Page 28 - 1960-12
P. 28
pag. 4 SGESXES DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1852
^!sasassHfiooxBRs juASXm&tB ş lip l • juJdÂm.eJie s lir i • ixH im ele liliurielB ştiri
LARGUL ECOU INTERNAŢIONAL
AL DECLARAŢIEI PARTIDELOR
COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI
U. R. S. S. toată inimia Uniuni! Sovietice mondială împotriva războiului“.
pentru uriaşul ajutor acordat Ziarul subliniază acele cuvinte
Un grup de cunoscuţi econo cauzei revoluţiei chineze şi clau din declaraţie care airată că Intervenţia reprezentantului M e s a ju l lu i N . S. H ru ş c io v a d re s a t
mişti sovietici în frunte cu a- zei construcţiei“. ZiaTui subli imperialismul a şi adus omeni p a r tic ip a n ţilo r la p rim a c o n ie n n iă
cademl cienill Stanislav Strumi- niază că întărirea continuă a rii două războaie pustiitoare şi R. P. Romîne în Comitetul
lin şi Konstantin Ostrovitianov marii şi încercatei prietenii din că in prezent ameninţă să a- re g io n a lă a fric a n ă a O . I. M .
tre partidele şi popoarele Chi tragă omenirea intr-o catastro
scriu în „PraVid'a“ din 7 decem nei şi Uniunii Sovietice cores fă şi miai îngrozitoare. nr. 3 al O. N. U. MOSGOVA 7 (Agerpres). TASS transmite: In numele popoarelor Uni
brie că documentul istoric a- punde nu numai intereselor vi Ziarul „Neue Rhein Zeltung“ unii Sovietice, al guvernului U.R.S.S. şi al său personal, N. S. Hruşciov,
dopiat la Moscova reprezintă o tale ale popoarelor chinez şi so NEW YORK 7. — Trimisul consideră că propunerea făcută preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a adresat un mesaj de sa
nouă victorie strălucită a mar- vietic ci şi intereselor vitale ale subliniază că participanţii la special Agerpres transm ite: Co de delegaţia sovietică de a se lut participanţilor la prima conferinţă regională africană a Organizaţiei In
xism-leninismiului creator, o întregului lagăr socialist şi al Consfătuirea de Ia Moscova au mitetul nr. 3 a discutat în săp- crea sub auspiciile O.N.U. un ternaţionale a Muncii, care s-a deschis la Lagos (Nigeria).
nouă etapă în Consolidarea con mişcării comuniste internaţio hotărît să intensifice lupta pen
tinuă a partidelor comuniste şi nale. In lume nu există forţă tru preîntîm pinarea războiului. In faţa conferinţei dv., se spune printre altele în mesaj, stau ţelurile
muncitoreşti pe baza învăţăturii care să poată despărţi P.C. Chi
Iui Marx-Engels-Lenin şi a in nez de P.C.U.S., R. P. Chineză tămîna aceasta un nou punct de centru internaţional de schimb nobile ale ridicării bunăstării materiale a popoarelor Africii, ale pregătirii ca
ternaţionalismului proletar. Ea d'e U.R.S.S. — scrie „Jenminji- pe ordinea de zi in titu lat: „Ten de informaţii ştiinţifice şi tehni drelor naţionale şi asigurării libertăţilor sindicale. Ţin să asigur pe parti
constituie fără îndoială un ja bao“. S. U. A.
lon important în măreaţa lup dinţa principală în domeniul ce, reprezintă o contribuţie im cipanţii la conferinţă că în rezolvarea sarcinilor progresului economic şi
tă împotriva imperialismului şi Italia
colonialismului împotriva răz NEW YORK 7 (Agerpres). — cercetărilor în ştiinţele naturii, portantă la formularea unor mă social popoarele ţărilor africane pot conta pe deplin pe simpatia prietenească
boaielor, pentru un viitor lumi ROMA 7 (Agerpres). TASS TASS transmite: Presa ameri răspîndirea cunoştinţelor; ştiin suri concrete în acest domeniu. şi sprijinul poporului sovietic.
