Page 22 - 1960-12

Pag- 2 jl DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1851
BffiSKBU^BdBaaiEiaaaaEa3ag»BSE«^mtrat»tammBgaicKggB3za3iiaaBacgzsaaiiBS3Ea^^ taamxmsBimeMmtmmB&msBxirumsmmaazsxicu— »-- ¦..----- s

Infrecerea dinfre gospodăriile agricole colective jjFestIvaliil film ului
p en tru sa se66
CDizmltmd larg, leeto-riil

Intre 4 decembrie 1960 şi 2 metraj care s-au bucurat de o

zâsiekm e ianuarie 1961, în întreaga ţară caldă primire se numără reali­

se desfăşoară prima fază a Fes­ zările cinematografiei sovietice

Membrii gospodăriei agricole scoaterea animalelor in aer li­ acesta peste 400 tone porumb, tivalului filmului pentru sate, „Părriînt desţelenit“ (în două

în scopul atragerii unui număr serii), după romanul cu acelaşi

colective din Apoldul de Sus, ber. La sporirea producţiei ani­ mari cantităţi de colete de sfe­ tot mai riiare de spectatori spre nume de M. Solohov şi „Ivan-

raionul Sebeş, au fost printre malelor a contribuit în mare clă, 100 tone borhot de sfeclă acest important gen de artă. na“, la care au participat circa

