Page 27 - 1960-12
P. 27
N r. 1852 DRUMUL SOCIALISMULUI ppo/3
Sub steagul invincibil î :A • TTT
In ultimul timp
marxism-leninismului \ 7; ' M spitalul C-F.R. Si-
meria, a fost do
.... ........... tat cu aparataj me
dical modern. Cu
(Urmare din pag. l-a). mului, care se menţine neschimbată. concentrează forţele spre mobilizarea socialismului, prin fidelitatea sa ne - '/A ajutorul acestuia,
Faptele arată că imperialiştii — şi în popoarelor, spre organizarea clasei strămutată faţă de marxism-ieninism oamenilor muncii li
dezvoltarea vertiginoasă a economiei, primul rînd imperialismul american, muncitoare şi a maselor largi din pro şi uriaşa contribuţie pe care o aduce JfP llIti se acordă o asistenţă
în domeniul ştiinţei, tehnicii şi cultu principala forţă a agresiunii — duc o pria ţară în vederea realizării aspira la îmbogăţirea tezaurului marxism-le iI medicală tot mai
rii, rezultatele celorlalte ţâri socialiste, politică de pregătire a războiului, per ţiilor de eliberare socială a celor ce ninismului, prin internaţionalismul său calificată.
revoluţionează conştiinţa oamenilor severează în cursa înarmărilor, în spe muncesc. Alegerea regimului social consecvent şi prin atitudinea sa de
muncii din ţările capitaliste, îi însufle cial a înarmării termonucleare, încearcă este o chestiune internă a fiecărui po stimă tovărăşească şi atenţie faţă de Iată-1 în clişeul
ţesc în lupta lor. Acum, cînd socialis mereu să creeze focare de război, să por, pe care acesta o rezolvă potri celelalte partide comuniste, mari sau nostru pe tov. dr.
mul apare nu numai ca o teorie, ci împingă lumea în catastrofa unui in vit voinţei sale şi gradului său de mici, P-Q.U.S. şira câştigat un imens Virgil Georges.cu,
e întruchipat într-un sistem social-eco cendiu mondial. Dar, aşa cum au sub pregătire de către avangarda clasei prestigiu în mişcarea comunistă inter consultînd un paci
nomic mondial, se confirmă cu o nouă liniat în repetate rînduri partidele co muncitoare. Revoluţia socialistă este naţională. Partidul. Muncitoresc Romîn, ent cu ajutorul e-
forţă prevederea leninistă că ţările muniste şi cum au confirmat fapte bine rezultatul dezvoltării lăuntrice a fie alături de celelalte partide frăţeşti, Iecfrocardiografuluî.
socialismului victorios exercită prin cunoscute • ale vieţii internaţionale, im cărei ţări, al ascuţirii extreme a contra consideră experienţa istorică a
construcţia economică principala înrîu- perialismului şi planurilor saţe agre dicţiilor sociale din ţara respectivă — P.G.U.S., strălucit confirmată de viaţă, TTT
rire asupra dezvoltării revoluţiei mon sive li se opun forţe uriaşe, în ea înfăptuindu-se, aşa cum au arătat drept farul ce luminează drumul con
diale. frunte cu lagărul socialist, capabile just tezele Congresului al XX-lea al struirii cu succes a noii societăţi. Din raionul Propuneri înfăptuite 4 ani. Aici au fost prestate
să zăgăzuiască războiul, să zădărni P.G.U.S., în forme paşnice sau ne- Alba peste 360 ore de muncă volunta
Condiţia esenţială a succeselor în cească încercările agresorilor imperia paşnice, potrivit raportului concret al Nutrind o ură înverşunată şi profund Prin grija comitetului execu ră prin care s-a economisit su
opera de făurire a noii orînduiri este lişti de a împinge omenirea într-o forţelor de clasă din fiecare ţară. îngrijorate de creşterea mişcării comu Í Pe scena casei de tiv al sfatului popular din co ma de 1.160 lei.