nos al Întregii Omeniri, pentru transm ite: La 0 decembrie zia cană a primit cu mare interes ţifice şi aplicarea lor în scopuri =©®=
triumful cauzei păcii şi socia rul „Unita“ a publicat textul in Declaraţia Consfătuirii repre paşnice“. Maliţa a arătat apoi că una
lismului. 1 tegral al Declaraţiei Consfătu zentanţilor partidelor comuniste din trăsăturile activităţii ştiin Conferinţă pe tem a:
irii reprezentanţilor partidelor şi muncitoreşti, care a avut loc In şedinţa din 6 decembrie, a ţifice din R.P.R. este dorinţa de
Aprobind ou căldură Declara comuniste şl muncitoreşti. la Moscova. luat cuvîntul în legătură cu a- a lărgi relaţiile internaţionale „Chipul lui Lenin în arta
ţia, oamenii sovietici declară că ceasta reprezentantul R. P. Ro- in spiritul avantajelor reciproce. şi literatură(i
nu-şi vor precupeţi forţele pen Alte ziare din Italia au pu Publioînd o expunere a Decla mfne, Mircea Maliţa, care a su
tru a apropia momentul cind so blicat o expunere a textului de raţiei, transmisă de agenţiile de bliniat importanţa excepţională In încheiere, vorbitorul a a- MOSCOVA 7 (Agerpres). — Ca invitaţi de onoare la con
cialismul va Infringe Capitalis claraţiei. Ziarul „Avânţi“, organ presă, „New York Herald Tri a descoperirilor ştiinţei moder rătat că delegaţia romînă a con TASS transm ite: Scriitorii Bo ferinţă participă vechi comunişti,
mul în 'sfera producţiei imate al Partidului Socialist, sublinia bune“ subliniază în titlu pasa ne şi necesitatea folosirii lor ex siderat necesar să sublinieze că ris Polevoi, Lev Nikulin şi Ve tovarăşi de luptă ai lui Lenin.
riale'. ză că în Declaraţie „se arată jele Declaraţiei referitoare la clusiv in scopuri paşnice. prezenţa unui punct separat pe ra Inber, pictorul Nikolai Jukov,
clar că nu imlai există o inevita coexistenţa paşnică. ordinea de zi consacrat ştiinţei, sculptorul Matvei Manizer, sce După părerea organizatorilor
Din toate oraşele Ţării Sovie bilitate fatală a războiului“. Referindu-se la raportul dis este cel mai bun prilej pentru naristul Alexei Kapler, actorul conferinţei, largul schimb de pă->
tice sosesc ştiri arătînd că oa îzrael cutat de Comitet, care este re Maxim Ştrauh şi mulţi alţi cu reri asupra operelor consacrate
menii Sovietici aprobă cu însu „O altă teză importantă, scrie zultatul unei rezoluţii adoptate comitetul nr. 3 de a reafirma noscuţi oameni de cuitură, cri vieţii şi activităţii lui Vladimir
fleţire Declaraţia Consfătuirii în continuare ziarul, se referă TEL AVIV 7 (Agerpres). — la cea de-a 14-a sesiune a Adu principiul că ştiinţa trebuie să tici de artă, precum şi oameni Ilici, analizării lor multilaterale,
reprezentanţilor partidelor co la ţrecerea de la sistemul ca TASS transmite : S. Mikunis, nării Generale, delegatul romin slujească nu distrugerii, ci ţe de ştiinţă participă la conferinţa nu numai că va permite să se
muniste si muncitoreşti. pitalist la sistemul socialist“, secretarul general al C. C. al a subliniat unele caracteristici lurilor nobile ale progresului o- pe terna „Chipul lui Lenin în sintetizeze o bogată experienţa
care poate avea loc fără război Partidului Comunist din lzrael pozitive ale acestui raport. menirii, că ştiinţa trebuie să artă şi literatură“, care s-a des creatoare, dar va ajuta pe scrii
R. P 0 Chineză civil datorită unirii majorităţii a subliniat intr-o declaraţie im deschidă căi largi de colabora tori şi pe oamenii de artă să
poporului în jurul clasei munci portanţa deosebită a consfătui Maliţa a arătat însă că ra chis la G decembrie la Institu
In articolul său de fond din toare în frunte'cu detaşamen rii reprezentanţilor partidelor portul nu răspunde in mod egal re internaţională, spre a aduce oglindească mai deplin şi mai
7 decembrie Intitulat „Steagul tul său înaintat. comuniste şi muncitoreşti. Par la cererile formulate in rezoluţia partea sa de contribuţie la în tul de Marxism-Leninism de pe
victoriei, steagul coeziunii“, zia ticipanţii la consfătuire, a spus Adunării Generale, pţevăzînd ca tărirea încrederii între popoare lingă G.C. al P.C.U.S. viu chipul lui Lenin în cărţi,
rul „Jenminjibao“ scoate în e- Ziarul „11 Popolo“ subliniază el, au ajuns la concluzia unani efortul să nu fie axat numai asu şi a păcii. pe scenă şi pe ecran.
