Page 25 - 1960-12

! biblioteca Centrala j
mulsocialismului
Anul XO. Nr. 1852
Sub steagul invincibil Cuplanulanualîndeplinit
I marxis§TE-leninismuIui
Comuniştii, masele largi ale oameni­
lor muncii -din ţara noastră au pri­
mit cu cel mai viu interes Declaraţia
partidelor comuniste şi muncitoreşti, a-
dcptată la Consfătuirea de la Moscova.
Pe bună dreptate el văd în acest do­
cument o strălucită expresie a forţei
fără precedent a mişcării comuniste
mondiale, a principialităţii şi maturi­
tăţii ei ideologice sub steagul mar-
xism-lenlnismului.
Prin amploarea participării, oa şi
prin importanţa problemelor discutate,
Consfătuirea de la Moscova reprezintă
o întîlnire internaţională de însemnă­
tate istorică în dezvoltarea mişcării co­
muniste internaţionale, în destinele şi
lupta popoarelor lumii pentru pace şi
socialism. Ea a reunit pe reprezentan­
ţii a 81 de partide, fiind cea mai largă
consfătuire internaţională de la apari­
ţia mişcării muncitoreşti. In acest for
al mişcării comuniste mondiale a avut
loc o dezbatere marxist-leninistă amplă
şi fundamentată a celor mal esenţiale
probleme ale contemporaneităţii, a
principalelor sarcini care stau în faţa
partidelor comuniste şl muncitoreşti
din ţările socialiste, cît şi a celor
din ţările capitaliste şi din ţările co­
loniale şi dependente, au fost exami­
nate multilateral căile rezolvării aces­
tora potrivit intereselor vitale ale tu­
turor popoarelor.
Democratismul profund ce a caracte­
rizat întreaga desfăşurare a discuţiilor,
deplina egalitate, contribuţia adusă de
fiecare partid au asigurat elaborarea
unui- document de uriaşă însemnătate
teoretică şi practică — Declaraţia Gon-
sfătuirii — care constituie rodul în­
ţelepciunii colective a tuturor partide­
lor comuniste şi muncitoreşti, întruchi­
pează generalizarea bogatei experienţe
revoluţionare a mişcării comuniste mon­
diale. Bazată pe adevărurile generale
de nestrămutat ale marxism-leninismu-
luî şi străbătută de suflul marxismului’
creator, de suflul viu al leninismului,
Declaraţia dă o orientare clară tuturor
partidelor comuniste şi muncitoreşti,
constituie un îndreptar sigur al luptei
lor pentru pace, independenţă naţiona­
lă, democraţie şi socialism, îmbogăţeşte
c.u teze noi şi concluzii de excepţională
însemnătate tezaurul gîndirii revoluţio­
nare, reprezintă o valoroasă dezvoltare
a marxîsm-leninisinului.
La Consfătuirea de la Moscova, par­
tidele comuniste şi muncitoreşti şi-au
reafirmat în mod unanim fidelitatea
faţă de Declaraţia" şi Manifestul Păcii
adoptate în noiembrie 1957, au relevat
deplina confirmare a ideilor acestora
de către evenimentele din răstimpul ce
a trecut, justeţea orientării dată miş­
cării comuniste de aceste documente.
Subliniind că principalul conţinut al
dezvoltării mondiale contemporane îl
constituie procesul de trecere a omeni­
rii de Ia capitalism Ia socialism, în­
ceput de Revoluţia din Octombrie, De­
claraţia recentei Consfătuiri de la Mos­
cova dă o caracterizare ştiinţifică epo­
cii noastre, ca epocă a luptei celor
două sisteme sociale opuse, a revolu­
ţiilor socialiste şi a revoluţiilor de efi- profundă satisfacţie şi încredere apre­
berare naţională, a prăbuşirii imperia­
lismului, a lichidării sistemului colo­
nial, epoca trecerii pe calea socialismu­
lui a noi şi noi popoare, a triumfului
socialismului şi comunismului pe scară
mondială. Principala trăsătură distinc­
tivă a timpurilor noastre constă în
aceea că sistemul socialist mondial se
transformă în factorul hotărîtor al dez­
voltării societăţii omeneşti.