stricta respectare şi aplicarea creatoare nouă conflagraţie mondială, să ducă niste şi de întărirea poziţiilor socialis muna Bretea Romînă, din raio
a principiilor generale,' universal vala o luptă eficace împotriva războaielor Măreaţa forţă politică a timpurilor mului în lume, cercurile reacţiunii cultură nul Haţeg, cele mai importante La îndemnul deputaţilor,
bile, ale construcţiei socialiste, nead- fecale dezlănţuite de imperialişti. Evo noastre, cel mai important factor al mondiale au urzit speculaţii din cele propuneri pe care le-au făcut
miterea oricărei abateri de Ia aceste luţia mai departe a raportului de for progresului social în lumea întreagă mai veninoase în jurul lucrărilor Con Pe scena casei raionale deputaţii, au fost traduse în via In satul Pctreşti, raionul Ilia,
principii, a oricărei exagerări a rolului ţe, accentuarea continuă a superiorită este mişcarea comunistă internaţio sfătuirii, au încercat să creeze diver 'de cultură din Albia Iuliia, ţă. In circumscripţia electorală încă de multă vreme se simţea
particularităţilor naţionale, cît şi a ig ţii forţelor socialismului şi păcii, per nală, plină de vigoare, tinereţe şi ener siuni şi să răspândească confuzii mai a avut loc recent specta nr. 10 (deputat Achim Neagu), nevoia construirii unui nou lo
norării acestora. Acest adevăr este con spectiva transformării acesteia înfr-o gie vitală. In ciuda turbatei propa ales în legătură cu principalul factor colul prezentat de brigă comitetul de cetăţeni, luînd în cal de şcoală.
firmat şi de experienţa proprie a ţării superioritate absolută vor crea posibi gande anticomuniste duse de reacţiu- al succeselor mişcării comuniste in zile artistice de agitaţie discuţie necesitatea reparării
noastre; tocmai . pe această bază în litatea reală ca, încă înainte de vic nea imperialistă, a represiunilor şl pri ternaţionale — unitatea partidelor fră din satele Ampoiţa, CoşLa- drumului comunal Gînţaga-Vîl- In luna septembrie a acestui
!ara noastră a învins socialismul, for toria deplină a socialismului pe între goanei sălbatice dintr-un şir de ţări ţeşti, a lagărului socialist. Rezultate riu, Bucerdea şi Galtiu. celele Bune, au propus ca lucră an, 34 familii care compun acest
ţele de producţie cunosc o creştere gul glob pămîntesc, războiul mondial capitaliste, partidele comuniste şi mun le Consfătuirii au constituit o nouă rile să fie executate prin mun sat, îndrumaţi de deputaţii Sil
continuă, economia naţională se carac 6ă fie exclus din viaţa societăţii. citoreşti au crescut şi s-au întărit puternică şi foarte dureroasă lovitură Programele brigăzilor au că voluntară. Comitetul execu viu Dragoş şi Partenie Negru,
terizează prin echilibru şi stabilitate, şi mai mult: în timp ce'în 1957 exis pentru speranţele duşmanilor socialis cuprins aspecte din viaţa tiv, considerind că propunerea au hotărît să înceapă construc
printr-o dezvoltare sănătoasă, continuu Ideea posibilităţii preîntîmpinării răz tau în lume 70 de partide comuniste, mului şi ai păcii. Consfătuirea a în colectiviştilor şi întovără- este bună, a acceptat să se trea ţia unei şcoli noi în satul lor.
