Page 29 - 1960-12

Ibliv-íf.'C.'i
mulsocialismului
ism
Anuí XII. Nr. 1853
T otul fseotrai scu rta re a O raţionalizare
te rm e n e lo r «le dare
în frolosînţă
fn expunerea tova-
răşului Gh. Gheor- IniF FRANCI SC FOLTICSKA (ţjgj
ghiu-Dej la recenta director Seneral al întreprinderii de S-au luat astfel
plenară a C.C. al construcţii siderurgice Hunedoara măsuri pentru ter-
P.M.R. s-a subliniat cu tărie că minarea lucrărilor aferente acestui an
,.punerea în funcţiune a obiectivelor în scopul asigurării condiţiilor de dez­
la termenele planificate este cel mai voltare a lucrărilor pe 1961. Roadele
important indicator al planului de in­ acestor măsuri au şi început să se
vestiţii“. Respectarea termenelor de
dare în folosinţă a construcţiilor şi
chiar scurtarea acestor termene în­
seamnă realizarea unei înalte eficienţe
a investiţiilor, 'crearea posibilităţii
producerii unor însemnate cantităţi de
bunuri materiale în plus, îndeplinirea
mai devreme a sarcinilor stabilite de
cel de-al III-lea Congres al partidului.
In lumina acestei sarcini, colectivul
întreprinderii de construcţii siderurgice tru a respecta angajamentele.
din Hunedoara are misiunea de a pre­
da în anii viitori siderurgiştilor din
Hunedoara şi Gălan, minerilor, o sea­
mă de obiective de mare importanţă,
la termenele stabilite şi de cea mai
bună calitate. Astfel, la Combinatul
siderurgib din Hunedoara, avem de
construit noile linii de laminoare, una
din cele mai moderne instalaţii de a-
cest fel din ţară, sectorul nou furnale
de 1.000 m.c., noul aglomerator, cup­
toarele noi Martin de 400 tone, bate­
ria iV-a de cocs şi altele. La uzina
„Victoria“ din Gălan, construim cen­
trala termoenergetică, o turnătorie
houă de tuburi de presiune, o staţie
pilot pentru experimentarea procesului
de fabricaţie a cocsului metalurgic din
cărbune energetic prin metoda briche-
tării şi alte agregate moderne, de ma­
re productivitate. Totodată, avem de
executat lucrări pentru mărirea capa­
cităţii de extracţie a minelor Teliuc
şi Ghelar, numeroase apartamente pen­
tru oamenii muncii din Hunedoara,
Teliuc şi Ghelar.
Sub conducerea comitetului de partid,
colectivul întreprinderii noastre a ob­
ţinut unele rezultate frumoase şi în
acest an. Am reuşit că construim cup­
torul Martin de 400 tone în numai 11
luni, cu 43 zile înainte de termenul
planificat, am dat în funcţie înainte
de termen cuptoarele adînci nr. 7 şi
8 de la laminorul bluming, am cons­
truit 730 de apartamente şi altele.
Pentru anul 1961, volumul lucrărilor
prevăzute a fi executate de întreprin­
derea noastră este cu 63,4 la sută
mai mare decît sarcina de plan a a-
nulul curent. Realizarea acestui spor
va trebui să se facă în mod deosebit
pe seama creşterii productivităţii mun­
cii. Aceasta înseamnă pe de o parte
mărirea indicilor de utilizare a tutu­
ror utilajelor existente pe şantierele
noastre* dotarea întreprinderii cu noi
mecanisme, de mare capacitate, intro­
ducerea pe scară largă a tehnicii noi,
ridicarea gradului de calificare a mun­
citorilor şi mărirea procentului de
muncitori calificaţi în raport cu cei
necalificaţi.
Sarcinile de plan pe 1961 s-au pri­
mit anul acesta mult mai devreme,
ceea ce ne-a permis să le defalcăm
cu 2 luni înainte de începerea noului
an. In funcţie de aceste sarcini şi în
urma dezbaterii lor de către întreaga
masă de constructori, conducerea în­
treprinderii a elaborat un plan de mă­
suri detailat, ă cărui îndeplinire va
asigura realizarea ritmică a sarcinilor
R ng'cnaiá
Hu.inc- :aaru-t iva
Vineri 9 decembrie 1980
de plan pe anul
arate. La bateria IV de cocs, ritmul
lucrărilor de înzidire s-a îmbunătăţit
foarte mult. Datorită elanului cu care
muncesc zidarii şamotori, există garan­
ţia că angajamentul de a termina în-
zidirea bateriei — cu 7 zile înainte de
termen — va fi respectat.
