Page 26 - 1960-12

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1852

Ş tirii î §la iilw e liir în g o s p o d ă r iile a g r ic o le colecf iv e

Planuri de producţie

oamenilor muncii e iim ai cfiibaialte!

(Urmare din pag. l-a) pentru executarea tuturor lucră­

rilor agricole cu maşinile şi

cinilor la nivelul brigăzilor. îna­ tractoarele aparţinând S. M. T.

inte de a îi prezentat în aduna­ Este necesar ca pînă la sfârşi­

rea generală, planul de produc­ tul anului să se inventarieze toa­
ţie va fi dezbătut în organizaţia
Spre Indici de utilizare a furnalelor »Exista, desigur şi la te bunurile obşteşti şi să se a-
cîf mai înalfi noi, dar...“ de partid, cu care prilej se vor ducă la zi întreaga evidenţă, ast­
face observaţiile necesare.
fel îneît în primele zile ale a-
O deosebită atenţie trebuie a- nului 1961 să se treacă la întoc­
cordată dezvoltării multilaterale
mirea dării de seamă, la com-
a gospodăriei colective printr-o plectarea planului de produc­

îmbinare armonioasă a ramuri­ ţie pe anul 1961 şi a planului
La î. M. Barza, ca şi pe în­ Nici celeilalte iniţiative — lor de producţie şl în special a de venituri şi cheltuieli. Toi in
Fum&llştii de la uzina „Vie- al P.M.R., pe care voiau să-1 lizările. La îndemnul organiza­ această perioadă, comisia de re­
:>ria“-Călan au înregistrat a- ţiei de partid, s-au sfătuit cu vizie îşi va întocmi raporiu! a-
ul acesta un succes deosebit: întîmpine cu realizări cît mai toţii într-o şedinţă şi au -hot-ă- treg cuprinsul regiunii noastre, „Fiecare muncitor să înregis­ dezvoltării şeptelului. Trebuie a- supra activităţii economico-fi-
ideplinirea planului anual de rît să o aplice. Ce-i drept, la
reducţie cu aproape două luni frumoase. Biroul organizaţiei de început angajamentul lor a fost se desfăşoară zilele acestea o treze economii“ — nu i-a fost nalîzată îndeosebi încărcătura e- nanciare a gospodăriei colecti­
tai devreme. Cum a fost po- mai mi c : să ridice indicii de ve respective.
ibil acest lucru ? Desigur, cel bază a pus atunci problema utilizare a furnalelor cu 14 kg. însufleţită întrecere socialistă acordată mai multă atenţie. De xistentă la suta de hectare teren
ia-i bun răspuns ar putea să pe m.c. şi zi calendaristică. Dar, Prevederile planului de pro­
i-1 dea tov. Bremia Kiss, se- sporirii indicilor de utilizare în acesta a constituit numai punc­ pentru realizarea cu succes a fapt, despre aceasta nici nu se agricol pentru toate speciile de ducţie trebuie să oglindească fo­
retarul organizaţiei de partid, tul de plecare spre angajamen­ losirea tuturor posibilităţilor de
laiştrii Ionaşcu Muruteanu şi discuţia adunării generale a co­ te mai îndrăzneţe. sarcinilor de plan pe anul care ¦ ştie la comitetul sindicatului, cu animale, avîndu-se în vedere, care dispune fiecare unitate pri­
oan Nebeiea, furnalistul şef vind sporirea producţiei, avîn-
oan Stăniloi, încărcătorul şef muniştilor şi în consfătuirile de Odată cu trecerea timpului se încheie. Este demn de remar­ toate că a fost lansată la în­ mai ales creşterea numărului va­ du-se bineînţeles în vedere con­
iumitru Jenaru şi alţii, care au şi-au organizat tot mai bine diţiile economice şl naturale,
DSt în primele rin duri ale bă- producţie. Colectivul de agita­ munca, au descoperit şi folosit cat, de pildă, faptul că mecani­ ceputul anului,. cu toate că a cilor de lapte, al tineretului bo­ priceperea membrilor, traciiti a e-
ăliei pentru sporirea continuă noi şi noi rezerve interne; au xistentă în sat pentru cultivarea
tori a dus o muncă neobosită crescut totodată şi realiză­ cii de la atelierele Barza obţin dat roade din cele mai frumoa­ vin, al porcilor şi păsărilor. Se anumitor plante, pentru creşte­