videnţă că marile succese ale că Declaraţia confirmă linia mă că în epoca contemporană pra problemelor principale ale
Consfătuirii de la Moscova care trasată In cadrul întîlnirilor cercetării, ci şi asupra difuzării
şi-a găsit expresia în adopta
rea în unanimitate a celor măi precedente ale reprezentanţilor şi aplicării cunoştinţelor ştiin
importante documente program
ale luptei pentru pace şi pro partidelor comuniste şi munci — epoca de trecere de la capi ţifice în scopuri paşnice, pre
gres este o nouă garanţie a în
tăririi continue a unităţii tutu toreşti. Asupra aceluiaşi punct talism la socialism, epoca revo cum şi asupra măsurilor menite Lucrările Adunării Generale O.N.U.
ror ţărilor socialiste, a partide luţiilor socialiste şi a prăbuşirii să Înlesnească concentrarea e-
lor comuniste şl muncitoreşti atrage atenţia corespondentul colonialismului — a apărut po forturilor asupra problemelor NEW! YORK 7 (Agerpres). — Dacă un popor ar primi inde întîmpinat cu aplauze a decla
sibilitatea reală de a sili impe celor mai urgente. în şedinţa plenară, din după-a- pendenţa în 24 de ore a pero rat : Imperialiştii, încearcă, să
din Moscova al ziarului „II Me- rialismul Ia coexistenţă paşnică miaza zilei de 6 decembrie a rat el, ar izbucni haosul.
ssaggero“. si de a se evita războaiele. Delegatul romin a arătat că se Împodobească cu toga de lup
Ziarul „La Giustizia“ sublinia Adunării Generale a O.N.U., au Reprezentantul S.U.A. a tre tători pentru libertate. Ei nu
continuat dezbaterile pe mar cut sub tăcere proiectul sovie vor reuşi însă să înşele pe ni
ză că in documentul aprobat de SITUAŢIA DIN C O N G O ginea problemei acordării inde tic al declaraţiei cu privire la meni. Puterile imperialiste în
pendenţei tuturor ţărilor şi po acordarea independenţei ţărilor frunte cu S.U.A., a declarat în
din întreaga lume. Consfătuirea reprezentanţilor poarelor coloniale.
