Page 3 - 1960-12

Nr. 1846
Mai multă atenţie îndrumării
organizaţiilor de bază
¦ In zîua de 27 noiembrie a
avut loc adunarea generală
pentru dare de seamă şi alege­
rea noului comitet comunal de
partid Ştreisingeorgiu, raionul
Hunedoara.
Din dezbaterile ce au avut
loc cu acest prilej a reieşit că
s-au obţinut succese lrumoase
in munca de cooperativizare a
agriculturii. Sectorul cooperatist
reprezintă in prezent 72 la sută
iar cel colectivist 25 la sută
din suprafaţa agricolă a comu­
nei. Datorită activităţii desfă­
şurate de comitetul comunal de
partid şi organizaţia de bază,
întovărăşiţii din satul Chitid, au
rrecut la forma superioară de lu­
crare a pămîntului in comun —
gcspodăria agricolă colectivă.
Această gospodărie a luat fiin­
ţă in luna martie a.c. şi cuprin­
de 145 familii' cu 583 ha. teren
agricol.
Gospodăriile agricole colecti­
ve, au obţinut rezultate bune
in întărirea lor economico-orga-
nizatorică. Participanţii la dis­
cuţii au subliniat însă că re­
zultatele obţinute nu au fost pe
măsura posibilităţilor. Ei au a-
rătat că in cadrul G.A.C. şi al
întovărăşirilor se manifestă încă
lipsuri in ce priveşte organiza­
rea muncii, ţinerea evidenţei zi­
lelor muncă, realizarea con­
strucţiilor planificate şi in exe­
cutarea lucrărilor agricole.
De existenţa acestor lipsuri
— au arătat vorbitorii — se face
vinovat in primul rind comite­
tul comunal de partid care nu a
îndrumat şi controlat îndea­
proape organizaţiile de bază din
G.A.C. şi întovărăşiri, cit şi
conducerile acestor unităţi. Din
această cauză, organizaţiile de
bază nu s-au orientat in mod
just in conducerea şi îndruma­
rea activităţii consiliilor de con­
ducere ale G.A.C. şi comitetelor
întovărăşirilor agricole. Ele nu
au ştiut să ia din timp cele
mai eficiente măsuri pentru mo­
bilizarea colectiviştilor la lucru,
în scopul terminării la timp şi
în condiţiuni optime a lucrări­
lor agricole şi pentru termina­
rea construcţiilor planificate. A-
ceasta a făcut ca lucrările de re­
Atenţie cărţii agrozootehnice
Unul din obiectivele prevăzute in
planul de muncă ăi'bibliotecii regio­
nale este şi popularizarea cărţii agro­
zootehnice. In cartierele Ceangăi şi
Viile Noi din Deva, popularizarea căr­
ţii agrozootehnice are o importantă deo­ gerea ţăranilor muncitori spre citirea
sebită. Cu toate acestea, de la înce­
putul anului, colectivul bibliotecii re­
gionale a făcut doar prezentarea a două
cărţi: „Cultura de floarea-soareiui“
şi „îngrijirea animalelor“.
D e la M i n i s f e r u ! I n v ă iă m în t u lu i şi C u l f u r i i
Ministerul Invăţămîntului şi
Culturii face cunoscut că la 15
decembrie 1960 va avea loc un
concurs pentru admiterea la
cursurile post — universitare de
ingineri economişti — cursuri
de zi, serale şi fără frecvenţă.
Candidaţii trebuie să aibă re­
comandarea întreprinderii la ca­
re lucrează şi a ministerului sau
organizaţiei centrale tutelare.