indicilor de utilizare a agre­ rile. rea animalelor etc. întocmirea
atelor... pentru folosirea din plin a re­ însemnate economii, că minerii se. Lună de lună, harnicii me­ va studia apoi cu atenţie posi­ judicioasă a unui plan de pro­
Directivele Congresului al n i- ducţie, cu sarcini concrete, re­
zervelor interne. Comitetul sin­ lea al P.M.R. nu numai că au au realizat în luna trecută ran­ canici au Înregistrat economii bilitatea de cazare şi furajare, partizate pe brigăzi şi ferme, pe
pus în faţa furnaliştilor sarcini damente la nivelul lunii ianua­ în valoare de 50—500 lei pe om, asigurîndu-se în acest scop o echipe şi oameni, va duce acolo
dical de secţie a luat măsuri ca rie 1961. dar comitetul sindicatului n-a suprafaţă corespunzătoare pen­ îneît în agricultură, răspunderea
sporite, dar le-a indicat şi căi­ sesizat acest fapt. Extinderea a- tru producerea furajelor, în spe­ personală — acest principiu so­
întrecerea socialistă să se des­ le prin care le pot realiza. Una Aceste realizări sint In mare cestei iniţiative şi la celelalte cial a silozului, precum şi măsu­ cialist — să-şi găsească o largă
din aceste căi este ridicarea con­ măsură rodul aplicării unor ini­ secţii ale întreprinderii ar fi dus
făşoare în cele mai bune condi- tinuă a nivelului tehnic al pro­ ţiative valoroase în producţie, la _obţinerea unor realizări foar­ rile ce vor trebui luate pentru aplicabilitate.
ducţiei. Aşa se face că la secţia Aşa bunăoară, cele peste 500.000 te frumoase. sporirea contribuţie! proprii ale
ţiuni. S-au luat de asemenea furnale a uzinei ,,Viotoria“-Că- lei economii obţinute de colec­ gospodăriilor colective la lucră­ Planificarea reală, bazată ne
lan a pornit o nouă iniţiativă tivul secţiei atelier constituie în In acest an oamenii muncii rile de investiţii, mai ales la con­ un studiu amănunţit al posibili­
măsu ri teliniea- organizatorice. — aceea de a aplica tot ce e mare parte urmarea pornirii i- din patria noastră au pornit tăţilor existente în fiecare uniia-
nou în tehnica furnalelor. Ast­ niţiativei „Fiecare muncitor să multe şi valoroase iniţiative. La strucţiile destinate cazării ani­ te, duce la o organizare supe­
Şi ca urmare, realizările au în­ fel, întregul eoletetiv a început înregistreze economii“. De ase­ I. M. Barza însă, ele n-au fost malelor. rioară a muncii, la aplicarea
să se frământe pentru a aduce menea, unele echipe fruntaşe as­ luate în seamă. Comitetul sin­ unei retribuiri juste a acesteia.
ceput să crească. < cît mai multe îmbunătăţiri în tăzi, dar codaşe cu citeva luni dicatului a rămas pasiv în faţa Este bine cunoscut faptul că
în urmă, ca cele conduse de tuturor. Niciodată în cele 11 una din principalele surse care
Felul cum au mers furnalele Pe la începutul lunii aprilie, prim-minerii Nicolae Sturza şi luni care s-au scurs de la înce­ asigură gospodăriilor colective
.1 primele luni ale anului nu-î furnaliştii au primit o veste îm­ Petru Cîmpeanu, îşi datoresc putul anului, n-a fost analizat
lulţumea deloc pe furnal!ş t i ; bucurătoare : oţelarii din Hune­ realizările aplicării iniţiativei felul în care sint aplicate şi ex­ mari venituri băneşti, este vîn-
bia reuşeau să se menţină la doara au lansat iniţiativa de a „Şefii echipelor fruntaşe să pre­ tinse iniţiativele. Aceasta deno: zarea către stat, pe bază de con­
lan. Ei s-au frămîntat mult spori indicii de utilizare a a- tract, a întregului surplus de pro­
entru a ieşi din acest impas, gregatelor. Ei au văzut în aceas­ ducţie marfă, cerealieră ş'i ani­
nai ales că se apropiau lucră- tă iniţiativă una din cefe mai malieră. De aceea, se va avea
ile celui de-al Hl-lea Congres sigure căi pentru a-şi spori rea- grijă ca în viitorul an să se