R e d io n a '.ă
I H uR edoara-U eva \
Joi 8 decem brie 1960
Stabilirea caracteristicilor epocii nu
este o problemă de ordin abstract, ci
are o considerabilă însemnătate prin-,
cipîală şi practică ; forţa caracterizării
cuprinse în Declaraţie rezidă în faptul
că ea porneşte de la luarea în conside­
rare a marilor schimbări petrecute în
lume, arată căile evoluţiei acesteia şi
precizează forţele sociale care determi­
nă mersul evenimentelor, ajutînd par­
tidele comuniste să-şi stabilească în
mod ştiinţific obiectivele de luptă şi
să-şi elaboreze o tactică şi strategie
corespunzătoare.
Făcînd o analiză multilaterală a ca­
pitalismului contemporan, Consfătuirea
de la Moscova a arătat că în prezent,
în dezvoltarea crizei generale a capi­
talismului a început o etapă nouă.
In ciuda născocirilor mincinoase ale
ideologilor burghezi, ale reformiştilor
şi revizioniştilor despre aşa zisa „re­
generare“ a capitalismului, acesta a
trecut într-o fază iremediabilă a decli­
nului şi descompunerii, putrezirea sa
manifestîndu-se cel mai puternic în
principala ţară imperialistă, S.Ü.A. Se
ascut contradicţiile capitalismului atît
pe plan naţional cît şi internaţional.
Se desfăşoară o gigantică luptă între
forţele muncii şi ale capitalului, are loc
prăbuşirea sistemului colonial, popoa­
rele se ridică tot mai hotărît la lupta
împotriva imperialismului, îndeosebijm-
pofriva Imperialismului american, cel
mai mare exploatator internaţional, jan­
darmul şi rcazîmul principal al reacţiu-
nii mondiale. Lupta popoarelor care
construiesc socialismul şi comunismul,
mişcarea revoluţionară a clasei mun­
citoare din ţările capitaliste, lupta de
eliberare naţională a popoarelor asu­
prite, mişcările general-democratice,
toate aceste forţe mari ale contempo­
raneităţii avînd în centrul lor clasa
muncitoare internaţională, se contopesc
într-un singur torent care macină şi
distruge sistemul imperialist mondial.
Trebuie subliniat în mod deosebit, ca
o trăsătură specifică a acestei noi
etape a crizei generale a capitalismu­
lui, faptul că ea a apărut nu în le ­
gătură cu un război mondial, ci în
condiţiile întrecerii dintre cele două
sisteme şi schimbării tot mai mari a
raportului de forţe în favoarea socia­
lismului, ale luptei cu succes a popoa­
relor pentru înfăptuirea şi consolida­
rea coexistenţei paşnice.
Intr-un puternic contrast cu situaţia
din lumea capitalistă, sistemul mon­
dial socialist prezintă tabloul unei so­
cietăţi în plină înflorire a tuturor for­
ţelor şi resurselor sale. Etapa nouă în
care a păşit sistemul socialist mondial
se carâcterizează prin construcţia des­
făşurată a comunismului în Uniunea
Sovietică, prin făurirea cu succes a
bazelor socialismului în celelalte ţări
socialiste, dintre care unele au trecut
la construcţia societăţii socialiste dez­
voltate, prin faptul că în toate ţările
socialiste au fost lichidate posibilităţile
social-economice de restaurare a capi­
talismului. Oamenilor muncii din ţara
noastră, ca şi din celelalte ţări ale fa­
miliei ţărilor socialiste, le inspiră o
cierea Consfătuirii cu privire la asi­
gurarea victoriei depline a socialismu­
lui pe ansamblul întregului lagăr so­
cialist.
Realizările strălucite ale Uniunii So­
vietice în înfăptuirea grandiosului plan
septenal, minunatele sale victorii în
(Continuare in pag 3-a)
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N l Ţ l - V A t
in raion u l P etroşan i
Ceferiştii de la Depoul Petroşani tanţa Petroşani-Simeria şi retur.
lucrează înoepînd de simbătă în
contul anului viitor. In acest an ei au colectivul termocentralei din Paroşeni.
economisit peste 6.200 tone combus­ In 11 luni ale anului curent colectivul
tibil convenţional, cu care se pot re­ termocentralei a economisit 4.000 tone
morca 2.080 trenuri de călători pe dis­ de combustibil convenţional.