Reprezentanţii OJ.U. în Congo şi popoarelor coloniale. Referin continuare Roa, încearcă să cre
Primul la această şedinţă a du-se la proiectul de rezoluţie eze noi formie de colonialism. Pe
„Seoţînd în evidenţă prestigiul partidelor comuniste şi munci luat cuvîntul delegatul ameri
can Wadsworth — reprezentan
unanim recunoscut şi rolul con toreşti se prevede victoria for se străduiesc să iasă basma curată... tul unei ţări oare este în prezent al celor 42 de ţări afro-asiatice, baza unor exemple istorice de
ducător al P.C.U.S., „Jenminji ţelor păcii şi socialismului. principalul! slprijin al expansiu- legatul cuban a arătat cum a
bao“ sbrle f „Partidul Comunist NLW YORK 7 (Agerpres). — La 6 Reprezentanţa O.N.U, in Congo, se nil imperialiste şi al colonialis Wadsworth a declarat că dele evoluat expansiunea imperialis
Chinez apreciază în permanen I?. F. Germ ană spune in raport, a declarat în repetate mului. Ce înseamnă colonialism? gaţia S.U.A. „ar vrea să poiată tă a Statelor Unite împotrivă
ţă deosebit de imult triatele rol decembrie, secretariatul O.N.U. a difu rînduri că „nu poate să-şi asume nici sprijini acest proiect de rezo ţărilor mai slabe din emisfera
zat un amplu raport al reprezentan luţie“. Fără să spună nici un vestică. Pină astăzi S.U.A. ocu
cuvînt despre acele prevederi
al P.C.U.S. şi al poporului so O serie de ziare vest-germia- tului special al secretarului generai al o răspundere pentru apărarea lui Lu — a întrebat el. Este puţin pro ale proiectului de declaraţie ca pă Porto-Rico, zona canalului
vietic în lupta împotriva impe ne au publicat expuneri ale De O.N.U. în Congo cu privire la împre mumba în afara reşedinţei sale“. „Tru babil că am putea ajunge uşor re nu convin guvernului S.U.A., Panama, baza Guantanamo din
la un acord referitor la defini
rialismului, in apărarea păcii, claraţiei Consfătuirii reprezen jurările arestării lui Patrice Lumumba, pele O.N.U. au refuzat în mai multe ţia acestei noţiuni. delegatul american şi-a expri Cuba, menţin în dependenţă co
în activitatea’ îndreptată spre tanţilor partidelor comuniste şi precum şi textele a două scrisori a- rînduri să-l escorteze pe d-1 Lumum- mat dorinţa ca în proiect să fie lonială insulele Swan din Ma
sprijinirea progresului în în muncitoreşti. dresate în legătură cu această pro ba“, se spune în acest raport. Iar a- încercînd să prezinte cercu incluse amendamente. Răspun- rea Caraibilor.
treaga lumb. Partidul Comunist blemă de secretarul general al O.N.U. tunci cînd Lumumba a plecat din Leo- rile conducătoare din S. U. A. zînd Ia critica adresată S.U.A.
Chinez este recurio's'cător din Ziarul „General Anzeiger“ pu lui Kasavubu. poldville, „s-a ordonat trupelor O.N.U. drept „prietene“ ale popoarelor care continuă să ţină în robia In acest moment al cuvîntă-
blică ştirea sub titlul „Lupta să se abţină de la orice amestec“. care luptă pentru independenţa colonială statul Porto-Rico, Wad rii delegatului cuban, a cerut
Aceste documente se străduiesc să lor, Wadsworth a citat frag sworth a încercat să demonstre cuvîntul pentru replică repre
Scurte ştiri «Scurte ştiri demonstreze că secretarul general al După arestarea lui Lumumba, re mente din „Declaraţia de inde ze că această înrobire este de zentantul Hondurasului. Dele
O.N.U. şi comandamentul trupelor prezentanţii O.N.U. au început să joa pendenţă“ a Americii. In ace fapt o „colaborare“ între Porto- gaţia mea trebuie să proteste
LENINGRAD 7 (Agerpres). — In numele fracţiunii comuniste a O.N.U. în Gongo nu ar fi răspunză ce rolul de observatori Imparţiali, ad- laşi timp el a cerut să nu se Rico şi S.U.A. ze, a declarat el. insulele Swan
parlamentului, deputatul Moşe Sneh a tori pentru ceea ce s-a petrecut în miţînd ca marionetele colonialiştilor să manifeste „o grabă prea’ miare“ nu sînt o colonie a S.U.A. A-
TASS transmite: La 6 decembrie în prezentat spre examinare parlamentu această ţară, şi să liniştească dele aplice un tratament sălbatic şefului gu Ministrul Afacerilor Externe cesta este un teritoriu care a-
marea sală de conferinţe a Academiei lui propunerea ca problema şomajului gaţiile africane şi ale multor altor vernului congolez. în lichidarea jugului colonial. al Cubei, Raúl Roa, dare a fost parţine Hondurasului şi care a
de Ştiinţe a U.R.S.S. s-a deschis un să fie dezbătută de urgenţă. ţări la O.N.U., care sînt indignate fost ocupat Ilegal de Statele
simpozion pentru studierea Lunei, or de poziţia secretarului general, prin Iată cum este prezentat acest luerti Pa*®Mema alggeriaaă Unite. Declaraţia delegatului
ganizat de Uniunea astronomică in WASHINGTON 7 (Agerpres). — asigurări abstracte că Hammarskjoeld in raportul reprezentantului special al Hondurasului a stîr-nit însufle
ternaţională şi de Academia de Ştiin ar întreprinde anumite acţiuni pentru secretarului general al O.N.U.: „După în discuţia Comitetului ţire în sală.
