Page 23 - 1960-12
P. 23
IMr. 1851 UHU M UL SOCIALISMULUI uág ?
ţMBgBgBBageEEag3ECT»a3^a33gai!tia»JJlTnsyyti<;
CfBWC
Finerii — participanţi activi Mereu -în primele T E !L IE f t f t A ir T !E R N IE
ÜIIIIIIIIIIIIIIÍIIIIIIMHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllllliPM ün ziar grec
roadele unei colaborări
la înfăptuirea sarcinilor rînduri - PoC. I t a l i a n lu p tă ,
balcanice
economice Era seară cină am ajuns scripţiei sale, am aflat că de peitipai u n ita te a foi^eloi
la Sfatul popular al comunei putatul este apreciat de oa
In majoritatea organizaţiilor de Ion Iacob şi Stelian Tăgirţă Hăşdat. intr-un birou am menii cu care lucrează. N-a de stiuga din M alla ATENA (Agerpres). —
de bază U.T:M. din C.S. Hune de la furnalele 1—4 care, orga- găsit pe preşedintele sfatului fost o acţiune patriotică în Intr-un articol consacrat posibilită
doara au avut loc adunări de nizînd bine munca în brigadă, popular împreună cu un ce treprinsă, la care cetăţenii ROMA. (Agerpreş). spus Togliatti, „centrismul de ţilor de reducere a încordării interna
dări de seamă şi alegeri. Cu a- au reuşit să atingă la furnalul tăţean mai în virstă, înalt, din circumscripţie să nu răs Ziarul „Unita“ a publicat re stingă“ constituie o încercare ţionale, ziarul grec „Anexartitos Ti-
ceastă ocazie tinerii au analizat 4 un indice de o tonă pe metru uscăţiv. Răsfoiau un regis pundă. Ce dovedeşte aceas zoluţia adoptată le Plenara re de a atrage Partidul socialist pos“ subliniază că acceptarea propune
temeinic activitatea birourilor cub volum util de furnal. Cele tru şi extrăgeau de-acolo niş ta ? Că deputatul Iosif Nagy unită a Comitetului Central şi într-o coaliţie de tip centrist. rii guvernului romîn cu privire la în
organizaţiilor U.T.M. pentru îm de la O.S.M. I şi II conduse de te Cifre: 115, 4.825 şi 12.475. ştie să lucreze cu oamenii şi Comisiei Centrale de Control ale cheierea unui tratat de înţelegere şi
bunătăţirea continuă a muncii Dumitru Şerban, Constantin E- îndemnaţi de curiozitate am pune mina tocmai acolo unde Partidului Comunist Italian. Actuala situaţie, a subliniat securitate colectivă între ţările balca
politice şi organizatorice, în ve nache, Orelt Paul au dat can căutat să aflăm taina cifre observă că lucrul se desfă Togliatti, chiar în lipsa unei cri nice ar fi dus la stabilirea „unei at
derea mobilizării tineretului la tităţi însemnate de oţel Martin lor aşternute pe o coală de şoară mai anevoios. Comitetul Central şi Comisia ze revoluţionare, îndeamnă cla mosfere de deplină încredere“ între
îndeplinirea şi depăşirea sarci peste plan. Un fapt pozitiv in hlrtie. N-a fost greu. Tovară Centrală de Control ale P.C.I. sa muncitoare să pună problema aceste state, „relaţiile economice şi co
nilor de producţie. activitatea brigăzilor de produc şul preşedinte s-a oferit In octombrie 1958, cînd s-a cheamă „toate organizaţiile de înlocuirii claselor guvernante şi merciale precum şi cele culturale, scrie
ţie l-au constituit şi analizele bucuros să ne dea explicaţii. pus problema constituirii gos partid să intensifice lupta pen a aducerii la putere a unei noi ziarul, ar fi devenit mai strînse. Ar
Atît dările de seamă cit şi dis trimestriale la nivelul combina podăriei agricole colective în tru crearea unei noi majorităţi clase, care poate fi numai cla fi fost posibilă reducerea treptată... a
cuţiile purtate au analizat cu tului, decernîndu-se cu acest pri — Cifrele reprezintă roa satul Hăşăat, iosif Nagy a antifasciste, democratice, unite sa muncitoare în alianţă cu ma cheltuielilor de înarmare, iar toate su
simţ de răspundere şi maturi lej drapele de brigăzi fruntaşe dele muncii depuse anul a- fost primul care a făcut ce care să se bazeze pe colaborarea sele largi ale oamenilor muncii mele uriaşe ce se irosesc acum în a-