primii care au răspuns chemă­ măsură şi faptul că în gospodă­ de zahăr şi am înmagazinat 120 In regiunea noastră, deschide­ 800 spectatori din comunele
rii la întrecere lansată de co­ ria noastră a fost aplicat siste­ tone fin, 70 tone borceag şi 140 rea acestui festival a avut loc Miercurea şi Vinerea.
lectiviştii din Cîlnic, privind mul de retribuire a muncii ce­ tone trifoi-lucernă, iar pentru duminică in 48 de comune şi
dezvoltarea creşterii animalelor. lor 6 îngrijitori-mulgători după adăpostirea în bune condiţiuni sate. Cu acest prilej, un mare Alături de filmele artistice, in
Pentru a cunoaşte în ce măsură producţia de lapte şi carne ob­ a animalelor am construit un număr de ţărani muncitori au cadrul festivalului au rulat si o
au fost înfăptuite angajamentele ţinute de la animale. avut ocazia să vizioneze filme serie de filme documentare, pe
grajd nou care are o capacitate noi, bogate în conţinut, cu te­ teme agricole şi de actualităţi
pe care colectiviştii din Apoldul Acestea sînt cîteva din mă­ de ,65 vite mari. matică legată de preocupările politice. Intre acestea, merită a
de Sus şi le-au luat, am adre­ surile luate de noi privind spo­ Realizarea unor venituri ca lor de zi cu zi, producţii ale ci­ fi menţionate documentarele
sai tov. Kirr Ioan, preşedintele rirea producţiei. Acum, noi rea­ acele arătate, a făcut posibil ca nematografiei romineşti, sovie­ „Cultura porumbului la G.A.C.
gospodăriei, cîteva întrebări: lizăm în medie de la fiecare va- membrilor gospodăriei să li se tice şi din celelalte ţări de. de­ „Partizanul“ (prezentat în co­
în t r e b a r e : ce succese a că furajată cîte 2.800 litri lap­ împartă la fiecare zi-muncă, Echipa condusă dv comunistul Ilie Stanciu, lucrează la o muna Rapoltul Mare), „Febra
înregistrat în acest an gospo­ te anual; producţia de lapte pe numai la avans, în afara pro­ maşină de jabricat hirtie, a fabricii „1 Mai“ din Petreşti. In mocraţie populară.
dăria colectivă din Apoldul de luna trecută această echipă a produs peste plan 1.300 kg. aftoasă“ (prezentat în comuna
duselor agricole şi animale, cîte hirtie. Intre filmele artistice de lung Zam), „Agronomul" (comuna A-
Sus privind sporirea şeptelului ? urel Vlaieu), „Rozătoare dăună­
RĂSPUNS: La claia cînd a Interviu cu tov. 6 lei. Pentru munca prestată în
gospodărie, colectiviştii Ilie Be- toare agriculturii“ (în Zdrapţi)’
fost lansată chemarea, gospodă­ KIRR I O A N , p r e ş e d i n t e l e ju, Glatz Ioan, Vonerth Ioan şi
ria noastră deţinea ca proprie­ In Editura politică şi altele.
tate obştească doar 39 capete
G . A . G . A p o l d u l de Sus alţii au primit sume de bani ca­ au a p ă ru t: Duminică, în raionul Brad Ceea ce a făcut ca spectacole­
re se ridică la 2.000—3.240 lei. le cinematografice prezentate cu
bovine dintre care 13 vaci .de V. I. LENIN :
Şi ele vor fi mult mai mari dacă Marxismul despre stat prilejul deschiderii Festivalului
lapte şi 816 oi. Acum avem 124 cap de oaie este de 57 litri a- avem în vedere că peste puţin Pentru tinerii din raionul ionul Brad au plantat peste filmului la sate în regiunea Hu­
bovine din care 60 sint vaci de Lucrarea cuprinde conspecte ale lui Brad, ziua de duminică a tost 645.000 puieţi de salcîm, răşi- nedoara să primească un carac­
lapte, 44 viţele şi viţei şi 37 ca­ nual, iar cea de lină a depăşit timp vom repartiza la ziua- V. 1. Lenin care exprimă tezele fun­ bogată în fapte. Tată cîteva din noase şi foioase, pe o suprafaţă ter festiv, a fost şi faptul că la
pete porcine din care 13 sint cu 200 grame pe cap de oaie muncă noi sume de bani, pro­ damentale ale lui Marx şi Engels des­ acestea. de 64,5 hectare teren degradat.
scroafe fătătoare. Noi am acor­ prevederile planului de produc­ venite în special din sectorul pre stat, revoluţia socialistă, dictatura toate acestea au participat pre­
dat atenţie sporirii numărului ţie. Prin livrarea către stat, pe zootehnic. proletariatului şi alte probleme strîns In sprijinul co le ctiv iş tilo r In mod deosebit în cadrul a- şedinţii sfaturilor populare din
de animale, îndeosebi a vacilor bază de contract, a 77.624 litri legate de acestea, însoţite de impor­ cestor acţiuni s-au evidenţiat ti­
de lapte şi creării unei ferme lapte de vacă, a peste 60% din ÎNTREBARE: Aveţi şi obiec­ tante observaţii şi completări. In a-