La 6 decembrie ziarul „Washington apărarea vieţii lui Lumumba. După arestare, Lumumba a fost bătut crunt
ţe a U.R.S.S.. La lucrările simpozio Post“ a publicat o scrisoare trimisă cum se ştie, în perioada iniţială a re de soldaţi cu patul puştii. Observato a l N. U. Roa a declarat că delegaţia
de cunoscutul bancher american Ja beliunii Iui Mobutu, reprezentanţii rii O.N.U. anunţă că atunci cînd Lu Cubei sprijină necondiţionat
nului iau parte eminenţi savanţi sovie mes Warburg care se pronunţă îm O.N.U. în Congo nu s-au dat în lă mumba a ieşit din avion pe aerodrom, NEW YORK 7 (Agerpres). —¦ şi al celorlalte puteri occiden proiectul declaraţiei Uniunii So
potriva creării unei „forţe atomice de turi de la complicitate activă cu re avea sînge peobraz, iar mîinile îi In şedinţa din dimineaţa zilei tale în tărăgănarea rezolvării vietice cu privire’ la acordarea
tici şi cunoscuţi specialişti din An belii. In ce priveşte însă problema a- erau legate la spate. El a fost îm de 6 decembrie a Comitetului problemei algeriene, Sukeiry, a independenţei ţărilor şi popoare
părării lui Lumumba, după cum reiese pins cu patul puştii întMin autocami lor coloniale.
glia, S.U.A., Polonia, Franţa, Ungaria, din scrisorile adresate de Hammar- on militar şi dus...
Austria şi alte ţări. Delegatul Libanului a critioat
In dimineaţa următoare, la 3 de manifestările de discriminare
rasială din Africa de Sud. Re
PRAGA 7 (Agerpres). — După cum şoc“ a N.A.T.O. Warburg, cart în ul skjoeid lui Kasavubu şi din raportul cembrie, el a fost transportat la Politic a fost reluată discuţia declarat că de fapt ele propun prezentantul Uruguay-ului a ce
anunţă agenţia Ceteka, la 6 decembrie timii ani a criticat în numeroase rîn- reprezentantului special al secretaru Thysville sub o escortă întărită de au generală in problema algeriană. „tactica pasivităţii“. Această tac rut să se mianifeste „cumpăta
s-a deschis la Praga un simpozion în duri politica externă a guvernului a- lui general în Congo, aceştia se si tomobile blindate. Cînd Lumumba a Reprezentantul Arabiei Sau- tică a pasivităţii şi îngăduinţei re“ în cererile privind acorda
legătură cu studiile de laborator ş merican, consideră această propunere tuează pe poziţia „neamestecului“. luat loc în automobil se mişca cu vă dite, Sukeiry, care a rostit o excesive, a spus el, a dat de rea libertăţii popoarelor depen
epidemiologiice asupra bolilor strep drept „o mare primejdie" şi averti dită greutate. Pe faţa lui erau urme amplă cuvîntare în cadrul şe plină libertate colonialiştilor dente.