tate politică, contribuţia tineri pe combinat. Datorită acestei cesta în circumscripţia depu rere de înscriere. între comunişti şi socialişti şi şi păturile mijlocii ale popu cest scop ar fi fost alocate pentru dez
lor siderurgişti la înfăptuirea forme tinereşti de muncă a cres tatului Iosîf Nagy. 115 cetă pe programul de luptă împotriva laţiei. voltarea economică, pentru ridicarea
cut şi mai mult contribuţia In ţeni au luat parte la diferite Spiritul său de iniţiativă, monopolurilor, in cadrul luptei nivelului material şi spiritual al po
politicii partidului, modul în ca procesul de producţie. lucrări de interes obştesc. Ei hărnicia, priceperea de care comune pentru lichidarea mono Subliniind că pentru un par poarelor respective. Astfel, scrie zia
re au muncit organizaţiile au prestat 4.825 ore de mun a dat dovadă în buna gospo polului puterii clericalilor, pen tid care luptă pentru socialism rul în continuare, Peninsula Balcanică
U.T.M. pentru întărirea vieţii O lipsă ce a fost constatată că voluntară, realizînd 12.475 dărire a satului, au îndrep tru o deplasare spre stingă, legăturile cu Partidul Comunist ar fi dat un exemplu de coexistenţă
interne de organizaţie şi pentru în munca brigăzilor de produc lei economii. tăţit cetăţenii din satul Hăş pentru o nouă politică de dez sin! o necesitate firească, To: paşnică între popoăre cu sisteme poli
educarea comunistă a tineretu ţie este slabul ajutor acordat a- ăat ca la constituirea gospo voltare democratică şi pace“. gljattî a arătat totodată că ati tice şi sociale diferite şi ar fi contri
lui, participanţi activi la înfăp cestor brigăzi din partea ingine Din vorbă în vorbă, am a- dăriei agricole colective să-l tudinea negativă faţă de comu buit în mod hotărâtor la eforturile de
tuirea sarcinilor economice. rilor tineri. Astfel, mulţi tineri flat că cetăţeanul de alături aleagă ca preşedinte. A fost adoptată de asemenea nişti constituie un obstacol în consolidare a păcii în lumea întrteagă“.
au criticat cu tărie atitudinea este însuşi deputatul Iosîf o rezoluţie în care se spune că calea spre socialism.
însufleţiţi de hotăririle adop lipsită de răspundere de care au Nagy — loji-baci cum. îi spun Alegătorii din circumscrip „în momentul de faţă există Ziarul îşi exprimă regretul pentru
tate de cel de-al îll-lea Con dat dovadă inginerii Gavrilă oamenii din sat. Cine nu-l ţia sa, au executat anul a- condiţii favorabile pentru întă Dar trebuie subliniate şi alte5 faptul că guvernul grec a respins a-
gres al partidului, tinerii din Pocala de la O.S.M. II, Patrichiu cunoaşte ? II ştiu şi cei din cesta mai multe lucrări de rirea organizatorică continuă a elemente, a spus Togliatti. Un{ ceastă propunere, a cărei adoptare,
C.S. Hunedoara şi-au adus o satele vecine. Este un om folos obştede, Aşa, de pildă, partidului“. partid care luptă pentru socia
contribuţie însemnată la spori Francisc de la montaj şi repa vrednic şi gospodar priceput. s-a reconstruit, două fîntîni arată „Anexartitos Tipos", ar fi înlesnit
rea producţiei de metal, la creş raţii, Mihai Grigore de la în str. Suseni, au reparat şo Ltiînd cuvintuî la Plenară, lism nu poate să nu aibă legă
terea productivităţii muncii şi la O.S.M. I, Kraft Nathan de la Aceste calităţi se văd în gos seaua pe o distanţă de 1.490 Palmiro Togliatti, secretarul ge eforturile generale pentru dezarmare,
reducerea preţului de cost. Cele O.S.M. II şi alţii, care n-au dat m.. au transportat cantita neral al P.C.I., s-a referit la si turi pozitive cu ţările care au
27.370 tone de fontă peste plan, un ajutor susţinut brigăzilor de podăria sa personală şi mai tuaţia politică din ţară şi la po devenit deja socialiste şi cu par ar fi contribuit în mare măsură la slă
64.882 tone oţel Martin şi elec producţie. tea de 60 m.c. piatră cu care ziţia majorităţii memhrilor Parti
tric, 21.814 tone aglomerat şi ales, în acţiunile obşteşti or. dului Socialist Italian. tidele care conduc aceste ţări, birea încordării internaţionale.