=m r-

ia conducerea echipelor rămase tă că şi' comitetul de partid s-a contracteze cu statul cantităţi

în urmă“. complăcut într-o stare de indi­ rcît mai mari de produse agrico­

procesul tehnologic. Comitetul ...In vara acestui an, redacţia ferenţă faţă de o problemă atît le şi animaliere. Pentru aceas­ O deosebită atenţie trebuie a-
sindical de secţie a hotărît ca ziarului nostru, cu sprijinul co­ de importantă. ta, este bine ca înainte de a se cordată întocmirii planurilor de
lunar, în grupele sindicale, să mitetului de partid şi al comi­ supune adunării generale spre producţie la gospodăriile colec-,
se ţină conferinţe despre tot tetului sindicatului de la I. M. O lipsă în această direcţie o aprobare cifrele înscrise, să fie tive noi. Este bine ca îoîosin-
ceea ce a apărut nou în tehnica Barza, a organizat o consfătui­ are şi Consiliul raional al sin­ «antrenaţi la discuţii cît mai du-se experienţa gospodăriilor
exploatării furnalelor. re cu minerii fruntaşi şi cadrele dicatelor Brad, care n-a îndru­ mulţi colectivişti care să-şi spu­ vecine mai vechi, cu aceleaşi
de conducere, pe tema aplicării mat comitetul sindicatului de la condiţii naturale să se prevadă
Străduindu-se să traducă în şi extinderii iniţiativelor valo­ I. M. B arza'să aplice şi să ex­ nă părerea despre cantităţile pro­ profilarea spre ramurile cele mai
viaţă cu succes aceste două ini­ roase. Consfătuirea s-a dovedit tindă iniţiativele. puse şi să vină cu sugestii pre­ propice, aducătoare de venituri
ţiative, furnaliştii obţineau rea­ fructuoasă, deoarece chiar în ţioase în această privinţă. mari şi imediate.
lizări tot mai frumoase. cursul ei prim-minerii fruntaşi Şi atunci, mai poate stîrni
Nicolae Sturza şi Petru Cîm­ mirare răspunsul dat de tov. Din activitatea anilor trecuţi Sarcini deosebit de i m p o r t a n ­
Pe măsură ce şi-au creat noi peanu s-au angajat să preia Anastasia Ciocan, preşedintele te revin membrilor şi c a n d i d a ţ i ­
posibilităţi, şi-au reînnoit şi an­ conducerea unor echipe rămase comitetului sindicatului de la se cunoaşte că într-o serie de lor de partid, care, împreună cu
gajamentul. Dacă la Început în urmă. Angajamentul a fost I. M. Barza, care întrebat de si­ gospodării colective, din cauza tehnicienii, cu întreaga masă de
s-au angajat să dea în plus 14 curînd tradus în fapt, la numai tuaţia iniţiativelor a sp u s: „E- unei încărcături prea mari de colectivişti, au datoria de a stu­
kg. pe m.c. furnal şl zi calen­ citeva săptămîni echipele res­ xistă, desigur şi la noi, dar nu pământ pe braţ de muncă, unele dia şi analiza toate propunerile
daristică, au ajuns în cele din pective înregistrînd o depăşire le urmărim. Nu avem nici o e-
urmă să se angajeze că vor de­ a planului de producţie de videnţă !“ ¦ lucrări agricole n-au putut fi e- făcute de aceştia, astfel ca ci­
păşi planul anual de producţie 25—30 la sută... xecutate fa timp. Avînd în vede­
cu 20.0.00 tone fontă. Angaja­ Lucrurile însă nu mai pot re acest lucru cît şi faptul că frele înscrise în planul de pro­
mentul şi l-au îndeplinit încă Din păcate, lucrurile s-au o- continua aşa. Pentru anul vii­ numai lucrările mecanizate duc
de mu't. Aceasta, datorită fap­ prit aici. Comitetul sindicatului tor, minerii de la Barza au de fa asigurarea de producţii spo­ ducţie să ducă la dezvoltarea
tului că între timp a crescut nu s-a preocupat de extinderea îndeplinit sarcini de mare în­ rite Ia hectar, trebuie să se în­
simţitor indicele de utilizare a acestei iniţiative, n-a urmărit semnătate. In realizarea lor, un cheie din timp contracte cu sta­ multilaterală a unităţii lor, la
furnalelor. Dacă în primul tri­ efectul ei. Deşi s-au mai găsit rol de seamă îl vor avea fără ţiunile de maşini şi tractoare
mestru indicele de utilizare pla­ îndoială întrecerea socialistă, i- consolidarea averii obşteşti.
nificat pe ambele furnale a fost şi alţi mineri fruntaşi care şi-au niţiativele oamenilor muncii. De
Viorel Gropeanu, conducăt or auto la autobaza I. R. T. A. realizat abia în proporţie de aceea se impune ca în cel mai Cu încredere pe calea,
Deva a pornit la începutul anului iniţiativa de a economisi la 94,9 la sută, în trimestrul II el manifestat dorinţa de a îmbră­
100 km. parcurşi 1 litru de benzină. Aplicind această iniţiativă, seurt timp organele sindicale gospodăriei colective
mimai în luna noiembrie, el a realizat o economie de 220 litri a fost depăşit cu 15,9 la sută, ţişa această iniţiativă, organele
benzină. Pe autobază, prin aplicarea iniţiativei, s-au obţinut in să facă din această problemă o Rezultatele obţinute de gos­ tofi, 161 litri vin şi 3.117 lei,
ultimele 4 luni economii de peste 83.000 lei. iar în trimestrul III, cu 18 la sindicale din întreprindere n-au sarcină şi s-o ducă la îndepli­ podăriile agricole colective din Cantităţi de produse asemănă­
nire. raionul Sebeş in creşterea pro­ toare au primit şi colectiviştii
sută. făcut nimic pentru a-i stimula,
pentru a-i sprijini. N.ANDRONACKE
GH. COMSUTA