de porci. E adevărat că numă­ producţia de lapte de .oaie trans­ tive ale întrecerii pe care nu ceastă lucrare Lenin apără învăţătura Duminică, în cadrul acţiunilor nerii din comunele Blăjeni, care comunele respective, care au
rul oilor n-a crescut. Aceasta format în brînză, a lînei, a ani­ le-aţi realizat ? lui Marx şi Engels despre stat de de­
pentru că ne--am ocupat mai mult malelor contractate etc., noi am naturările reformiştilor şi anarhiştilor de muncă patriotică, circa 70 de au plantat 6 ha., din comuna vorbit celor prezenţi despre sar­
realizat anul acesta, pînă la 1 RĂSPUNS : Da, există. N-am şi o dezvoltă în lumina experienţei
de îmbunătăţirea rasei. Acum, noiembrie, venituri în valoare reuşit încă să creăm o fermă de luptei revoluţionare a proletariatului în tineri de la şcoala profesională Bucureşci cu 5,5 ha., cei de la cinile trasate ţărănimii munci­
toate oile pe care le avem sînt de 251.610 lei. Dacă la suma a- păsări, deşi avem posibilităţi şi condiţiile imperialismului. din Gurabarza şi de la şcoala toare de Congresul al IlI-iea al
numai cu lină semifină. mîntită adăugăm şi cei 8.500 lei sintem convinşi că ele ne-ar a- medie din Brad s-au depla­ şcoala profesională din Gura­ P.M.R.
duce mari venituri băneşti. Am RAL.M1RO TOGLÎATTI : sat la G.A.C. din Ţebea şi Ri- barza si alţii.
dezvoltat apoi, în prea mică mă­ Partidul Comunist italian
biţa. Cu acest prilej tinerii an •m -
Cartea constituie o scurtă istorie a ajutat colectiviştilor la o serie
ÎNTREBARE: Cum a reuşit Partidului Comunist Italian de la crea­
gospodăria colectivă să sporeas­ ce vor fi încasaţi pentru cei 10 sură, ferma de porci. Toate astea rea sa pînă în zilele noastre. Ea rele­ de munci din cadrul gospodă­ Biff PBOSSAMULDE
că numărul animalelor? viţei, nerecunoscuţi pentru pro­ numai din vina noastră, numai riilor.
ducţie şi contractaţi cu statul, datorită faptului că nu am a-
RĂSPUNS : Pentru sporirea 6.000 lei pentru o pereche de boi cordat atenţia cuvenită şi aces­ Printre altele tinerii au plan­
şeptelului noi am primit un ma­ care-i vom livra în curînd şi cei tor ramuri. Noi am analizat ne­
re sprijin din partea statului. circa 10.000 lei pentru laptele ajunsurile despre care am amin­ tat pomi fructiferi pe o suprafa­
De la banca agricolă ni s-au a- de vacă ce va mai fi obţinut pînă tit şi ne-am propus pentru a-
cordat credite pe termen lung la sfîrşitul anului, rezultă că ve­ nul 1961, să cuprindem în pla­ ţă de 5 ha.
în valoare de 128.000 lei. La a- niturile gospodăriei realizate nul de producţie şi obiective pri­
vind creşterea păsărilor şi a vă lupta comuniştilor italieni împotriva Sărbătoarea majoratului 8 DEGEMBRIE 1960 Lectură-ghicltoare: „Frumuseţile patrie}
ceştia am adăugat 35.000 lei din numai din sectorul zootehnic, porcilor şi să milităm activ pen­ regimului fascist al lui Mussolinî şi
fonduri proprii şi astfel am cum­ vor fi, la 30 decembrie a. c., de tru realizarea lor. Nu vom ne­ activitatea ce-o desfăşoară P.C. Ita­ In comunele Băiţa, Vaţa şi Programul 1 : 5,40 Muzică uşoară! oglindite în poezia noastră contempo­
părat anul acesta 48 vaci de glija însă creşterea vacilor de lian, în anii de după cel de-al doilea Crişcîor, raionul Brad, au avut
lapte, toate din rasa Siemen- aproximativ 280.000 lei. război mondial pentru îmbunătăţirea loc întilniri ale tinerilor care 0. 30 Emisiunea pentru sa te: Gum pu­ rană“ ; 22,45 Muzică de dans.
condiţiilor de muncă şi de viaţă ale au împlinit sau vor împlini în
maselor muncitoare -din Italia. curînd vîrsta de 18 ani, în ve­ tem mări producţia de lapte în timpul Programul 11: 14,15 Melodii popu­
derea sărbătorii majoratului. In
a cadrul întîlnirilor tinerii au as­ iernii; 7,15 Melodii distractive de lare romîneşti; 15,20 „Patria şi fru­
cultat expunerea ; „Sarcinile
mPnRfOflBioLtnmfttii U.T.M. în cadrul planului de 6 compozitori sovietici; 8,00 . Din presa museţile ei dnfafe de compozitorii noş­
ani şi programul de perspecti­
de a stăzi; 9,30 Vreau să ştiu : „O con­ tri“ ; 16,30 Muzică din opere interpre­
vă in dezvoltarea economiei
thal. Am mai cumpărat 10 boi Amintesc că în scopul asigu­ lapte, una dintre sursele cele naţionale". sfătuire neobişnuită“ — scenetă de Ing. tată de solişti şi orchestre ale teatre­