tococice. Simpozionul, care a fost ini zează îndeosebi împotriva înarmării a- Reprezentantul special al secretaru proaspete de lovituri. dinţei, a amintit că începînd din francezi şi de fapt i-a încurajat
ţiat de Organizaţia Mondială a Sănă tomice a Bundeswehruîui. lui general a! O.N.U. afirmă în ra anul 1955, la fiecare sesiune a să continue măcelul în Algeria. Ministrul Afacerilor Externe
tăţii, vă dură pînă la 10 decembrie portul său că apărarea Iui Lumumba Trupele O.N.U. din Thysville au a- Adunării Generale şi în Comi al Irakului, Haslm Jawad şi-a
LONDRA 7 (Agerpres). — In re în afara reşedinţei sale nu intra, pasă nunţat că în prezent Lumumba se a- tetul Politic s-au luat hotărîri Sukeiry a acordat o mare a- exprimat recunoştinţa fierbinte
Participă oameni de ştiinţă din R.P mite, în competenţa trupelor O.N.U. flă sub arest în lagărul Hardy. El in care se recunoaşte că popo tenţie în cuvintarea sa rolului faţă de Uniunea Sovietică oare
Bulgaria, R. D. Germană, R. P. Polo zervaţia sud-africană Pondoland, unde Mai mult decît atît, el este gata să suferă de pe urma cruntelor molestări. rul algerian are tot dreptul la nefast al N.A.T.O. in continuarea a fost iniţlatoarea actualelor
nă, R. P- Rotnînă, R. P. Ungară, guvernul Uniunii Sud-Africane a de prezinte ca pe un merit al comanda /Mîinile continuă să-i fie legate. Este autodeterminare. In aceste ho războiului algerian. Prin exem dezbateri în legătură ou lichida
R. P. F. Iugoslavia, Franţa, Marea cretat starta excepţională, continuă mentului trupelor O.N.U. faptul că a- ţinut într-o cameră în condiţii inuma tărâri, de regulă, se făcea apel la ple convingătoare el a arătat rea colonialismului.
Britanic, Olanda, precum şi reprezen lupta împotriva samavolniciei rasiste a ceste trupe, care au sosit în Congo ne“. Franţa să reglementeze proble că războiul din Algeria este dus
tanţi ai organizaţiilor sanitare inter autorităţilor. După cum anunţă agen în urma hotăririi Consiliului de Se ma algeriană pe cale paşnică. de către Franţa cu consimţă- —o©®—
naţionale ţia Reuter, guvernul Verwoerd a tri curitate pentru a acorda ajutor guver In telegramele lui Hammarskjoeld nu Guvernul francez a ignorat însă mîntul deplin al comandamen
mis cîteva nave de război spre coasta nului legal, nu s-au împotrivit de fel există nici măcar o aluzie că el ar rezoluţiile dileritelor organe ale tului N.A.T.O., că trupele fran Nou va! de arestări
BRASILIA 7 (Agerpres). — Agen Pondoiandului. Avioanele de război e- încercărilor săvîrşite de către bandiţii cere eliberarea lui Lumumba ci se O.N.U. şi a continuat războiul ceze din Algeria sînt întreţinute
ţia France Presse anunţă că în urmă fectuează raiduri sistematice deasupra exprimă doar speranţa că în tratamen crincen din Algeria. cu banii N.A.T.O. Toţi membrii în Camerunul de sud
cu cîtva timp studenţii Facultăţii de !ntregujui teritoriu. lui Mobutu de a-1 aresta pe şeful a- N.A.T.O. ajută Franţa să con
drept de la Universitatea din Goia- cestui guvern. tul aplicat acestuia „se va da dovadă Paralel cu aceasta, a subli tinue războiul crunt din Alge LONDRA 7 (Agerpres). —
nia, statul Goias (la 200 km. de Bra HAVANA 7 (Agerpres). — Intr-o de reţinere“. niat Sukeiry, răspunderea pen ria. Sukeiry a subliniat că In teritoriul sub tutelă Cameru
silia) au hotărît să-i invite pe pre tru continuarea războiului alge S.U.A. trimit în Algeria consi nul de sud care se află sub ad
mierul cuban Fidel Gastro să patroneze corespondenţă din Washington, ziarul Mobutu ameninfă că... va seca Nilul rian revine şi Organizaţiei Na lieri militari, avioane, elicopte ministraţia Angliei, a început un
festivitatea noii lor promoţii. La 6 „Revolucion“ relatează că Departamen ţiunilor Unite, în special Comi re şi armament. Două nave port nou val de arestări. Autorită
decembrie Facultatea de drept a anun tul de Stat al S.U.A. a elaborat un’ PARîS 7 (Agerpres). — Zia congolezi, care a îndrăznit să tetului ei Politic, care a res avion americane ajută coman ţile engleze au efectuat o serie
ţat cancelaria prezidenţialăcă Fidel nou plan de ofensivă împotriva re rul „Liberation“ publică un ar ameninţe Sudanul şi Republica pins rezoluţiile prevăzind căi damentul francez să percheziţio de raiduri în aşezările africa
Castro a acceptat invitaţia şi va sosi voluţiei din Guba şi exercită în pre ticol intitulat „Mobutu formu pentru rezolvarea radicală a neze navele străine care trec nilor şi au arestat 126 de locui
la Goiania la 15 decembrie. zent presiuni asupra unor guverne ale lează ameninţarea fantezistă că Arabă Unită că dacă acestea vor problemei algeriene. prin Marea Mediterană. tori fără să le anunţe motivul
ţărilor Americii Latine pentru ca ele va ataca oraşul Stanleyviile... şi acorda vreun ajutor adepţilor arestării lor.