ascendentă. In lumina concluziilor tra; boiului este o idee opusă fatalismului acum partidele comuniste activează în semnat o impunătoare demonstraţie şiţilor, din munca sfaturi că la realizarea ei. In acest scop, Cu sprijinul comitetului' execu
se de consfătuire în problemele con şi pasivităţii faţă de pericolul războiu 87 de ţări. In întreaga desfăşurare a a unităţii partidelor comuniste şi lor populare pentru înfru au fost mobilizaţi 46 de cetă tiv al sfatului popular din Bur-
strucţiei socialiste apare şi mai clar lui — o idee care dinamizează popoa Consfătuirii de la Moscova s-a reflec muncitoreşti din lumea întreagă, a museţarea satelor etc. ţeni care au prestat peste 750 juc, la data de 12 septembrie
că partidul nostru s-a orientat just a- rele, Ie inspiră încredere şi le ridică tat creşterea maturităţii partidelor co marcat o nouă etapă în întărirea coezi Spectacolul, prezentat în ore de muncă voluntară econo s-au început lucrările la funda
cordînd • atenţia primordială industria la luptă, le sporeşte forţele. Traducerea muniste, experienţa tor bogată în mun unii acestora pe platforma de nezdrun faţa celor peste 400 de misind suma de 3.500 lei. ţie. De atunci, în fiecare zi oa
lizării socialiste şi concentrând efortu ei în viaţă presupune o înaltă vigilen ca ideologică, organizatorică şi de cinat a marxism-leninismului creator, spectatori din oraşul şi ra menii din acest sat nu şi-au pre
rile poporului spre crearea bazei teh- ţă faţă de uneltirile imperialiştilor, de masă. a fidelităţii faţă de internaţionalismul ionul Alba, s-a bucurat de Propuneri valoroase au făcut cupeţit efortul sprijinind prin
nico-maîeriaîe a noii orînduiri, organi mascarea politicii lor agresive, mobili proletar. succes. şi cetăţenii din cele 4 circum muncă voluntară noua construc
ze d transformarea socialistă a agri zarea maselor celor mai largi, lupta Ocupîndu-sb de problemele luptei i- scripţii electorale ale satului Co-
culturii pe baza aplicării învăţăminte intensă, unită şi organizată, dusă cu deologice şi apărării mai departe a In istoria mişcării muncitoreşti, Con Ufemişti îa muncă vraj. Printre acestea este şi cea ţie. Au fost efectuate astfel peste
lor planului cooperatist leninist şi a maximă energie şi perseverenţă de purităţii marxism-leninismului, Consfă sfătuirea de la Moscova va râmîne ca voluntară privind lucrările de construcţie
continuei întăriri a alianţei muncifo-' toafe forţele păcii împotriva aventurie tuirea înarmează partidele comuniste un eveniment de imensă însemnătate, 4.600 ore de muncă voluntară.
reşti-ţă răneşti, îngrijindu-se neobosit rilor imperialişti. Această luptă trebuie şi muncitoreşti în lupta pe care tre ale cărui documente au o importanţă In zilele acestea, peste la căminul cultural. Pentru în
de introducerea perseverentă a tehnicii desfăşurată acum, fără a aştepta pînă buie s-o ducă şi de acum înainte îm hoiărîtoare, cu caracter programatic 900 tineri utemişti din ra făptuirea acestei propuneri, au Pînă în prezent lucrarea a fost
noi. înaintate, de creşterea productivi cînd ar începe să cadă bombele ato potriva revizionismului, ca pericol pentru întreaga desfăşurare a luptei ionul Alba, au prestat 3.372
tăţii muncii, respectarea principiilor co mice şi cu hidrogen, provocînd ravagii principal în mişcarea muncitorească; partidelor comuniste în .epoca noastră. ore de muncă voluntară. fost mobilizaţi toţi cetăţenii, ca executată în roşu şi urmează ca
interesării materiale şi ridicarea conş şi distrugeri imense ¦ principalul este demascarea în continuare, aprofundată, Cu această ocazie, ei au
tiinţei politice a maselor. de a-i înfrîna Ia timp pe agresori. a varietăţii iugoslave a revizionjsmu Alături de celelalte partide comu colectat circa 8.000 kg. fier re au executat peste 6.200 ore pînă la 1 martie 1961 să fie da
lui este o sarcină necesară a partide niste şi muncitoreşti, partidul nostru, vechi, au efectuat diferite
Experienţa ţărilor socialiste, ţări li Pentru marxîşti-leninişti nu încape lor comuniste şi muncitoreşti. Rcvizio sub conducerea Comitetului său Cen lucrări pentru reparări de de muncă voluntară, realizînd tă în folosinţă.