pentru muncă, din care o parte rării hrânei animalelor pe tim­ mai sigure pentru realizarea de 1. Macoveanu; 11,30 Din prelucrările lor muzicale din ţară; 17,30 Sfatul

au fost îngrăşaţi şi livraţi sta­ pul iernii, noi am însilozat anul* venituri. de folclor ale compozitorilor noştri: medicului: Granulonul dentar; 18,05

tului pe bază de contract. Pa- . 12,46 Muzică corală clasică ; 14,30 Mu­ Tineri solişti la microfon. Recitalul

ralel cu această am înlocuit va­ zică populară din ţări balcanice; 14,50 pianistei Ana Iftinachi; 18,45 Să învă­

cile care au dat o producţie scă­ Pe scurt de la corespondenţii Gîntecul săptămînii: „Floare roşie“ de ţăm limba rusă cîntînd ; 19,30' Din ac­
zută de lapte, cu altele de mare
Marţian Negrea, versuri de Ion Bol- tivitatea sfaturilor populare; 20,20

productivitate. In continuare au avut Ioc reu­ d ici; 15,50 Muzică din operele compo­ Noapte bună, cop ii: „Băieţelul de sti­
niuni tovărăşeşti. zitorilor francezi; 16,15 Vorbeşte Mos­ clă“ de Victor Popa ; 21,45 Părinţi şi
Ferma de porci a fost creată voluntari* V \ / \ / \ A / W n/ W N / V W V cova 1; 17,30 Tinereţea ne e dragă (re­ copii; 22,30 Goncert de muzică din o-
numai din fonduri proprii. . Bilanţ rodnic luare) j 19,05 Tribuna Radio; 20,45 peretc; 23,15 Muzică simfonică.

ÎNTREBARE : Ce producţii şi ° Satul Mieeşti din ţilor voluntari ai STANTIN CHIRIACJ Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 : 7,00 ;
ce venituri aţi realizat de la a- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
nimale ? raionul Alba a fost ziarului „Scînteia“. turnător). 7 Tot duminică, în mai multe

RĂSPUNS : Experienţa pe ca­ electrificat în între­ La consfătuire au ® In ultimii ani.y localităţi din raionul Brad, ti­ 22,30 ; 23,52(programul 1); 14,00;
re am dobîndit-o în creşterea
gime. Conducînd cu participat şi citito­ filialele săteşti alei nerii au participat la acţiuni de 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (progra­
pricepere lucrările rii ziarelor „Scîn­ cooperativei „Fene-»
17 împăduriri. Făcîndu-se bilanţul mul II).
animalelor ne-a dovedit că o de electrificare a teia“ şi „Drumul so­ şana" din Feneş. aui tuturor acţiunilor desfăşurate in
8 DEGEMBRIE 1960 —om—

producţie ridicată se poate ob­ satului, comunistul cialismului“. Cu a- fost mutate în clă-t DEVA : Fantezie de iarnă ;

ţine numai atunci cînd anima­ ( Nicolae DrăgTiici. de ceastă ocazie, s-a diri noi, construite > MmMmmmomaefecadrul anului de împăduriri pe ALBA IULIA : Primăvara ; Cîn-

lele sînt îngrijite şi hrănite ra­ la I.G O. Alba lulia, analizat munca des­ prin contribuţia vo-\ v LI Ti ca ¦ 1960, rezultă că tinerii din ra­ tec de leagăn; BRAD: Eşalonul
de au r; ILIA: De stmbătă plriă
ţional. Cu sprijinul cadrelor a realizat, împreu­ făşurată de cores­ luntară a cetăţeni- /

tehnice de specialitate, noi am nă ou echipa sa, im­ pondenţii voluntari, lor. Singurul maga- j Cînd nepăsarea prinde rădăcini luni; HAŢEG : Ultimul vira); PENTRU 24 ORE
ORĂŞTIE: Nu aştepta luna mai;
întocmii, aţii pentru perioada portante economii, scoţîndu-se în evi­ sin care se mai aflai Un cîntec străbate lumea; HU­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
NEDOARA: Nopţile Cabirîei; mult noros. Local vor cădea ploi slabe.
de vară, cît şi pentru perioada depăşind sarcinile denţă diversitatea într-o clădire vecheS SIMERIA: Eşalonul de aur; Temperatura variabilă va oscila ziua
de iarnă, un program de îngri­ SEBEŞ : Povestea tinerilor că­ între 7 şt 11 grade iar noaptea între
jire şi hrănirea animalelor, la de plan în medie cu problemelor ridica­ este cel al coopera-ş De un timp încoace, activita­ Nepăsarea de care dau dova­ sătoriţi; PETROŞANI: Depar­
grajd ori în tabere. Acest pro­ dă aceşti tovarăşi trebuie curma­ minus 2 şi 8 grade. Vîntul va sufla
gram este urmărit de consiliul 15—20 la sută. (De te de aceştia. Cei tivei de centru. Darţ tea căminului cultural din Sîn- tă. Nu de alta, dar oamenii te de pa trie; Prinţesa cu steaua potrivit din sectorul sud-vest.
gospodăriei, pentru a fi respec­ tuhalm este ca şi inexistentă.
tat cu stricteţe. In program sînt la IOAN ŞTEFA- mai activi corespon­ şi aici. în toamna a-} Care este cauza ? Tov. Nicolac- muncii din Sîntuhalm doresc ca de aur ; LONEA 7 Bădăranii; PENTRU URMĂTOARELE
prevăzute printre altele orele la Teodorescu, directorul căminului şi căminul lor să se numere 3 ZILE
NESCU. mecanic). denţi. voluntari: io- cestui an, a început ? printre instituţiile culturale ac­ TEIUŞ: Cartea junglei; ZLAT-
rare se face ţesălatul, schimba- j sif Craşca. Teodor construirea unei noi. cultural şi ceilalţi membri din tive, aşa cum era pînă nu de Vremea rămîne schimbătoare cu ce-:
® La uzina „Vic­ Coştiuc, Alexandru clădiri. (De la VIO- ^ consiliul de conducere al cămi­ mult. NA: Blana de vizon; APOL­ rul mai mult noros şi cu temperatura
rea aşternutului, mulsul, adă­ toria“ din Călan a Tusa şi Marcel Sem- REL TOMUŢA, pre-' nului, au neglijat pur şi simplu în scădere,
organizarea unei activităţi cul­ PETRU JURCON1 DUL DE SUS: Părinţi şi copil.
avut loc o consfă­ ciuc. au fost pre­ şedinţele cooperaţi-/ turale bogate, atractive.
corespondent
tuire a coresponăen- miaţi. (De la CON­ vei „Feneşana“). ş