Şi colectivele de muncitori şi tehni­ la fitinguri, coturi, brăţări etc.
cieni de pe celelalte şantiere ale
I.C.S.H. muncesc cu avint sporit pen­
Desfăşurarea muncii într-un ritm
susţinut, atît în această lună cit şi în Pînă in prezent, datorită apli­
anul viitor, depinde în mare măsură
şi de felul în care uzinele furnizoare
vor respecta graficele de livrări a
construcţiilor metalice şi a aparataje-
lor, de felul cum vor fi asigurate pro-1
iectele necesare. In prezent nu aven!
asigurate proiectele decît în proporţie
mică. Institutele de proiectări vor tre­
bui să depună toate străduinţele pen­
tru a ne asigura necesarul de pro­
iecte la timp. Legat de aceasta, men­
ţionăm necesitatea îmbunătăţirii pe
mai departe a calităţii proiectelor, ca­
re trebuie să cuprindă soluţii de teh­
nică nouă. Numai aşa vom putea a-
junge la mărirea substanţială a pro­
ductivităţii muncii pe şantierele noas­
tre.
Pentru realizarea cu succes a sar­
cinilor de plan pe 1961, întreprinderea
noastră trebuie să militeze intens pen­
tru ridicarea necontenită a calificării
cadrelor. In acest scop, în cursul anu­
lui viitor vor urma cursuri de califi­
care şt specializare, în cadrul între­
prinderii, cel puţin 1.500 de munci­
tori.
Pentru mărirea productivităţii mun­
cii este necesar să ridicăm indicii de
utilizare a utilajelor, să fim dotaţi cu important pe drumul sporirii
utilaje noi de mare productivitate. In
acelaşi timp însă vom lua măsuri de
mecanizare şi a celorlalte operaţiuni.
In cursul lunii decembrie va intra în
funcţiune noua staţie de betoane de
Ia furnalele noi, care va asigura o
producţie de cel puţin 600 m.c. be­
ton în două schimburi. Vom mecaniza
în acest fel turnarea betoanelor, vom
mări viteza de lucru şi vom reduce
consumul de ciment.
Din luna noiembrie a început să
funcţioneze pompa de beton cu o ca­
pacitate de 15 m.c. pe oră, pentru
transportul mecanizat al betonului. Se
vor mal înfiinţa staţii centrale Sizov
de pwparare a betonului la noile la­
minoare şi la şantierul de construc­
ţii de locuinţe. Drept urmare, prepara­
rea betonului se va face în staţii cen­
trale în proporţie de 80 la sută. De
asemenea, vom căuta să eliminăm u-
tilizarea izolată a betonierelor pen­
tru a mări indicii de utilizare a aces­
tora cu 10 Ia sută. Vom introduce
de asemenea, procedee noi de sudu-
(Continuare in pag 3-a)
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA J
importantă
Comunistul Martin Auner de
pe şantierul grupului IV con­
strucţii de locuinţe al I.C.S. Hu­
nedoara, a tăcut la blocul tip B
o raţionalizare importantă. A-
ceasta constă in schimbarea tra­
seelor racordurilor coloanei de
la instalaţia sanitară. Raţiona­
lizarea a adus o economie de
170 m. ţeava de 1/2 ţoii la un
bloc. Raţionalizarea propusă de
tov. Martin Auner, a fost îm­
bunătăţită de muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii şantierului,
cu propunerea privind îngropa­
rea racordurilor la camere, băi
şi bucătării în zid. Asttel, se
tac în plus economii însemnate
Raţionalizarea a fost extinsă şi
la blocurile de tip E. şi L.
cării acestei raţionalizări, eco­
nomiile se ridică la suma de
38.000 lei.
GHEORGHE PETRU
maistru electrician
ŞTIRILE ZILEI
r Hn no u c u p t o r a d i n e structorul colectivului de tea­
in fra f in funcţiune
Zilele acestea, la laminorul tografiat „Smena-2“.
bluming al C. S. Hunedoara a
fost pus in funcţiune cupto­
rul adine nr. 10. Prin pune­
rea in funcţiune a acestui
cuptor, s-a făcut un nou pas
indicelui de utilizare al la­
minorului.