bere, suverane şi egale în drepturi, a- nici o îndoială că în cazul că imperia nismul denaturează marxism-leninismul tral, va munci cu perseverenţă şi va drumuri şi au plantat pes
rafă că cea mai importantă condiţie liştii s-ar încumeta să dezlănţuie un îl goleşte de spiritul lui reyoluţionar depune toate eforturile pentru tradu te 3 ha. cu puieţi. Econo o economie de 17.000 lei. Trans Realizări frumoase au fost
internaţională a succeselor lor sînt război mondial, el ar însemna sfîrşitu! duce la paralizarea şi dezarmarea cla cerea în viaţă a ideilor Declaraţiei. miile realizate la aceste
relaţiile de colaborare şi într-ajutorare Imperialismului. Aceasta ar fi însă o sei muncitoare, a luptei oamenilor Sub conducerea organizaţiilor de lucrări totalizează suma de portul de nisip, cărămidă, ba obţinute şi în circumscripţiile e-
frăţească statornicite între ele şi, în victorie scump plătită, căci odată cu partid, membrii partidului nostru, oa 10.100 lei.
primul rînd, ajutorul frăţesc al Uniunii orînduirea capitalistă ar fi împinse în muncii. menii muncii fără de partid din ţara last şi al celorlalte materiale de lectorale nr. 16, 20 şi 22 din sa
Sovietice. Partidul nostru, întregul po mormînt ţări şi popoare întregi. Socia In acelaşi timp, Consfătuirea a atras noastră vor studia cu o profundă aten P. TOMA
nor romîn, ca şi popoarele celorlalte lismul, sistem social-economic superior, ţie Declaraţia şi Apelul Consfătui construcţie s-a făcut cu atelajele tul Glod-Ghileşti în cadrul că
ţări socialiste, văd în uriaşul 'sprijin va învinge în mod inevitabil capitalis atenţia asupra caracterului dăunător corespondent
pe care Uniunea Sovietică îl", acordă mul : pentru aceasta, ţările socialiste al dogmatismului şi sectarismului care rii ; însuşirea temeinică a principiilor proprii ale sătenilor. rora îşi desfăşoară activitatea
tuturor ţărilor lagărului socialist o pil nu au nevoie de război, ci de pace pot deveni pericole principale dacă nu şi tezelor acestora va contribui la
dă vie a internaţionalismului proletar, spre a munci rodnic şi a obţine o dez se duce o luptă consecventă împotriva ridicarea nivelului lor ideologic şi po La propunerea deputatului deputaţii Adam Moîsîi, Zenovie
un factor esenţial al progreselor pe voltare economică rapidă, a asigura lor. Istoria mişcării muncitoreşti a- litic, la o mai adîncă cunoaştere a pro
calea socialismului- Pentru fiecare ţară oamenilor muncii un înalt nivel de rată că dogmatismul şi sectarismul ră blemelor de bază ale revoluţiei şi con loan Păleanu din circumscrip Burza şi Aurel Bota. La îndem
socialistă sînt de o considerabilă. im civilizaţie materială şi spirituală, a cu pesc partidelor comu,niste capacitatea strucţiei socialiste, le va înlesni obţi
portanţă folosirea marilor avantaje care ceri astfel de partea ideilor comunis de a sesiza la timp şi în mod just nerea de noi succese în lupta pentru ţia electorală nr. 2 din satul nul acestora, au fost executate
decurg din transformarea economiei so mului inimile şi minţile popoarelor. schimbările vieţii, ceea ce apare nou dcsăvîrşirea construcţiei socialiste şi a-
cialiste înfr-o economie cu caracter în situaţia istorică concretă, duc la părarca păcii. Bretea Romînă, s-a trecui la îm mai multe lucrări de interes
mondial, perfecţionarea continuă a di In condiţiile cînd lumea este îm sclerozarea partidelor comuniste, la