patul şi hrănirea, precum şi

ti trina este aşezată la marginea de ruble. In nîarea lui majori­ muncă al Kaţrinei Balseavicene orice om sovietic se află cu
satului. Ea are trei camere şi
tot din patru persoane obţine bucătărie. Mobila nouă, apara­ tate el provine din veniturile a fost răsplătit prin decernarea două capete mai sus de oricare
un venit anual de 3.000 de do­ tul de radio, florile, lustra mo­
lari. dernă din tavan — totul în ca­ rezultate din munca în colhoz. ordinului Lenin, multe din to­ rob al capitalului.
sa ei dă impresie de confort,
Din datele publicate în presa lumină, spaţiu. Familia are şi o mică grădină varăşele ei de muncă au fost O m u lrjă io a re şi un
americană reiese că peste ju­
mătate din numărul familiilor — Casa m-a costat 40.000 de de zarzavat, dar aceasta nu dă premiate la expoziţia de la Mos­ ministru
de fermieri şi de muncitori a- ruble. 7.000 le-am primit de la
In Statele Unite ale Americii, gricoii din S.U.A. au obţinut un stat sub formă de împrumut. producţie-marfă. cova, iar Vladas Bengardavicius, Intr-o privinţă ferma lui Char­
în Pennsylvania de vest, locu­ venit de 2.000 de dolari pe an. Mă întrebaţi de unde am luat les Wilcox şi colhozul „Bolşevi­
ieşte un fermier american, pe Ârgafui america« Ionas Aşa-dar, situaţia lui Sakalas ar restul ? M-a ajutat colhozul, am Katrina Balseavicene nu are . organizatorul şl conducătorul kas“ se aseamănă într-adevăr :
nume Charles Wilcox. Familia putea fi invidiată de cele mai avut şi economiile mele şi intr-o gospodărie, şl în cea­
lui este alcătuită din cinci per­ Sakalas si colhoznica 2.000.000 de muncitori sezonieri, personale. vacă, după cum nu are nici Io­ colhozului, a fost distins cu înal­ laltă, ramura principală o con­
soane ; el, soţia şi trei copii — fiecare din aceştia. în 1957 a stituie creşterea vitelor pentru
eîevi de şcoală. sovietică Kşţtrina lucrat numai vreo patru luni pe Katrina Balseavicene are mîini nas Sakalas. Iată deci că s-ar tul titlu de Erou al Muncii So­ lapte.
Balseamesie an, iar întregul lor cîştig nu a puternice de muncitoare, o fa­ găsi poate două puncte de ase­ cialiste. Oricît s-ar strădui re­
La ferma lui Wilcox munceş­ depăşit cîteva sute de dolari. ţă prietenoasă, plăcută. Dar mănare în situaţia acestor două dactorii revistei „America“, Fermia de lapte Ia care lucrea­
te şi Ionas Sakalas, originar din dării i-a permis colhozului să deodată, pe chipul ei trece o familii. ză Katrina Balseavicene a de­
Lituania, care are de asemenea introducă mai repede în circui­ Este concludentă în această umbră de tristeţe, ochii ei pri­ Balseavicene a avut vacă. Dar le-ar fi greu să menţioneze mă­ păşit de mult în ceea ce priveş­
tul agricol noi pământuri, să privinţă mărturisirea ministru­ vesc undeva îngânduraţi... te producţia de lapte, ferma lui
soţie şi doi copii. sporească productivitatea mun­ lui Muncii al S.U.A., M itchell: nu de mult ea a adus-o la fer­ car un singur nume de fermier Charles Wilcox.
Despre situaţia acestor două cii, să mărească veniturile — condiţiile în care trăiesc şi mun­ — Păcat că bărbatului meu