O latură importantă ce a fost apoi au pietruit str. Suseni
cele 50.319 tone laminate peste viu discutată a fost aceea a ac ganinate în circumscripţia sa Situaţia actuală din Italia, a cu partidele comuniste, adică le —OOO—
prevederile planului, precum şi tivităţii pe tărîm obştesc. Tine electorală. şi multe alte lucrări de a- spus Togliatti. se caracterizează gături bazate pe solidaritatea
economiile la preţul de cost în rii siderurgişti, încadraţi în 117 cest fel. printr-o puternică mişcare a ma trainică cu mişcarea socialistă în sprijinul cauzei
valoare de peste 21.696.000 lei, brigăzi utemiste de muncă pa Comunistul Iosif Nagy selor muncitoare pentru o de ce se dezvoltă în lumea întrea drepfe a poporului
reprezintă şi rodul muncii de triotică, au obţinut rezultate a fost ales prima dată Pentru meritele deosebite plasare spre stingă.
puse de tineretul din combinat. frumoase. Ei au efectuat un nu gă- congelez
măr de peste 300.000 ore de deputat In sfatul popular în muncă, iosif Nagy a fost Tezele fundamentale ale pro Arătînd în continuare că îna
In cadrul dezbaterilor care au muncă voluntară la executarea gramului politic şi social-eco- 0A1RO. (Agerpres). TASS trans
avut loc tinerii au scos în evi diferitelor lucrări. Paralel cu a- încă în anul 1950. De decorat cu Medalia Muncii şi nomic. al socialiştilor, a subli intarea spre socialism trebuie
denţă ajutorul acordat întregii ceste acţiuni tinerii au reuşit să niat in continuare Togliatti, co să se desfăşoare în mod diferit
munci de organizaţie de către colecteze cantitatea de 16.000 atunci, de fiecare dată, a fost distins eu insigna de ,,Frun incid cu tezele programului co
organizaţiile de partid. Astfel, tone fier vechi, depăşind anga muniştilor, dar cererile socialiş în fiecare ţară în parte, în con
de la alegerile din anul trecut jamentul cu 1.000 de tone. reales. Din discuţiile purtate taş al recoltelor bogate tilor sînt respinse de Partidul formitate cu situaţia care s-a
şi pînă in prezent, întrecerea so democrat-creştin. Poate că Nen-
Birourile organizaţiilor de. ba cu clbiva cetăţeni ai circum S. OR BONAS ni a redus la minimum aceste creat acolo, Togliatti a arătat că
cialistă a fost mai bine organi ză U.T.M. au mobilizat întreaga cereri in raportul său la ultima lupta pentru socialism pe scară
zată iar tinerii au înţeles pe de masă de tineret la aceste acţiuni plenară a Comitetului Central mite : î
plin rolul lor in procesul de patriotice. Merită a fi amintită ai Partidului Socialist, tocmai naţională trebuie împletită tot
producţie, folosind mai judicios iniţiativa pornită de tinerii si pentru a avea posibilitate să mai strîns cu lupta internaţio După cum anunţă ziarul „AI-Ah-
Capacităţile de producţie. A derurgişti în cinstea Congresu stabilească contacte cu Partidul
crescut răspunderea politică a democrat-creştin şi să asigure nală împotriva imperialismului. ram“, în legătură cu ultimele eveni
tinerilor faţă de noile sarcini lui al III-lea al U.T.M. decla- succesul aşa-numiteî operaţii In încheiere, Togliatti a spus
rînd luna august „luna colectă „centru-stînga“. mente din Songo, preşedintele R.A.U.,
ce le revin în procesul de pro-i rii fierului vechi". că „problemele internaţionale se
ducţie şi pe linie de organiza-i Dar în actualele condiţii, a Nasser, a adresat mesaje personale
fie. Organizaţiile U.T.M. au mo Discuţiile ce au avut loc au —ooo— împletesc tot mai strîns cu pro