viziunii internaţionale a muncii prin părţită în două sisteme, singurul prin izolarea de mase şi acţiuni „stîngis- Steagul mişcării comuniste interna prejmuirea şcolii elementare de obştesc. S-au transportat 400
coordonarea planurilor, specializarea şi cipiu just in relaţiile internaţionale te“, aventuriste. ţionale este marxism-leninismul. A-
cooperarea în producţie liber consim îl constituie principiul coexistenţei paş ceastă învăţătură şi-a dovedit măreaţa m.c. piatră care a fost aşternută
ţite "şi reciproc avantajoase, în intere nice a statelor cu orînduiri sociale di Creşterea rînduriior partidelor co sa torţă transformatoare, caracterul
sul dezvoltării rapide a fiecărei ţări ferite. Consfătuirea de la Moscova a muniste şi întărirea lor organizatorică, său creator, întruchipate în marile vic pe drumul raional Zam-Brădă-
în parte şi a lagărului socialist în lo subliniat importanţa istorică pentru victoria partidelor comuniste dintr-o torii istorice Ue clasei muncitoare.
ialitatea sa. destinele omenirii a programului de serie de ţări în lupta împotriva de Sub acest steag de nebiruit, purtat ţel, s-au reparat 3 podeţe, unul
dezarmare generală şi totală propus vierilor, înlăturarea consecinţelor dău de eroicele partide comuniste şi mun
La Consfătuirea de la Moscova par de Uniunea Sovietică — program nătoare ale cultului personalităţii, inad citoreşti, cauza socialismului şi a pă Prin c o n trib u ţia tineretu lu i fiind construit din nou, s-au
tidele comuniste şi muncitoreşti şi-au realist ale cărui idei de bază, sin misibil în rîndurlle partidelor marxist- cii va triumfa în lumea întreagă 1
exprimat în unanimitate hotărîrea de a tetizate în lozinca „o lume fără ar leniniste, creşterea influenţei mişcării desfundat şanţuri pe o porţiune
întări necontenit unitatea şi coeziunea me, fără armate şi fără războaie“, comuniste internaţionale deschid noi (Din „Scînteia“ nr. 5010).
lagărului socialist — vlăstarul princi au prins rădăcini adinei în conştiinţa perspective pentru rezolvarea cu suc Odată cu începerea pregătirilor în De asemenea tinerii au reparat 25 de 3.800 m.l. şi altele. La aceste
pal al clasei muncitoare din lumea în oamenilor iubitori de pace de pretu ces a sarcinilor transformării revolu vederea desfăşurării spartachiadei de perechi schiuri.
treagă. Partidele comuniste şi munci tindeni, au devenit un steag de luptă ţionare a lumii. iarnă, tinerii dc la Asociaţia sportivă lucrări au participat un număr
toreşti din aceste ţări, conştiente de pentru masele largi ale popoarelor. Parîngul Lonea au hotărît să confec Toate aceste lucrări au fost fă
răspunderea lor istorică faţă de soarta Stă în puterea forţelor păcii ca, ac- De peste un secol, de cînd Marx ţioneze pe plan local unele materiale cute prin muncă voluntară. însemnat de cetăţeni care au e-
propriului popor, faţă de mişcarea mun ţionînd unit şi hotărît, să înfrîngă re şi Engels au lansat chemarea „Pro sportive. Astfel, tinerii au confecţionat
citorească internaţională şi de destinele zistenţa îndîrjită a imperialiştilor, să letari din toate ţările, uniţi-vă!“ şi un ring de box şi două haltere popu V. HLOPETCHI fectuat peste 2.500 ore de mun
întregii omeniri, păzesc ca lumina ochi izoleze tot mai mult cercurile militar pînă în zilele noastre, viaţa a dove lare.