atît ale gospodăriei obşteşti cît cesc lucrătorii agricoli, a spus nu i-a fost dat să vadă toate mă şi a spus preşedintelui col­ american a cărui muncă să se Chiar dacă se Ia ca bază pro­
familii, despre modul lor de şi ale colhoznicilor. el, constituie „o jignire a con­ acestea... ducţia medie de lapte din tim-i
viaţă, revista „America“, publi­ ştiinţei poporului american“. hozului : nu mai vreau să-mi fi bucurat de o asemenea apre­ pul verii a fermei lui Wilcox
că în nr. 37, un fotoreportaj „A ju to r“ ai stăpânului ...Acestea s-au întîmplat acum bat capul cu ea. La ce bun, dacă ciere unanimă a întregului po­ (550 kg.), extinsă pe întregul
care conţine o serie de calcule Reiese că Ionas Sakalas, care 7 ani. La preşedintele colhozu­ laptele vlndut de colhoz costă por. an, reiese că la o producţie glo­
şi date interesante. „Charles Wilcox şi ajutorul trudeşte din greu din zori pînă lui, Vladas Bengardavicius, a mai ieftin ? Mai bine seara, bală de 198 tone, producţia me­
Iui, Ionas Sakalas, originar din In noapte pe ogorul stăpânului, venit o femeie de o vîrstă mij­ cînd .sînt liberă, mă duc Ia ci­ 'Munca socialistă, care s-a die de fiecare vacă reprezintă
Statul Pennsylvania se află la Lituania...“ — aşa caracterizea­ reuşind abia să realizeze un mi­ locie, pe a cărei faţă citeai mîh- nematograf. transformat într-o necesitate a- în total 2.475 kg.
o distanţă de cîteva zeci de mii ză în mod delicat revista „Ame­ nim de trai, constituie, ca de nirea. Ea a povestit că are copii
de kilometri de oraşul sovietic rica“ situaţia şi îndatoririle lui altfel într-o oarecare măsură şi mici şi că bărbatul îi este bol­ Aşa dar, nici de data aceasta ducătoare de bucurii, noul mod Or, în colhozul „Bolşevikas“,
Kauna?, în apropiere de care lo­ Sakalas. stăpînul lui. o fericită excepţie. nav. încă anul trecut s-au obţinut
nu există puncte de asemănare de viaţă a făurit o nouă mora­ 4.316 kg. de fiecare vacă — adi­
cuiesc şi muncesc în colhozul Fotografia publicată de revis­ Oricît s-ar strădui revista „A- Membrii colhozului „Bolşevi­ în destinele celor două familii. lă. că de 1,5 ori mai mult.
„Bolşevikas“ compatrioţii ame­ tă îl înfăţişează pe Sakalas îm- merica“, în soarta argatului Io­ kas“ au primit-o cu bucurie pe
ricanului de origine lituaniană, pingînd o semănătoare într-un nas Sakalas nu poate fi găsit Katrina Balseavicene în familia Cm d o u ă c a p e t e m a i sus Omul este prietenul omului — Charles Wilcox se făleşte pe
hambar. Iată-1 şi la volanul nimic demn de invidiat. lor, i-au dat de lucru la fermă, acesta este principiul pe baza bună dreptate cu tractoarele
Ionas Sakalas. tractorului „ajutînd“ la încăr­ au aranjat-o provizoriu într-o sale, cu instalaţia de m u ls:
Colhozul „Bolşevikas“ este o carea ceralelor de siloz. Din a- De acest lucru se conving în­ locuinţă. Nu mult după aceea, Fotografia publicată de revis­ căruia colhozul hotărăşte să re­ doar că majorităţii fermelor
celaşi fotoreportaj reiese că Sa­ deosebi colhoznicii artelului Katrina şi-a clădit o casă, şi-a ta americană îl înfăţişează pe pare din fondurile obşteşti ca­ mici şi mijlocii din S.U.A., me­