D ep ou l C.F.R. T eiu ş
D atorită antuziasmulul cu care au folosirea raţională a combustibilului şi
muncit în acest an, mecanicii şi reducerea consumurilor specifice a e-
fochiştii de Ia depoul de locomotive
C-F.R. din Teiuş au reuşit ca începînd
cu data de 1 decembrie i960 să trans­
porte mărfuri în contul anului 1961.
In perioada 1 ianuarie—1 decembrie
a. c. colectivul depoului a redus cu
60 la sută defectările de locomotive
pe linie faţă de anul 1959, iar prin
Turnătorii de radiatoare
Însufleţiţi de hotărîrile recentei ple­
nare a C.G. al P.M.R-, turnătorii
de la sortimentul radiatoare a uzinei
„Victoria" din Călan au muncit cu
mult entuziasm în luna noiembrie.
Datorită acestui fapt ei au reuşit să
producă în plus faţă de sarcinile de
Sectorul maşini de cusut Cugir
c o leolcetcitvivuul sectorului maşini de cu-­
U scuott dHep iIna îUl. MM. Cr.uuagiirr ş<ii-.aa îînn­- tă!lrii P r e şu lu i tehnologic de fabri-
deplinit sarcinile de plan pe anul 1960
cu 37 de zile înainte de termen. El
a dat în contul anului viitor 1.094
maşini de cusut „Ileana" şi a realizat
in primele 10 luni ale anului 2.728.000
Iei economii la preţul de cost.
Acest succes obţinut de colectivul
acestui sector se datoreşte bunei orga-
— OOO—
Fruntaşi pentru
a doua oară
In ziua de 3 decembrie staţiei C.F.R.
Simeria-Triaj, i s-a conferit pentru a
doua oară ni acest an diploma de uni­
tate fruntaşă pe Direcţia regională
C.F.R. Timişoara.
In lupta pentru realizarea indicati­
velor de plan pe trimestrul III fruntaşi
sînt tovarăşii: losif Isai, şef de tranzit.
Constantin Diaconescu, şef de mane­
vră, Emil Bozan, manevrant, Francisc
Egri, şef de manevră şi Robinson Pâ­
rău, operator,
— DOO—
Economii de talpa
şi piele
Colectivul cooperativei „Pro­
gresul“ din Alba Iulia luptă cu
însufleţire pentru a realiza cit
mai multe economii la preţul
de cost. Numai în luna trecută,
acest colectiv, datorită unei mai
bune organizări a muncii, a
reuşit să economisească 877
dm. p. piele bizon, 56,34 kg. tal­
pă crupon şi 11 k g. talpă gît.
Valoarea economiilor realizate
în această perioadă se ridică la
suma de 4.312 lei.
Un aport însemnat la obţine­
rea acestui succes l-au adus
Stoica Lupaşcu, Traian Muntea-
nu, Nic.hifor Oarga şi alţii.
g M. BORDURA
corespondentă
Astăzi, treci ar­
cuşul pentru prima
oară pe strunele u-
nei viori. Mîine,
dacă perseverezi,
vei învăţa să cînţi.
In loto: la clu­
bul muncitoresc din
Cugir, Rodica Cîm-
peanu, elevă in cla­
sa Vl-a a şcolii de
7 ani, sub .îndru­
marea profesoarei
de muzică Ana E-
purean, la o lecţie
de vioară.
¦fa1 !P
4 pagini 20 bani
unsvmmmuimasMtmmmm
Planul anual a fost îndeplinit şi de
conomisit peste 400.000 lei.
Cu toate că sarcinile de plan pe a-
nul 1961 sînt mult sporite, colectivul
depoului de locomotive C.F.R. din Te­
iuş este hotărît să lupte pentru îndepli­
nirea lor înainte de termen.
VASILE STREMŢAN
corespondent
plan 95 tone radiatoare de bună ca­
litate.
Acest succes a făcut posibilă înde­
plinirea planului anual de producţie la
data de 2 decembrie a. c.
I. CRAŞCA
corespondent venituri, creşterea continuă a ni­ să depăşească cu 19 Ia sută pe
nizări a locUrilor de mUncă’ îmbună-
caţie, aplicării unor importante inova­
ţii, reducerii consumurilor specifice şi
a cheltuielilor de manoperă pe unita­
tea de produs.