lor unitatea lagărului socialist, izvo- rişte şi să le silească să accepte un dit că fort» mişcării comuniste inter corespondent că voluntară, economisind su
rul principal al forţei fiecărei ţări so acord de dezarmare generală. naţionale constă în unitatea ei de
cialiste, chezăşia apărării păcii şi pu monolit. Consfătuirea din ¦noiembrie a ma de 6.400 lei.
ternică forţă motrice a progresului so Consfătuirea de la Moscova s-a marcat un nou pas pe caiea întăririi
cial în lumea întreagă. ocupat multilateral de problemele dez acestei unităţi, bazată' pe comunitatea S. O.
voltării mişcării de eliberare naţio ţelurilor şl intereselor clasei muncitoa
Alături de celelalte partide frăţeşti, nală, care schimbă faţa lumii contem re, pe caracterul unic al învăţăturii V '/ — 1;— ' f - ' !— 1/— ' r 'n n n r n r
partidul nostru consideră că promova porane, reprezentînd o parte indisolu marxist-leninîste. Aşa cum subliniază
rea unei politici internaţionaliste, edu bilă a revoluţiei socialiste mondiale. Declaraţia consfătuirii, grija pentru Aiüií 1
carea oamenilor muncii în spiritul îm Prăbuşirea sistemului de robie colo întărirea permanentă a unităţii miş
binării patriotismului socialist , cu in nială constituie, ca importanţă isto cării comuniste internaţionale este su 'b q s r x i ? : « m ic zs u k « t v u texixa B a crayzaa aa a xsäsum nt,i?vs m o 3
ternaţionalismul proletar, lupta împo rică, al doilea fenomen după formarea prema datorie internaţionalistă a fie
triva naţionalismului burghez sub orice sistemului mondial socialist. Indepen cărui partid marxist-leninist. Neadmite- 3
formă de manifestare răspund necesită denţa noilor state eliberate este ro rea unor acţiuni care pot submina a-
ţilor consolidării relaţiilor frăţeşti şi dul luptei duse de popoarele acestor ceastă unitate reprezintă condifia o- 3
prieteniei dintre ţările socialiste, inte ţări împotriva imperialiştilor — fie bligatorie a victoriei în lupta partide
reselor vitale ale fiecărui popor şi ale pe calea armată a războaielor de e- lor comuniste şi muncitoreşti. Fabrica de hîrtie „1 Mai" cu sediul în comuna Pelreşt«i, 3^
cauzei socialismului în lumea întreagă. liberare naţională, a Căror importanţă
progresistă revoluţionară a fost recu Necesităţile asigurării permanentei [raionul Sebeş, aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că în ziua}
In lucrările Consfătuirii de la Mos noscută întotdeauna de comunişti, fie unităţi de voinţă şi acţiune, interesele
cova un loc central l-au ocupat pro pe calea neinilitară. La desfăşurarea luptei comune a partidelor comuniste, [de 30 ianuarie 1961, ora 8, se va ţine în localul întreprin-}
blemele apărării păcii, ca sarcina pri acestui proces au contribuit în mod cer ca fiecare dintre ele să respecte
hotărîtor forţele socialismului mondial, în mod solidar aprecierile şi conclu Lderii un ^
mordială şi cea mai arzătoare a zi existenţa lagărului socialist —¦ scutul ziile elaborate în mod colectiv de
lelor noastre. Consfătuirea a prilejuit de nădejde al dezvoltării naţionale către partidele frăţeşti la consfătuirile [ CONCURS \
o înaltă apreciere a spiritului de răs independente a popoarelor eliberate. lor şi care se referă la sarcinile co [3
pundere al comuniştilor pentru desti mune de luptă împotriva imperialis
nele omenirii, a vădit fermitatea nea Consfătuirea a îmbogăţit tezaurul mului, pentru pace, democraţie şi so [ Pentru ocuparea a 6 posturi de maiştri hîrtie şi celuloză şi 3
bătută cu care partidele comuniste ţin rnarxism-leninismulul cu teza nouă, cialism- Pe comuniştii din lumea în
în mîi.nile lor steagul luptei pentru de o considerabilă importanţă, privind treagă îi uneşte măreaţa învăţătură tu n post de maistru’ mecanic. -j
pace. Mişcarea comunistă s-a arătat din formarea statului de democraţie naţio marxist-leninţstă, partidele comuniste
nou la înălţimea încrederii popoarelor. nală. In condiţiile cînd masele popu de pretutindeni pot acţiona cu succes t Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute}
lare din fostele ţări coloniale tind spre numai pe baza unei linii unice.