bilizat întreaga masă de tineret) scos în evidenţă şi unele părţi blemele naţionale. Lupta împo primului ministru al Indiei, Nehru,
la realizarea sarcinilor econo-| negative în ceea ce priveşte în
mice. triva imperialismului, lupta pen preşedintelui Indoneziei, Sukarno, pre-‘
tărirea organizaţiilor de U.T.M. tru pace, solidaritatea cu ţările
O atenţie deosebită a fost a- socialiste — iată elemente care şedintelui Ghariei, Nkrumah, preşedin
cordată popularizării metodelor -A-
înaintate folosite de unele bri nu trebuie ignorate de cei care telui Guineei, Seku Ture, împăratului
găzi U.T.M. de producţie. Tine In concluzie tineretul din
rii au subliniat faptul că în C.S.H. şi-a manifestat entuzias vor să ducă o luptă eficace pen Etiopiei, Haile Selassie 1, regelui Ma
fruntea brigăzilor de tineret au mul faţă de noile sarcini ce le tru dezvoltarea democraţiei în,
fost aleşi cei mai capabili ti revin pe anul 1961. Astfel, în rocului, Mohammed al V-lea şi pri
cadrul adunărilor de alegeri s-a direcţia socialismului“.
neri, bine pregătiţi din punct elaborat măsuri menite să ducă mului ministru al Sudanului, Ahbud.
de vedere politic şi profesional.
la întărirea şi pe mai departe Referindu-se la o sursă oficială ziar
Cele 212 brigăzi de producţie
a activităţii organizaţiilor de ral „Al Gumhurla GBridat Aş-Şaab“
existente, ca urmare a contri
buţiei lor la îndeplinirea sarci U.T.M., la obţinerea de noi suc scrie că R.A.U. se consultă cu Ghana,
nilor economice, se bucură de cese în lupta pentru traducerea Guineea, India, Indonezia şi alte ţări
stimă din partea celorlalţi mun
citori. în viaţă a planului de producţie din Asia şi Africa pentru a adopta o
pe anul 1961.
Activitatea bună desfăşurată poziţie comună în legătură cu criza
PETRU VERBUNCU
de brigăzile de tineret conduse din Congo.
secretarul comitetului U.T.M.
Conducătorii puc'ulu)
G.S. Hunedoara de ta Alger au fuglS
din Franfa
bine pămîntul colhoznic, cum — Da, dar în schimb aţi mă Din textul următor se poate revista, sînt împovăraţi de griji: PARIS (Agerpres). VfcKSRKRW iTWXRCttSC/sSXSSKBEBZDCCCT<
să obţină pe fiecare hectar pro rit semănăturile de bumbac, ce afla că „Wilcox a dat o mină pentru a asigura copiilor posi Agenţia France Presse rela
duse cit mai multe şl mai ief treabă-i asta ?... de ajutor la colectarea fonduri bilitatea de a urma o şcoală tează că la 5 decembrie cînd v.n t .u a i t jc z : rrya:rr : ri/m r.r.vizrzrr.vcvmvni:tt s x r a «jstfjE aoaoow :
tine — aceste probleme frămân lor pentru noua şcoală elemen superioară, Wilcox a încheiat urma să se reia procesul foşti
tă pe absolut toţi colhoznicii. Această scenă este aproape tară şi că a cedat în acest poliţe de asigurare şi în felul lor membri ai puciului militai ANUNI
Preocupat de rezolvarea acestei reală. Se ştie că guvernul Elsen- scop patru hectare din pămîntuil acesta fiecare din copiii lui la de la Alger de la începutul a-
probleme, Vladas Bengrardavi- hower, străduindu-se să lichi său“. atingerea vîrstei de 18 ani cestui an, principalul acuzat COMPLEXUL PENTRU INDUSTRIALIZAREA
cius; pleacă adesea la Kaunas deze supraproducţia de produse va căpăta pentru studii 5.000 Pierre Lagaillarde şi ceilalţi pa
şi la Vilnius, pentru a primi a- agricole, a fixat cote de semă Foarte nobil din partea l u i ! de dolari. Aşa dar, fermierul tru conducători ai puciului fas LEMNULUI — BLAJ
jutor şi sfaturi. In cadrul uneia nături la o serie de culturi şi a Totuşi unde ar fi învăţat copiii trebuie să adune bani timp de cist, Jean Jacques-Susini, M.