____ — OOO—
Comunistul Gheorgha Călin lu­
crează ca cioplitor la întreprin­
derea de marmură Simeria. Prin
folosirea din plin a timpului de
lucru, reuşeşte să-şi depăşească
lunar norma de producţie cu
10—12 la sută.
O SEA
După ce urci cele 108 trep­
te, ajungi pe platforma de în­
cărcare a furnalelor 1-4. Gră­
mezi de fier vechi, strîns de
tineri pentru a fi trimis cup­
toarelor Martin, piese de for­
me ciudate împrăştiate peste
tot (furnalul nr. 2 e In repa­
raţie capitală) şi către prăji-
toare, clipitul roşietic al coc-
sierelor în jurul cărora încăr­
cătorii îşi încălzesc ţ.mtinile ciu­
pite de frigul nopţii de decem­
brie. La banda furnalului nr. 1
tovarăşul Ioan Postolache, şe­
ful echipei de încărcători, ur­
măreşte greutatea corfelor pe
cadranul cîntarului şi din cînd
în cînd scoate o bucată de
piatră albă pe care o pune la
o parte. Steril.
Oamenii s-au obişnuit cu el
şi dacă discută despre acest lu­
cru o fac cu oarecare ciudă.
Iată însă că de o săptămînă
şi ceva in discuţiile lor au în­
ceput să apară şi elogii. To­
tuşi, unii, neîncrezători, atri­
buie faptul cine ştie cărei cau­
ze. Alţii susţin cu tărie că mi­
nerii s-au pus pe treabă şi
speră s-o ducă tot aşa.
— După consfătuire — în­
cepe tov. Postolache, fără a
uita să menţioneze că e vorba
de consfătuirea dintre furna-
lişti şi mineri — primim de
la Teliuc minereu bun. Steri­
lul vizibil a scăzut de la 7-8
la sută, cît era înainte, la mai
puţin de 4, ajungînd la unele
W'-wr -A,
Iosif Cibian, Iile Adam, Oliver Klein, Emilian Tamaş şi -ooo—
Aron Gavrilă, sînt oîţiva dintre fruntaşii autobazei I. R. T. A.—
Deva în lupta pentru realizarea de economii la carburanţi şi ©IM ŢARA
lubrefianţi.
t—1/—>/—‘/
In gospodăriile agricole colective I75 în tr e p r in d e r i
d.n industria
Planuri de producfie
republicană şi-au
cît chibzuite! îndeplinit planul
anual de producţie
Din datele comunicate de Di- 3
^ recţia Centrală de Statistică re- -j
[ zultă că pînă la sfîrşitul lunii -j
t noiembrie şi-au îndeplinit planul ]
L anual de producţie 175 de între- ]
Rezultatele bune întocmirea pla­ ' prinderi din industria republica- J
obţinute de gos­ Ing. GEORGE RÄICAN nurilor de pro­ [ nă. Printre acestea se numără 90 -|
t, de întreprinderi din Ministerul j
podăriile agrico­ Şeful secţiei agricole regionale ducţie şi a buge­
Industriei Bunurilor de Consum, 1
le colective în telor de venituri ^ 30 aparţinînd Ministerului Eco- 3
[ miei Forestiere, 15 Ministerului j
sporirea producţiei de cerea­ şî cheltuieli pe anul 1961, cel
Industriei Petrolului şi Chimiei, -j
le, în dezvoltarea ramurilor de de-a! doilea an a! şesenalului,
14 Ministerului Industriei Grele }
producţie aducătoare de mari cînd producţia agricolă trebuie
etc. 2
velului de trai al colectivişti­ cea a anului 1960, trebuie să
lor, au constituit pentru majo­ aibă la bază o temeinică ana­
ritatea ţăranilor muncitori din liză a activităţii economice, or­
regiunea noastră argumentul cel ganizatorice şi a rezultatelor ob­
mai convingător că în gospodă­ ţinute în ultimii 2—3 ani, pe
ria colectivă se munceşte mai baza cărora să se stabilească
cu spor, că roadele muncii sînt indicatorii principali de plan Colectivizarea
mai mari decît atunci cînd pă- pentru viitorul an. Indicatorii agriculturii 3
raionului Videle
mîntul este lucrat individual, pe stabiliţi vor trebui afişaţi în t
parcele fărîmiţate şi cu mijloa­ locurile cele mai vizibile, astfel J
ce rudimentare. De aceea, an de ca întreaga masă de colectivişti 3