ducţiilor agricole, în întărirea Uskat Simion, Marian Vasile;

lor economico - organizatorică, Krampultz Ecaterina, din G.A.C,

Cum se cîştigă secundele în dezvoltarea multilaterală şi Cîlnic precum şi numeroşi alţi
creşterea nivelului de trai al co­ colectivişti din Girbova, Păuc’a
lectiviştilor, sint fapte care de­ sau Reciu.

monstrează ţăranilor muncitori Aceste fapte au constituit ar­

Cuptorul cu propulsie arun­ se ocupe de urmărirea felului cajei finisoare e aproape gata, mentul va fi respectat, ceea ce dului macaralei ăe 100 tone, cu gospodării individuale supe­ gumente convingătoare pentru
că două blumuri; unul cu ceva ît^ care propunerile făcute de întrecerii socialiste i s-a acor­ însă nu e totul. Sarcinile ăe măsură luată în vederea rioritatea gospodăriei agricole numeroase familii de ţărani
înaintea celuilalt. Apoi rolele muncitori şi planul de măsuri dat toată atenţia. plan pe anul 1961 şi angaja­ schimbării mai mpiăe a cajei, colective. Gospodării agricole muncitori de a păşi şi ele cu
prind să se învirtească, iar tehnico-organizatorice sint tra­ mentul luat cer în plus (deşi tovarăşul Dumitru Foteseu, se­ colective ca cele din comunele încredere în gospodăria agricoli
cină reflexele roşietice ale duse in viaţă. Şi a avui ce ur­ 'Mai palpitantă ca oricînd ea indicii anului 1961 au fost a- cretarul organizaţiei de bază, Cîlnic, Gîrbova, Miercurea, A- colectivă. De curînd 556 famili
primului blum se pieră dinco­ mări. se desfăşoară acum pentru tinşi), crearea încă de pe a- despre ediţiile speciale ale ga­ poldul de Sus şi altele, şi-au de ţărani muncitori din Păucn
lo de cajâ — subţiat la vrerea cîştigarea titlului ăe schimb cum a tuturor condiţiilor nece­ zetei ăe perete, despre faptul cîştigat prestigiul de unităţi Cîlnic, Reciu şi Girbova, cu c
manevrantului la dimensiunea Pentru început, la cuptoarele fruntaş. Pretendenţi: schim­ sare. Şi iată că tovarăşul io­ că marcatorul va fi asigurat fruntaşe. suprafaţă de peste 1.880 ha., at
burile conduse de inginerii A-
cu propulsie a apărut o lozin­
dorită şi necesară — celălalt, că : „Cuptorari I Luptaţi pen­ lexanăru Peterfi, Alexandru nescu a putut raporta biroului cu cifre bune şi suficiente, că Dezvoltînd numeroase ramuri fost primite în gospodăriile a-