din convorbirile pe care a avu creat o bancă funciară specială, lui Wilcox şi ai vecinilor lui da 18 ani pentru a putea deschide Ronda, F. Feral şi M. Demar- angajează:
t-o cu V. Vazaliskas, ministrul care plăteşte fermierilor premii că el nu ar fi „cedat“ cele pa în faţa copiilor săi uşile unei quet nu şi-au mai tăcut apariţia
Agriculturii al R.S.S. Lituaniene, pentru pământurile fertile pe tru hectare şi dacă nu i-ar fi şcoli superioare. in boxa acuzaţilor. ingineri mecanici, ch im h ti, energeficieni, e le c tro -
acesta i-a Spus f oare ei le lasă în paragină. venit prin minte să organizeze Profitînd de faptul că fuse
o colectă de donaţii pentru Poate că pe Ionas Sakalas îl seră puşi „in libertate provizo n iş ti p e n t r u isnJus i r i a le m n u lu i şi c o n s t r u c t o r i .
— Să ţineţi seama de faptul Da.r, despre ce „supraproduc şcoală ? interesează cum au rezolvat a- rie“ de către Tribunalul militar SoU.cstaîarU vor depune îa C. I. L — Blaj, raio
că în republică s-au instituit ţie“ este vorba ? „Eu cred, — ceastă problemă compatrioţii lui din Paris, Lagaillarde şi compli
premii pentru depăşirea planu a deolarat recent senatorul a- Katrina Balseavieene. este a- din colhozul „Bolşevikas“ ? Io- cii săi au părăsit în mod clan nul Ismăveni, !regiunea Siaiin, u rm iiea rele a c îe :
lui de producţie. Vă vom ajuta, merioan Brid'ges — că dacă devărat. nu a avut posibilitatea zas Skirptunas este un simplu destin Franţa, trecind frontiera
numai să daţi cât mai mult fiecare cetăţean al Statelor TJ- să în veţe: în tinereţe a muncit colhoznic. Totuşi, fiul lui a ter în Spania, unde după cum se cerere, aufobiograJie şs copie după diplomă-
lapte, carne, Cartofi, legume... nlte s-ar hrăni cum trebuie, nu la un chiabur, a luptat pentru minat un institut politehnic, iar ştie se află de mai bine de o lu
cit mai m u lt! încape îndoială că toate priso fiica sa — Academia veterina nă un alt inveterat ultracolonia- ''"'i—'i—>r T » n n n r ' r ' r ’p n r ' / ’M
surile noastre ar dispare ime o bucată de pîine, i-au murit ră'. Simas Bartkus, fiul socoti Iist, generalul Râul Saîan.
Acum imaginaţi-va, pentru un torului din colhoz, este absol Agenţia France Presse consi C 3
moment că Charles Wilcox ar diat“. Iar Sullivan, membru al trei copii. Altă soartă au avut vent al Institutului pedagogic deră că fuga complotiştilor tre N U M TC )
fi avut prilejul să asiste la o Camerei reprezentanţilor, adau din Vilnius. Iar fiica colhoznicei buie pusă în legătură cu intenţia 3
audienţă la ministrul Agricultu gă : „Este absurd să fie foame însă ceilalţi copii care au su Sabaitite urmează la Faculta lor „de a provoca o răsturnare Í
rii din S.U.A., Benson. Este tea de medicină... in Algeria... şi de a crea un gu )
foarte posibil că el ar fi fost te cînd există surplusuri de a- pravieţuit, care au avut noro vern în exil“. l
martorul unei discuţii între mi Iimente“. * i Petreşti.I
nistrul american şi un grup de cul să trăiască în anii puterii — 000 — t
fermieri, care s-ar fi desfăşu Enigma unei fo to g ra fii sovietice. In viaţa lui Charles Wilcox şi a^JEicxrtunii i-a.ü ?t -iWAMA-sruo
rat cam în felul urm ător: a lui Ionas Sakalas. pe de o par O înfrângere
Printre fotografiile care ilus După absolvirea şcolii, Tanina te, şi a Katrinei Balseavieene, Fabrica de kîrtie „1 Mai“ cu sediul în comuna
— Domnule Benson, aş dori trează articolul din revista „A- a rudelor şi prietenilor ei ne de răsunătoare