gospodărie mijlocie tipică şi toc­ kalas se scoală la cinci jumă­ „Bolşevikas“ comparînd soarta mobilat-o, ba chiar a reuşit să Ionas Sakalas zimbind. Dar zîm- sele unor bătrîni, să Le fixeze canizarea pe scară largă nu lL
mai de aceea ea este foarte po­ tate dimineaţa, că la ora şase compatriotului lor din America facă şi ceva economii. Şi soarta betul de pe faţa lui este un pensii. este accesibilă. In colhozul „Bol­
trivită pentru unele compara­ începe munca, că lucrează cîte cu viaţa lor proprie. Să facem copiilor s-a aranjat în chip fe­ şevikas“ sînt de mult mecaniza­
ţii extrem de interesante. 12 ore pe zi. cunoştinţă cu Katrina Balseavi- ricit : fiica ei lanina, urmînd e- zîmbet chinuit. Intr-adevăr, ar Omul este prietenul omului — te şi mulsul şi adăpatul vitelor
cene. fostă argată, care pe lin­ xemplul mamei sale, lucrează şi fi greu de imaginat că se bucu­ pe baza aceluiaşi principiu Ka­ şi pregătirea nutreţurilor. In
Situată intr-unui din cele mai Minimul de trai necesar unei gă toate, mai rămăsese şi vă­ ea ca mulgătoare, Vanda lucrea­ ră că trebuie să muncească cîte afară de marele parc de trac­
mari centre ale creşterii de a- familii de patru persoane a u- duvă cu patru copii în braţe. ză în producţie în oraşul Kau- 12 ore pe zi pentru a îmbogăţi trina Balseavicene ia sub pa­ toare proprii, aici funcţionează
nimale pentru lapte din STJ.A., mui muncitor agricol din S.U.A., nas, iar ceilalţi doi copii mai pe alţii. tronajul ei pe tinerele mulgă­ şi 18 electromotoare acţionate
ferma Iui Wilcox. are 15f) ha. potrivit datelor cunoscutului co­ ...Casa în care locuieşte Ka­ învaţă. toare pentru ca şi numele lor să de energia electrică furnizată
de pămînt fertil şi 80 de vaci mitet Geller, depăşeşte 5.360 do­ Şi în viaţa Kaţrinei Balseavi­ împodobească panoul de onoare. de hidrocentrala Kaunas, con­
lari pe an. Or, ionas Sakalas, Bugetul lunar al familiei este cene, munca ocupă un loc im­ La fel şi mecanicul colhoznic struită recent.
dte Lasă. a cărui familie este alcătuită portant, deşi ziua ei de lucru ca Rudaitis, care observînd primul
Colhozul „Bolşevikas“ dispu­ în prezent de aproximativ 3.000 mulgătoare la fermă nu trece că în casa vecinului a izbucnit Cum să folosească şi mai
de 7-S ore. Anul trecut ea a în­ un incendiu, se aruncă în flăcări
ne în nrezent de 1033 ha„ din trecut pe toate celelalte mulgă­ şi salvează doi copii mici, fără
care 450 ha. de fineţe. La c^e toare, obţinînd de la fiecare va­ a se gîndi la primejdiile care
cîteva sute de hectare de pă­ că cîte 5.300 kg. lapte. ii pîndesc.
mânturi mlăştinoase, care au
fost deja puse în cultură, se vor Recunoaşterea unanimă a im­ Viaţa de fiecare zi a colhozu­
adăuga în anii. viitori alte 300 portanţei şi utilităţii muncii 'or lui „Bolşevikas“, abundă în a-
ha. Comasarea cu alte gospo- este cea mai bună răsplată semenea exemple de înaltă ab­
pentru oamenii care făuresc o negaţie şi nobleţe sufletească şi
societate nouă. Eroismul în ea confirmă o dată în plus că