseamnă că oţeîarii au cîşti- producţie, oţelarîi au consta-}
> gat mult timp, în care au pro- lat că indicele de utilizare rea- !>
> dus oţel în plus. lisat în acest an este cu 450 S Pentru aprovizionarea
< Colectivul secţiei O.S.M. nr. 1 Jeg. mai mare decît cel plani- L populaţiei cu cartofi
]i legume
> a dat o neobosită bătălie şi ficat. <
> pentru sporirea indicilorăe Merită remorcat şi faptul că ¦¦
> utilizare. Şi aici, succesul este la O.S.M. nr. 2 au fost obţinu- 1 In lunile octombrie şi noiem­
^ la fel ăe frumos ca şt în ce- te valoroase economii. Astfel, ţ brie s-au vindut în oraşele şi
> lelalte direcţii: cu 590 leg. o- în 10 luni, aici s-a înregistrat^ centrele muncitoreşti aproxima­
i ţel pe fiecare m. p. vatră ăs la efort propriu economii de ,> tiv 192 milioane kg. de cartofi
Lw w w vv' şi legume, cantitate care depă­
şeşte cu mult pe cea desfăcută
în anii trecuţi.
ŞTIRILE ZILEI Mărirea reţelei de desfacere
cu sute de centre speciale, ame­
najate îndeosebi in preajma
1 8 3 0 0 tone icer vechi Teatrul de stat din Arad va pre­ marilor întreprinderi şi în car­
predai ©feianior zenta drama „Taifun“ de Tao- tiere muncitoreşti, contribuie la
lui. „Taifun“, cel mai bun spec­ îmbunătăţirea aprovizionării de
Tinerii din întreprinderile şi tacol pus în scenă de Teatrul toamnă şi iarnă a populaţiei. GHEORGHE BĂNOlU,. membru de partid, lucrează în sectorul maşini
instituţiile oraşului Hunedoara de stat arădan în stagiunea de cusut, la reglajul maşinii de cusut „Ileana“. El se îngrijeşte că maşinîle:
s-au angajat la începutul anu­ 1959-1960, a fost prezentat pînă Direcţia legume şi fructe din reglate de el să funcţioneze în mod ireproşabil. Norma de lucru lunară şi-o
lui să colecteze 18.200 tone fier acum de peste 100 de ori, la se­ Ministerul Comerţului apreciază depăşeşte cu 50 la sută.
vechi. Luptind pentru realiza­ diu şi în deplasare. că cele aproximativ 75 milioa­
rea angajamentului, ei au reu­ ne kg. de cartofi şi legume însi-
şit să colecteze şi să predea Din distribuţie fac parte1Ele­ lozate pînă acum pentru iarnă,
pînă în prezent oţelarilor 18.500 na Bodi, artistă emerită, Nucu împreună cu cantităţile care se
Mihuţă, Nicu Antoniu, Olimpia depozitează în continuare, vor
tone metale vechi. In această Didilesou, Dinu Cezar, Victor putea asigura o aprovizionare
acţiune s-au evidenţiat tinerii Ionescu şi ailţii, iar regia e setm- ritmică şi în bune condiţii a
din combinatul siderurgic şi în ­ nată de Radu Sorin ’Grigorescu. oraşelor şi centrelor muncitoreşti
treprinderea de construcţii si­ pînă la noua recoltă.
derurgice Hunedoara.
O nouă auiomacara
întreprinderea regională de ce
electricitate Deva a fost dotată
zilele acestea cu o nouă auto­ Un concurs stim u la tiv sindicatului din C.S.H. au tre­ x GHEORGHE GAZ­
macara, necesară montării stîl- cut Ia organizarea unui lecto­ DA, membru de
pilor pentru reţele electrice. Comitetul sindicatului din în­ rat de cultură pentru ingineri partid, este unul
Noua automacara, primită de la treprinderea „Gh. Doja“ Zlat- şi tehnicieni. La acest lectorat, din fruntaşii între­
uzinele metalurgice din Tîrgo- na, a organizat' de curlnd un oameni de ştiinţă din Bucureşti ceri/ socialiste pe
vişte, asigură un randament concurs al formaţiilor artistice. vor expune o serie de conferin­ profesii din sectorul
sporit în extinderea reţelelor Cu acest prilej s-au evidenţiat ţe pe diferite teme c a : „Sarci­ f‘>rjă al U. M. Cu-
electrice, uşurind totodată mun­ echipele de dansuri populare ale nile intelectualilor reieşite din gir. Echipa condusă
ca oamenilor. secţiilor din Valea Dosului, Al- documentele Congresului al III- 4e el şi-a îndeplinit
maş şi Haneş, soliştii vocali şi lea al P.MR.“., /,Oxigenul în in­ planul anual de
Aceasta este a doua automa­ instrumentişti de la secţia Al- dustria siderurgică“, „Aplicaţi­ producţie cu o lună
cara primită în anul 1960 de că­ maş, brigăzile artistice de agi­ ile electronicii în siderurgie“, înainte de termen.