prins în cilindrii flămânzi, tru încălzirea uniformă a blu­ Gira şi Constantin Cernei. Au organizaţiei ăe bază că înar­ se va marca ţagla exact la de producţie, colectiviştii din gricole colective. De asemenea

pierde mărimea iniţială şi de­ murilor la c temperatură con­ laminat oamenii lui Peterfi cî- marea laminatorilor cu noua mijloc. Cîlnic, au obţinut an de an ve­ 160 familii cu peste 580 ha. te­

vine ţacjlă. intre timp, rolele stantă intre 1.150—1.200 gra­ teva blumuri în plus, cei ai lui tehnologie ăe laminare a blu­ Şi fiecare din laminatori, fie nituri mari, care au contribuit ren din comuna Miercurea s-au

au adus la cajâ încă două blu­ de“. La postul ăe comandă nr. Cîra laminează şi mai multe, murilor cu secţiune mare a el inginer, manevrant sau lă­ la întărirea economico-organiza- înscris recent în gospodăria co­
muri. S-au cîştigat 7 secunde. 9, o alta : „Muncitori, ingineri şi aşa, din această întrecere, fost terminată, că se află în cătuş, fie că se numeşte ioan torică a gospodăriei colective lectivă.
Pe urmă încă 7 şi încă 7, şi şi maiştri ! Luptaţi pentru ex­ şi prin măsurile aplicate, la- 'studiu posibilitatea ăe monta­ ilca, Teodor Bodea sau Aure­
tot aşa din ziua aceea de no­ tinderea iniţiativei de reducere minatorii au încheiat luna no­ re în întregime a răsturnătoa­ lian Albu, îţi vorbeşte cu însu­ (fondul de bază depăşeşte Pe calea gospodăriei colective
300.000 lei la suta de hectare te­ calea belşugului şi bunei stăr
iembrie cină comuniştii au ho-
tărît să realizeze indicii de uti­ a timpului de laminare a fie­ iembrie cu un plus ăe produc­ relor din faţa şi spatele cajei fleţire şi mîndrie despre cele ren) şi la ridicarea nivelului de păşesc cu încredere numeroase
lizare planificaţi pentru 1961. cărui blum cu 15 secunde“. ţie faţă ăe planificat de peste trio. Tovarăşul Gheorghe Moi- 15 secunde cucerite, despre
6.000 tone laminate. sescu, manevrant fruntaş, vor­ cele pe care le vor mai cuceri trai al colectiviştilor. Membrii a- familii de ţărani muncitori ş-
? Despre oe este vorba ? în 1961.
Oamenii nu se mulţumesc cu beşte despre punerea la punct cestei unităţi au primit pentru zi- din alte sate ale raionului Se­
Discuţiile n-au fost din cale Ca să producă cele 8.000 to­ atît. Succesul arată că angaja­ a întrerupătorului la linia po- A. JÜRC4
afară de lungi, însă în aşa ne peste plan. ca să lucreze lele-muncă efectuate însemnate beş. Astfel, pesfe 50 familii dir
măsură concrete, incit nici una deci la nivelul indicilor plani-
din problemele liotăritoare n-a ficaţi pentru 1961, e necesar cantităţi de produse. Colectivistul satul Tău, 60 familii din Cut
rscăpat atenţiei oamenilor. S-a ca fată ăe realizările oţinute.
vorbit atunci despre necesita­ timpul de laminare a blumului Ilie Ursu, de pildă, a primit a- 31 familii din Pianul de Jos
tea urgentării lucrărilor la
prelungirea platformei cajei să fie redus cu 15 secunde. In nul acesta pentru cele 556 zile-' şi din alte sate ale raionului
faţa acestei situaţii s-au gîndit
să trimită cajei. ăe 800 nu un muncă efectuate în gospodărie, Sebeş au depus zilele trecute ce­