M ateriale de
construcţii
In cursul zilei de ieri, Ofi­
ciul regional de aproviziona­
re şi desfacere a primit şi
expediat pentru unităţile be­
neficiare din regiune canti­
tăţi însemnate de materiale
de construcţii. Printre aces­
tea se numără 50 tone de
profile grele şi uşoare, 28 to­
ne de ţevi necesare diferite­
lor instalaţii, fier beton şi
circa două vagoane de che­
restea.
Premierea form aţiei
de teatru din Ca gir
In seara zilei de 7 decem­
brie, în sala clubului munci­
toresc din Cugir a avut loc
festivitatea înmtnărîi premi­
ilor formaţiei de teatru a
clubului din localitate, obţi­
nute la faza interregională a
concursului de teatru „l. L.
Ca.ragia.le“.
Pentru primul loc cucerit
la acest concurs, şi dreptul
de a participa la faza fina­
lă de la Bucureşti, colecti­
vul de teatru a primit drept
stimulent din partea Consi­
liului regional al sindicatelor
un aparat de radio „Bucu­
reşti 500“ şi un aparat de fo­
tografiat „Smena-2“, iar in-
i
cr
Dorin Roşea
este unul dintre
cel mai huni şo­
feri de la auto­
baza I. R. T. A.
din Deva. Iată-l
in fotografia de
faţă, în momen­
tul pornirii in­
tr-o nouă cursă.
Cu planul anual îndeplinii
'if/tdiitssSM M M i La începutul acestui an colec­ O contribuţie însemnată la obţinere
tivul depozitului de produse pe­ acestor realizări au adus-o, mai ale;
brigăzile de gaterişti conduse de cc
« Arunca culturai-educativă — la trolifere Deva a lansat o chemare la muniştii Ştefan Proşenic şi Dumitr
Domuţa.
nivelul dezvoltării economice a re­ întrecere socialistă către toate depo­
! ndrumaţi de organizaţiile d
giunii (pag. 2-a) ; zitele bazei a VUI-a Timişoara avînd partid membrii cooperativele
meşteşugăreşti „Munca colectivă“ d:
• Patriei, metal mai mult şi mai ca obiectiv principal îndeplinirea pla­ Simeria, şi „Jiul“ din Petroşani, i
reuşit să-şi realizeze şi să depăşeasc
bun ! (pag. 3 -a ): nului anual cu 15 zile mai devreme. cu o lună mai devreme sarcinile ;
nuale de plan la principalii indic
® Ecoul internaţional al Declara­ In scopul obţinerii unor realizări
ţiei Consfătuirii reprezentanţilor cît mai frumoase, conducerea depozi­
partidelor comuniste şi muncitoreşti tului, a luat cele mai eficace măsuri
pentru livrarea ritmică a produselor
(pag. 4-a).
4 pagini 20 bani ? | petrolifere. Au fost întocmite grafice
de livrări pe produse, decade şi semi-
!ji decade, s-au împărţit sectoarele de tori.
activitate pe personalul operativ etc. Cooperativa „Jiul'1 de pildă şi-a îj
Astfel, a fost posibil să se înde­ deplinii planul anual la producţia gl
plinească planul anual cu 23 de zile bală în proporţie de 101.32 la sută,
mai devreme. producţia marfă de 109,5 la sută, i;
Ia lucrările cu caracter industrial pe
E. ROTH tru populaţie de 101,9 la sută, rea
corespondentă
C olectivul întreprinderii forestiere zînd economii peste plan de 32.000 b
din Orăştie a raportat îndepli­ Colectivul de muncitori al coopera
nirea planului anual la producţia glo­
bală şi marfă în proporţie de 100 la vei „Munca colectivă“ din Simeria
sută şi realizarea de economii la pre­ depăşit planul anual al producţiei gl
ţul de cost în valoare de 1.138.000 lei, bale cu 2,3 la sută, a! producţiei ma
cu 138.000 lei mii mult decît preve­ fă cu ljl la sută iar Ia lucrările
dea angajamentul luat. caracter ‘ndustrial cu 23,3 la sută.
ALEXANDRU 10.1
corespondent
OÇ".
Aziş în G urabarza
La coborîrea din trenul indus­ plex U.C.E.C.O.M. pentru desei
trial, în faţa ochilor ţi se desfă­ virea populaţiei.