tre uzina electrică Deva taţie din Haneş şi de la Uzina „Perspectivele de dezvoltare a Cu prilejul dezbate­
de preparare din Zlatna. De un industriei siderurgice în lumi­ rii cifrelor de plan
frumos succes s-a bucurat şi na documentelor celui de-al III- pe anul viitor, el
Spectacol îa Călan brigada artistică de agitaţie a lea Congres al P.M.R.“, „Cuceri­ s-a angajat să rea­
Şcolii profesionale din Zlatna, rile spaţiului cosmic de către lizeze în anul 1961
Astăzi, pe s’ceua clubului mun­ care a prezentat un bogat pro­ om“ ş.a. cîte 6.000 Iei eco­
citoresc „11 Iunie“ din Călan, gram educativ, inspirat din nomii de fiecare
viaţa elevilor. Noul lectorat cu inginerii şi membru al echipei
tehnicienii din Hunedoara şi-a ?i să îndeplinească
planul anual în
ntai puţin de 11
Cele mai bune formaţii au început activitatea la ctata de Juni.
fost distinse cu diplome şi pre­ 4 decembrie. Cu acest ori lej s-a
mii în obiecte (aparate de ra­ prezentat conferinţa „O însufle-
dio, picupuri etc.). Concursul a ţitoare chemare la lupta pentru
constituit un minunat schimb menţinerea si întărirea Dăoii“.
de experienţă, un prilej de îm­ N. SERBAM
bunătăţire a activităţii artisti­ corespondent
ce în slujba sarcinilor de pro­
ducţie.
G. OÎMPEANU Oamenii perfecţionează tehnica
corespondent
Şedm fă de consiliu a
fiii a i e i r e g i o n a l e S.R.S.C. Lunar — de ia 1 îa 5 lor. Lulnă in discuţie propu­ varăşii Seber Galfrieă, ingi­
nerea tovarăşului Enache ner, Constantin Iuga, Samoi-
Zilele trecute a avut loc la cilindri d e l a m i n o r Spanache, colectivul a stabi­ lă Cunţan, ştefan Bocor, Bio-
Deva şedinţa de consiliu a filia­ lit că această metodă este nisie Munteanu şi Moro An­
lei regionale S.R.S.C. la care s-a Muncitorii, inginerii şi teh­ bună şi a hotărît aplicarea ton, strungari, au realizat o
prelucrat pianul de măsuri pri­ nicienii de la atelierul meca­ valoroasă inovaţie. Inovaţia
vind seminarul de chimie ce nic al C.S. Hunedoara, desfă­ ci imediată. Prin aplicarea constă în confecţionarea u-
va avea loc în 11 decembrie a.c. şoară o activitate rodnică ei s-a reuşit să se strunjeas-
cu toţi profesorii de specialita­ pentru introducerea tehnicii
te din regiunea noastră şi pla­ noi în procesul ăe producţie. că cinci cilindri intr-o lună, nui melc globoidal pentru
nul de măsuri privind munca faţă de unul cît se strunjea tnansfercarul laminorului blu-
de răspîndire a cunoştinţelor In acest scop au fost con­ înainte, după vechea metodă. ming.
ştiinţifice şi de combatere a su­ stituite colective care să stu­
perstiţiilor. dieze şi să propună noi pro­ Trebuie remarcat faptul că Importanţa economică a a-
cedee tehnice. Astfel, strun­ manopera pentru strunjirea cestei inovaţii constă în fap­
In încheierea şedinţei s-a fă­ garul Enache Spanache a unui cilindru de laminor du­ tul că s-a confecţionat pen­
cut o informare privind activi­ pă vechea metodă se ridica tru prima dată o asemenea
tatea universităţilor populare, propus colectivului din care la suma de 2.300 lei. Odată piesă la noi în ţară. Tot a-
muncitoreşti şi publice, în anul face parte, o nouă metodă ăe cu aplicarea acestei metode
de învăţămînt 1960-61 şi asu­ strunjire a cilindrilor ăe la­
pra sarcinilor ce stau în faţa noi, costul manoperei a scă­ cest colectiv studiază acum
filialei regionale S.R.S.C. in a- minoare, în scopul măririi zut la 776 lei, ceea ce repre­ posibilitatea confecţionării
nul viitor. numărului de cilindri strun- zintă o economie lunară ăe unei freze cu ajutorul căreia
jiţi şi al reducerii cheltuie­ 7.620 lei. să se poată confecţiona şi
Le cto rat de cultura lilor ăe manoperă.
Pentru prima daîă în fără roc^a de angrenare a acestui
Subfiliaila S.R.S.C. Hunedoa­ Această metodă constă in
ra, în colaborare cu Comitetul decuparea prin găurire a păr­ Un alt colectiv din cadrul melc globoidal. V. F.
ţii ăe prelucrare , a cilindri­ acestei secţii, format din to-