numai la avans 1.698 kg. grîu, reri de înscriere în gospodăria

1.247 kg. porumb, 1.132 kg. car­ colectivă. î. NELEGA

-m -

firdsoare, despre căile care să blum., ci două. simultan. In
'ducă la scurtarea duratei de timp ce unul e laminat, celă­
laminare a fiecărui blum cu lalt aşteaptă pe role. şi iacă

15 secunde şi iniţiativa, gîn- aşa. au fost cîştigate 7 secun­
ăită de mulţi din cei prezenţi,
a prins formă concretă: „Să de. Acest lucru a ridicat însă 9 DECEMBRIE 1960
o altă problemă de mare în­
realizăm de pe acum indici de semnătate pentru colectiv. In DEVA: Fantezie de iarnă; de a u r; S E B E Ş : Povestea ti­
utilizare a agregatelor plani­ ALBA IULIA : Nu aştepta luna nerilor căsătoriţi; PETROŞANf:
ficaţi pentru anul viitor“. Ex­ caz că laminarea primului' m a i; Cintec de leagăn ; BRAD : Departe de patrie; Prinţesa cu
primată altfel, iniţiativa in- blum dura mai mult decit tim­ Eşalonul de a u r; JLIA : Poves­ steaua de au r; LONEA : Bădă­
seamă încă 8.000 tone lamina­ pul prevăzut, blumul al doilea tea tinerilor căsătoriţi; HAŢEG: ranii ; TEIUŞ : Cartea junglei;
era supus răcirii şi de aici o Ultimul viraj; ORĂŞTfE: Pri­ ZLATNA : Blana de vizo n ; A-
te peste plan. seamă de consecinţe nu prea măvara; Un cintec străbate lu­
plăcute, printre care rebutul. mea; HUNEDOARA: Nopţile POLDUL DE SU S: Părinţi şi
Odată acestea 'stabilite s-a Cabiriev; SI MERI A: Eşalonul
’trecut la muncă, iniţiativa a Trebuia deci mărită viteza de copii.
fost. discutată în organizaţiile laminare la caja de 800. In fa­

de bază de partid, s-a făcut ţa acestei situaţii. maistrul

instruirea agitatorilor, a acti­ Ioan Bălan şi inginerul ştefan

vului. fără de partid, biroul Bereovici au efectuat anumite
organizaţiei ăe bază şi-a în­ modificări la instalaţia electri­

tocmit un plan detailat şi con­ că a sălii, de maşini, ceea ce noaptea între 0 şi 5 grade. Vînt potri­
a dus la mărirea vitezei de la­ vit din sectorul sud-vest.
cret de muncă pentru toată minare a cajei de 800. Iaiă doar cîţiva din fruntaşii secţiei: Dumitru Ionescu, maistru principal, Albu Aurelîan, manevrant, Ale­ PEN1RU 24 ORE
perioada rămasă pînă la sfîr- xandru Bungiu, Iulian Maier, şeful unei echipe de lăcătuşi şi Gheorghe Fodoreanu laminator. PENTRU URMĂTOARELE
Acţiunea nu s-a oprit aici. Vreme schimbătoare cu cerul mai .? ZILE
şitul anului. La motorul duo al cajei. fini- mult acoperit. Vor cădea ploi tempo­
Tovarăşul Dumitru ionescu, soare a fost montat un amper- rare. Temperatura staţionară ziua va Vreme favorabilă precipitaţiilor.
metru, prelungirea platformei ii cuprinsă între 7 şi 11 grade, iar Temperatura variabilă.
'membru in biroul organizaţie^
de bază, a primit sarcina să