an, tot mai mulţi ţărani mun­ să ia cunoştinţă de ei, să fie an­ Odată cu intrarea în gospodă- 1
citori de pe cuprinsul regiunii trenată la discutarea şi concre­ ria colectivă a ţăranilor munci- ^
noastre au păşit cu încredere pe tizarea lor. Pentru aceasta, fie­ [ tori întovărăşiţi din comuna Că-
calea belşugului, unindu-se în cărei gospodării colective i se va L tunu, agricultura raionului Vide-
cele peste 200 de gospodării a- repartiza cîte un tehnician, care L le, regiunea Bucureşti este colec- ^
gricoie colective. împreună cu consiliul de condu­ [ tivizată. Acum, în cele 55 de gos- 1
In raportul prezentat de to­ cere, sub directa îndrumare a ! podării agricole colective din a- 3
varăşul Gheorghe Gheorghiu- organizaţiei de partid, vor defal­
Dej la Congresul al IlI-lea al ca sarcinile de proiect pe fiecare cest raion, 19.566 familii lucrea-
partidului se subliniază că : brigadă, echipă sau fermă în ză 57.127 hectare de teren.
„sînt create condiţiile necesare parte, în mod diferenţiat, după
ca în timpul cel mai scurt toate tipul de sol, îndeletniciri; rasă Muncitori-eievi
la cursurile serale
gospodăriile colective să ajungă etc. Aceste sarcini vor fi studia­ si f ă r ă f r e c v e n t ă
la nivelul gospodăriilor frunta­ te şî discutate în şedinţele de
şe: trebuie dusă o muncă poli­ producţie ale brigăzilor şi fer­
tică şi organizatorică perseve­ melor, aducîndu-Ji-se îmbunătă­ Hotărîţi să folosească din plin f
rentă pentru realizarea cu suc­ ţiri. In acelaşi timp, se vor sta­ [ condiţiile create de partid şi gu- 3
ces a acestei sarcini de mare în­ bili normele de lucru în toate | vern pentru completarea studii- -j
semnătate“. ramurile de producţie, urmărin- lor, fără a părăsi producţia, în j
Experienţa acumulată de gos­ du-se îmbunătăţirea acelora ca­ ( fiecare an un ndmăr tot mai ma- ]
podăriile colective mai vechi, do­ re, în condiţiile de producţie ale [ re de tineri muncitori urmează 3
vedeşte că cheia succeselor con­ gospodăriei s-au dovedit neco­ cursurile serale şi fără frecven- -j
stă într-o justă planificare a pro­ respunzătoare. Pe baza noilor , ţă ale şcolilor medii şi ale făcui- }
ducţiei, în înarmarea fiecărei norme, aprobate de adunarea ge­
[ taţilor. In anul şcolar 1960-1961, 3
gospodării agricole colective cu nerală, se vor întocmi pentru
' numărul tinerilor înscrişi la a- J
un plan anual de producţie ju­ producţia vegetală, devize pe lu­
dicios întocmit care să consti­ crări şl culturi. ceste cursuri, numai în învăţă- 3^
tuie un program desfăşurat de Sarcinile-proiect ale brigăzi­ mîntul de cultură generală, este ¦}
mobilizare a resurselor interne lor şi fermelor, cu îmbunătăţi­ de aproape 150.000, cu peste ]
ale gospodăriei, care urmăreşte rile aduse de colectivişti, vor fi 55-000 mai mulţi decît în anul 3
o ridicare considerabilă a pro­ cuprinse în planul tehnic de pro­ trecut. Pentru a Ie asigura con- 3
ducţiei în toate sectoarele, dez­ ducţie care va avea principalii diţii bune de învăţătură, anul a- ^
voltarea continuă a avuţiei obs indicatori stabiliţi, cu îmbunătă­ cesta au fost înfiinţate încă 190 -j
feşti — ca temelie trainică a ri­ ţirile aduse prin discutarea s'ar- de şcoli şi secţii serale şi fără ’
dicării nivelului de trai al co­ frecventă. T
lectiviştilor. (Continuare in pag 2-a) .3
RA LA
garnituri chiar sub 2 la sută. să facă minerii. Cal justificată ranţia că planul pe 1961 şi an­
A scăzut de asemenea şi mă­ mlndrie tovarăşul Ghiorghioni gajamentul de 6.000 tone peste
runta. Dar să mergem sus. spune că în luna noiembrie plan va fi îndeplinit.