să lucrez o pârloagă, acordaţi-mi merica“ cu privire la ferma lui a hotărit să devină zootehnist. (raionul Sebeş, aduce la cunoştinţa celor mieresaţi că în ziua^
un împrumut. Wilcox se află şi una care la altă parte, sînt întruchipate PARIS (Agerpres). — După
prima vedere pare enigmatică : Vanda a terminat o şcoală de cum anunţă agenţia France (de 30 ianuarie 1961, ora 8, se va ţine in localul întreprin-j
— Ai înnebunit I Eu îmi Sparg o clădire albă, joasă, ce abia se două sisteme — lumea capita Presse, Adunarea Generală a A-
acum capul cum să transform înalţă deasupra pămintului, cu 11 ani, iar doi fii mai mici, lismului îmbătrînit şi lumea so cademiei Goncourt a hotărit în Iderii un •]
arăturile în pîrlOage... Urmă un coş înalt. Ce este? Un ham cialismului tînăr, viguros, plin unanimitate să nu mai decer-
torul ! bar ? Un grajd de vaci ? Sau sînt şi acum la şcoală. neze premiul pe anul 1960. A- [ CONCURS j
poate o mică fabrică ? Iozas Eidukaitis, directorul de vitalitate. Tar fiecare ştie de ceasta hoiărîrc, care constituie
— Domnule', am’ redus din în fapt o retragere a premiului Pentru ocuparea a 6 posturi de maişiri hîrtie şi celuloză şt)
semănături, mi se cuvine un Nici una, nici alta. Este, să şcolii de 7 ani din satul Linkuv, partea cui este sentinţa isto acordat transfugului fascist Vin-
premiu. vedeţi dv. „şcoala elementară, tiIii Hcria Caîtangioglu, repre Cun post de maistru mecanic. j
bine utilată, clădită pe parcela unde se află colhozul „Bolşevi- riei. Nu numai zeci de mii de zintă o importantă victorie a o-
— Se refuză ! Reducerea se donată de Wilcox“. Wilcox, in piniei publice, o înîrîngere ră C Candidaţii trebuie să îndeplineascăcondiţiile prevăzute}
mănăturilor aţi compensat-o formează revista „America“, „a kas“ povesteşte că la această kilometri ci o întreagă epocă sunătoare pentru iniţiatorii aces
prin sporirea recoltei. Oare nu tei încercări de a încununa cu [de hotărîrea C.C. al P.M-R. şi al C.M. al R.P.R. din 1958. 2
ştiţi că o recoltă bogată e o ne vizitat şcoala cu o singură în şcoală lucrează 14 învăţători, istorică separă ferma din Pen un premiu literar un criminal de
norocire ? război — fascist şi trădător de Înscrierile se iac pînă în ziua de 20 ianuarie 1961, la ser-}
căpere şi de aceea el doreşte dintre care mulţi sînt originari nsylvania de colhozul „Bolşevi patrie.
— Domnule ministru, de ce ca atît copiii lui, cit şi ai ve (viciul personal şi învăţăniînt al întreprinderii. )
mi s-a refuzat prem iul: am re cinilor să înveţe în condiţii mai chiar din sat. Fireşte, toţi co kas“ din Lituania.
dus producţia de grîu cu 50 la bune“. C Candidaţii vor depune următoarele acte: )
sută. piii de virstă şcolară din sat Două lumi — două destine !
învaţă. C — cerere; )
(Text prescurtat după un ar
învăţământul la orice şcoală ţ — certificatul de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată); 3
superioară este accesibil milioa ticol semnat de P. Sclest în
nelor de tineri şi tinere din ţa — diplomă de absolvire (în copie legalizată), a unei şcoli ^
ra Sovietică. „Selskaia Jizn“)
(tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echivalente^
Dar Charles Wilcox şi soţia
Iui, Ana-Luiza — „soţie şi ma L— sau acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956 can-j
rnă fericită“, cum o recomandă
[didatul a avut 12 ani vechimea în funcţia de m aistru; i q
[ — autobiografia ; -i
[ — certificat medical. 1
Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic dc la ser-^1
(viciul personal şi învăţăniînt. ]
J v—1 "7 u J w S i —/ u _ / v—/ \ ~ .J u.../ u J i—/ e / i—7«—1 i—11 /4