şoară o privelişte caracteristică
Dar putem vorbi oare de Gl
centrelor muncitoreşti în plină rabarza de astăzi, fără a amin
dezvoltare. Aşa e azi la Gura­ şi de clubul minerilor din loc
barza. In gară sosesc mereu tre­ Îitate ? Programele prezenta
nuri încărcate cu lemn de mină, de dansatorii de aici, de cor
ciment, fier beton, cărămidă şi şi fanfara clubului, cît şi ni
cherestea pentru noile construc­ mărul mare d;e cărţi aflate
ţii, cărbuni pentru uzina elec­ bibliotecă vin să complete:
trică iar din adîncuri, zi şi viaţa bogată a minerilor.
noapte ies vagonetele pline cu Viaţa localităţii Gurabar:
pulsează în mine, în uzinele i
minereu. Te opreşti pe podul preparare şi electrică, cît şi
din faţa uzinei de preparare şi atelierele centrale. A.cestea si
r->r-'r-'/—1f priveşti eu admiraţie un vast cele patru unităţi mari unde o
şantier. Aici, numai în anii aceş­ menii muncesc neobosit pent:
Prim topitorul Alexandru ^ tia, s-au construit şi dat în fo­ o producţie sporită şi de bui
Hăjdăiean lucrează la sec- •) losinţa minerilor 7 blocuri cu calitate.
jr ţia l-a furnale a C. S. Hu- ţj 68 de apartamente, iaf în pre­
r nedoara. In luna trecută, 1 zent se află în diferite faze lu­ Oamenii sînt mereu preoe
[ echipa sa şi-a depăşit pla- crările la patru cămine munci­ păţi de îmbunătăţirea condiţ
L nul de producţie cu 186 to­ toreşti cu 700 de locuri, la un lor lor de muncă. O inovat
ne fontă. recentă a inginerului Ştef:
Jeflea şi a laborantului II
tru, Gheorghe Chim, a fost —' u J \—J u J u J y— I v complex comercial şi la un com- Şteflea, duce la mărirea co
răsplătit cu un aparat de fo­
=133=
S p e c ta c o l cm piesa Fier vechi pen ţinutului de metal în mine«
Inovaţia se referă la amenaj
„ C e l e b r u l 702“ rea unui complex pentru cian
Azi, 9 decembrie a. c., co­ AporSuî fSneri'or central şi antezdrobitor. In rarea minereurilor ieşite c
lectivul ' Teatrului de Stat mod deosebit s-a evidenţiat bri­ prima fază a prelucrării.
La Gurabarza au luat fiinţă gada condusă de tovarăşul Ioan
„Valea Jiului“ prezintă în 28 brigăzi utemiste de muncă Adocuţa, care a efectuat la co- Peste tot în Gurabarza —
faţa spectatorilor din Deva patriotică. In ultimul timp, a- mină, în atelier sau pe şanti
piesa „Celebrul 702“ de Al. ceste brigăzi au adus o contri­ lecarea fierului vechi peste 700 rele noilor construcţii — via
''Mirodan. buţie deosebită la colectarea u- pulsează impetuos, înnoind o
ore de muncă voluntară. menii, localitatea...
Regia aparţine lui Marcel
Soma iar scenografia este nor cantităţi sporite de fier In safele raionului Brad I. MANEA
realizată de Olga Lupu-Scor- vechi necesar oţelăriilor din Hu­
ţeanu. nedoara. Pînă în prezent, tinerii Şi tinerii din comunele Vaţa —ooo—
din Gurabarza au colectat şi ex­ de Jos, Rişculiţa, Tomeşti, Ste-
Colectivul prezintă specta­ pediat oţelăriilor din Hunedoa-, jărel şi Blăjeni, au colectat pî­ De la M inisterul
colul în toate centrele munci­ ra peste 150 tone fier vechi. In nă în prezent cantităţi însem­ in văfă m în fu iu î
toreşti ale regiunii Hunedoa­
ra, pînă la data de 21 de­ această acţiune s-au evidenţiat nate de fier vechi. Asttel, elevii
cembrie 1960.