Aşa cum se subliniază în Declaraţie, o cale necapitalistă de dezvoltare, teza Jrde hotărîrea C.C, al P.M-R. şi ni C.M. al R.P.R. din 1958. 3
„comuniştii văd misiunea lor istorică despre statul de democraţie naţiona Pentru ,mişcarea comunistă inter
nu numai în înlăturarea exploatării şi lă deschide o nouă perspectivă parti naţională este un puternic izvor de L înscrierile se fac pînă în ziua de 20 ianuarie 1961, la ser-)
mizeriei pe scară mondială şi în elimi delor comuniste, forţelor democratice forţă faptul că în avangarda sa pă 3
narea pentru totdeauna din viaţa so şeşte un asemenea detaşament încer [ viciul personal şi învăţămînt al întreprinderii. 3
cietăţi; omeneşti a posibilităţii orică din aceste ţări. cat ca gloriosul P.G.U.S. La Con 3
rui război, dar şi în izbăvirea omeni Actualul raport de torţe, întărirea sfătuirea de la Moscova partidele co L Candidaţii vor depune următoarele acte : legalizată);-.3j
rii încă în epoca actuală de coşmarul muniste şi muncitoreşti au reafirmat
unui nou război mondial. Partidele co continuă a lagărului socialist, slă în unanimitate acest roi istoric al jţ — cerere ;
muniste din toate ţările vor consacra birea poziţiilor imperialismului creea partidului creat de Lenin, care de a- !r — certificatul denaştere tip R.P.R. (în copie
realizării acestei măreţe misiuni isto ză premize deosebit de favorabile lup proape 60 de ani ţine sus neclintit
rice toate forţele şi toată energia lor". tei popoarelor pentru pace, libertate stindardul marxism-leninismului. Prin j- — diplomă de absolvire (în copie legalizată), a uneişcolii
şi progres social. In aceste condiţii lupta sa neabătută în slujba păcii şi
Convingerea partidelor comuniste că partidele comuniste şi muncitoreşti îşi [tehnice de maiştriîn specialitate sau a unei şcoli echivalente}
există posibilitatea preîntîmpfnării răz
boiului mondial nu porneşte de la ig [ — sau acte clin care să rezulte că la data de 1 iulie 1956 c.an-}
norarea naturii agresive a imperialis
0didatul a avut 12 ani vechimea în funcţia de m aistru; 3
[• — autobiografia ; 3
^ — certificat medical. _. )
Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic de la ser-}
[viciul personal şi învătămînt. }
f
r J l _ J 1—/ u —J u—f u J «----/ 1— 7 <___t I----t l---- / 1— 7 L
Muncitori, tehnicieni, ingineri!
I Pentru a fi la curent cu ultimele realizări tehnice, abona-(
;ţi-.vă pe anul 1961 la revistele din specialitatea dvs.
I Consultaţi catalogul de presă Ia oficiile P.T.T.R., factorii 1
'poştali şi ia difuzorul de presă din metiiuţia sau întreprinde-!
mea dvs-
Hg’ST.t'KK?l!Kt--JWrra ??y.