colectivul secţiei, cu numai trei
Pe silozuri, la linia Teliucu- furnale, a reuşit să realizeze o De fapt certitudinea furna­
lui, intr-adevăr, siderita era producţie pchivalentă celei rea­ liştilor în acest sens e justifi­
aşa cum şi-o doreşte fiecare lizate în luna martie cu 4 fur­ cată intrutotul de măsurile
furnalist: bulgări mari, fără nale. Explicaţia o dau indicii care deja au fost luate, sus,
a depăşi limita superioară a înalţi de utilizare care au a- pe platforma de încărcare, se
granulaţiei stabilită prin con­ lucrează intens la instalaţia de
tract. La linia Ghelarului în tins, şi în unele zile chiar de­ ciuruire a cocsului; la silozuri
schimb, minereu mărunt mult. minereurile au început deja să
pămînt, şi după spusele oame­ păşit, pe cei planificaţi pentru fie descărcate direct in cup­
nilor şi cele constatate, steril toare (omul nu mai lopătează
mult. „Totuşi — ţinea să pre­ anul viitor. Evident, şi furna- zilnic tone multe la num ăr);
cizeze un tovarăş de la cup- peste cîteva zile furnalul nr. 2
liştii recunosc acest lucru, suc­ va ieşi din reparaţie capitală;
în cabina furnalului nr. 1 lu­
cesul se datorează în mare mina verzuie a unui bec sem­
naliza izotopii radioactivi.
.Succesul furnaliştilor începe în abataje
Şi atît pe terenul de încăr­
t oarele de prăjire — faţă de măsură minerilor. Şi bineînţe­ care, la prăjitoare, cît şi la
cum a fost înainte, acum e mai les şi cocsarilor. De altfel, ta­ gura furnalelor, oameni ca Oc-
bun“. „Primim minereu bun. bla neagră situată in cabina tav Anechi, Vasile Prodan, Ma­
dăm furnalelor minereu bun“ de comandă a furnalului nr. 4 tei Şarpe (fără a-i aminti pe
— coniplecteazâ un alt tova­ arăta că în acea zi, la ora 7, cei din celelalte schimburi), se
răş. rezistenţa cocsului la tobă era străduiesc să facă tot mat
de 297 leg., iar la ora 15 de mult, să dea cuptoarelor oţe-
Să auzim şi părerea furna- 294 kg. lăriilor tot mai multă fontă.
listului. Nicolae Ghiorghioni, La ora 23 oamenii conduşi de
inginer şef de schimb, e ceva De la acelaşi furnal, tovară­ Ghiorghioni dau in primire
mai exigent. „In comparaţie şul Azarie Luca — ţine tem­ posturile celor din schimbul
cu situaţia de acum 2-3 săptă- porar locul prim-topitorului următor. Azarie Luca strtnge
mîni, nimic de zis, minereul e mina lui Ioan Chiroşca fără a
mai bun, în special cel de Te­ loan Iacob, plecat în concediu uita să-i spună: „Totul in or­
liuc. Aceasta însă nu înseamnă — ne declară că la agregatul dine“. Şi la cîţiva kilometri,
că minerii au făcut totul. Am lor s-au realizat in ultimul în abatajele Telîuculut. la ben­
convingerea că procentul de timp indici de neconceput a- zile de claubaj, oamenii urmă­
steril poate fi şi mai mult re­ cum un an Respectarea pro­ resc cu grijă ca în vaqonetele
dus, că granulaţia poate fi cesului tehnologic, menţinerea
respectată întocmai“. unei temperaturi constante, a- trimise Hunedoarei să fie cît
provizionarea la timp cu cele mai puţin steril.
Discuţia nu s-a limitat nu necesare — iată explicaţia
mai la ceea ce fac sau trebuie A. J.
succeselor lor. Acestea dau ga­
-> 'W '.