TELAV1V — ( Agerpres).-- — TASS să ia parte la înfăptuirea acestui de a seca gurile Nilului“. guvernului legal din provincia S-a creat o situaţie destul de In încheiere Sukeiry a propus
transmite: După cum relatează ziarul plan. Principalele prevederi ale pla de est a Congoului, trupele lui ciudată : in loc să determine gu organizarea unui plebiscit în Agenţia France Presse trans
„Kolhaam“, la 5 decembrie, în multe nului — arată ziarul — sînt următoa Nu cumva colonelul Mobutu a vor schimba cu ajutorul tîrnă- vernul. francez să pună capăt Algeria sub supravegherea Or mite că printre arestaţi se află
localităţi din lzrael au avut loc mi rele : ruperea colectivă a relaţiilor di înnebunit subit ? se întreabă coapelor şi casmalelor cursul ce războiului din Algeria, O.N.U. ganizaţiei Naţiunilor Unite, ceea Paul Joseph, lider al „Partidu
tinguri ale şomerilor. Participanţii la plomatice cu Cuba, Embargoul econo ziarul. Oare nu i s-a urcat sin- lor doi afluenţi ai Nilului, zia a pornit pe calea înduplecării ce, după părerea lui, ar fi o lui Camerunului unificat“.
mitinguri au ales delegaţi care ur mic, crearea unor forţe poliţieneşti in- gele in cap pentru că a reuşit rul arată că „acest plan dove colonialiştilor francezi. Franţa măsură concretă pe calea spre
mează să aducă la cunoştinţa depu teramericane, crearea unui „comitet“ să-l aresteze pe Lumumba, să-l deşte nu numai o grandomanie a profitat de slăbiciunea Orga In buletinul „Uniunii popoa
special pentru studierea situaţiei po arunce in închisoare şi să-i a- nizaţiei Naţiunilor Unite şi de rezolvarea problemei algeriene. relor din Camerun" la care se
plice un regim celular ? In orice îngrijorătoare ci şi o lipsă to referă agenţia' France Presse se
caz el ameninţă nici mai mult tală de cunoştinţe elementare fapt a sfidat-o, refuzind să par Cu aceasta şedinţa Comitetu subliniază că arestările se e-
nici mai puţin decît că... va seca ticipe la şedinţele Comitetului lui a luat sfirşit. Lucrările Co fectuează în scopul „înăbuşirii
Nilul. în domeniul geografiei din par cu prilejul discutării problemei năzuinţei popoarelor din Came
tea fostului elev al cuvioşilor mitetului au-continuat în şedinţa
Comentîncl declaraţia inso algeriene. run spre unificarea urgentă a
preoţi belgieni cărora la drept din dimineaţa zilei de 7 decem ţării lor“, fărâmiţată de colonia
vorbind nu le face cîtuşi de pu
Referindu-se la rolul S.U.A. brie. liştii englezi şi francezi.
taţilor revendicările şomerilor. litice în ţările Americii Latine. lentă a căpeteniei puciştîlor ţin cinste“.
Redacţia şi administraţia ziaruluii str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188) 189 ) 75. Taxa plătită I d numerar contorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea gol !grafică. „ 1 Mai" e a JŞeva.