brigăzile de muncă patriotică şcolii elementare din Blăjeni au
de la şteampuri-ilotaţie, depozit colectat circa 2.000 kg., cei din şi C u ltu r ii
Rişculiţa 1.500 kg., cei din To­
muV E Ş T I IN D U S TR IA L O C A L Ă meşti peste 1.000 kg., cei din Vacanţa de iarnă pentru elevii
Vaţa circa 700 kg. etc. Rău şcolile de cultură generală, pedagog
j<X>0v0C>000000<X>o,fV00<XXXX><KK>0o00VC'0V000<>00 > 0 0 0 0 0 0 0 este însă că deşi tinerii s-au de învăţători şi educatoare, profesio
străduit să colecteze fierul vechi, le, de meserii, agricole, tehnice şi i
Secfor fruntaş I.C.M. nu se îngrijeşte de ridi­ nice de maiştri, precum şi pentru
carea şi expedierea lui către o- piii din grădiniţele de copii cu o
Pentru a veni în le 800 tone plani­ angajat cu ocazia ţelării. Tovarăşii din conducerea redus începe în ziua de vineri 23
sprijinul construc­ ficate au fost tri­ prelucrării cifrelor I.C.M. trebuie să ia măsuri pen­ cembrie 1960, după ultima oră de
torilor, colectivul mise şantierelor, de plan pe 1961 să tru ca şi aceste cantităţi de fier tivitate şcolară şi durează pînă în z
de muncă din sec­ 1.190 tone. Şi la economisească pes­ vechi să fie expediate oţelăriilor de marţi 10 ianuarie 1061, inclusiv.
torul materiale de piatra concasată te sarcinile de din Hunedoara.
construcţii, al în­ planul de produc­ plan 24.000 lei. Cursurile trimestrului al 11-lea
treprinderii „Cri- ţie a fost depăşit începe în dimineaţa zilei de miere
şana“ din Brad, a La obţinerea a- 11 ianuarie 1961.
obţinut în luna cu 163 tone, iar la cestor succese au
noiembrie succese contribuit topitorii :S®=
remarcabile în pro­ borduri cu 5,5 to­ Alexandru Mamia-
nea, Alexandru
ne.
Aceste succese
sînt o urmare a
ducţie. Astfel la faptului că mun­ Cristian şi Todor
pavele, faţă de ce- citorii de aici s-au Margău.
Bilanf bogat
In acest an co­ terea productivită­ vul întreprinderii
lectivele de muncă ţii muncii şi redu­ a încheiat luna no­
din secţiile şi sec­ cerea preţului de iembrie cu o de­
toarele întreprin­ cost. păşire a planului
derii de industrie La sfîrşitul fie­ de producţie glo­
locală „1 Mai“ cărei luni colecti­ bală cu 26,34 Ia
din Deva au por­ vul de aici a ra­ sută. Fruntaşi în
nit o însufleţită portat noi şi noi întrecere sînt sec­
întrecere pentru succese. încă de la toarele chimic şi
cîştigarea titlului 15 noiembrie co­ lemn-mobilă. Şi în
de fruntaş în mun­ lectivul a raportat sectorul poligrafic,
că. Ca obiective au îndeplinirea planu­ luna noiembrie s-a
fost stabilite rea­ lui anual. Conti- încheiat cu o de­
lizarea sarcinilor nuîpd succesele de păşire de 5,66 la
de producţie, ereş- până acum colecti- sută.
Cresc economiile
In întrecerea so­ prime să realizeze tul că planul de
cialistă pornită la cît mai mu' e e- producţie a fost
începutul anului, conomii. Astfel în depăşit lună de lu­
colectivul I. r. l. sectorul lemn-mo­ nă s-au realizat în
„Vasile Boaită“ — bilă s-a pus accent 10 luni economii
Haţeg a pus un pe economisirea de peste sarcinile de
accent deosebit pe cherestea, furnir
realizarea de tot şi materiale de plan de 62.000 lei.
mai multe econo­ lustruit, în secto­ întreprinderea a
mii. Fiecare mun­ rul textil pe o realizat în aceeaşi
citor în parte a croire raţională. perioadă beneficii
cântat ca printr-o Rezultatele sînt peste plan în va­ 'Mcrînd la maşina de încheiat ciorapi, muncitoarea Marii
folosire mai raţio­ din ce în ce mai loare de 434.000 Ungureanu de la fabrica de ciorapi „Sebeşul“ din Sebeş îşi de
nală a materiilor bune. Pe lingă fap­ lei. păşeşte in fiecare lună norma cu 20 —¦ 25 la sută.