Concursul se va ţine joi 15
Ridicarea calificării — izvor
Industriei noastre carbonifere,
aşa cum reiese din documentele
celui de-al III-lea Congres al
partidului, îi revin in următorii
ani sarcini deosebit de impor­
tante în ce priveşte sporirea con­
tinuă a extracţiei de cărbune şi
în special de cărbune cocsifiea-
bil. Astfel, în anul 1965, produc­
ţia de cărbune a ţării noastre
trebuie să atingă 11,5— 12,5 mi­
lioane tone. La îndeplinirea a-
cestui obiectiv, un roi important
îi revine H. M- Lupeni, ca prin­
cipală furnizoare de cărbunecoc-
sificabil. Acest lucru presupune
însă o intensă mecanizare a
principalelor operaţii ca încăr­
care şi transport, introducerea
unei tehnici cit mai înalte în
procesul de producţie. Dar teh­
nica nouă nu poate fi introdusă
f”uă oameni care s-o poată stă-
pîni. La mina Lupeni, problemei
caiilicării de noi muncitori, pre­
cum şi ridicării continue a ca­
lificării muncitorilor mai vechi
i se acordă o atenţie sporită, ea
fiind în permanenţă în atenţia
organizaţiilor de partid şi sin­
dicale.
Pe lîngă E. NI. Lupeni func­
ţionează o şcoală de calificare
in meseriile mineri, ajutor mi­
neri, artificieri, mecanici, precum
şi cursuri de specializare în di-
coltare a porumbului şi însă-
mînţarea griului să întîrzie ex­
trem de mult. La gospodăriile
agricole colective din satele Chi­
tid şi Strei-Ohaba, s-a întir-
ziat recoltatul porumbului şi in-
sămînţatul griului.
Este de datoria comitetului
comunal de partid să se ocu­
pe cu răspundere de îndruma­
rea activităţii organizaţiilor de
bază din G.A.C. şi întovărăşiri,
pentru ca acestea să-şi exercite
dreptul de control şi să ia mă­
suri politice şi organizatorice
care să ducă la îmbunătăţirea
Adunări de dări de seamă
şi alegeri în organizaşi!
de parîsd de ia safe
muncii. Nu este suficient — au
arătat mai mulţi vorbitori —
să spunem că am creat şi avem
unităţi agricole socialiste în
toate satele comunei. Noi tre­
buie să ne punem întrebarea
ce am întreprins pentru a face
din fiecare o unitate agricolă
socialistă puternică. Dar comi­
tetul comunal de partid şi or­
ganizaţiile de bază nu s-au ocu­
pat în măsură suficientă de a-
ceastă problemă. Sarcina noas­
tră — au arătat vorbitorii —
este să ne ocupăm cu grijă ca
aceste unităţi să crească, să se
dezvolte şi să devină puternice,
căci forţe avem
Vorbind despre munca comi­
tetului de. partid cu activul de
partid şi munca organizaţiilor
de bază cu activul fără de
partid, participanţii la discuţii
au arătat că acestea nu au
fost instruite, consultate şi a-
trase în rezolvarea multiplelor
sarcini ce le-au stat în faţă. A-
ceste active, dacă erau folosite
cu pricepere, puteau sa dea un
mare ajutor la îndeplinirea sar­
cinilor. Se impune ca in viitor
să se acorde mai multă aten­
ţie muncii cu activul de partid
şi cu cele fără de partid.
In adunarea generală de a-
Iegeri s-a discutat şi despre
munca de primire în partid,
Pentru a contribui la ridicarea ni­
velului de cunoştinţe agrozootehnice
al ţăranilor muncitori din aceste car­
tiere, biblioteca regională va trebui să
ducă o muncă susţinută pentru atra­
cărţii agrozootehnice.
P. JURCONI
corespondent pildă, la maşina
decembrie 1960, ora 14, in localul
Institutului politehnic Bucu­
reşti, str. Polizu nr. I şi con­
stă din lucrare scrisă şi examen
ofal.
înscrierile se primesc pînă
miercuri 14 decembrie 1960, ora
14. Cererile vor fi depuse la In­
stitutul politehnic din Bucureşti,
prin ministerele şi organizaţiile
centrale în subordinea cărora
sînt candidaţii.
succeselor în muncă
verse meserii. La această şcoală
au fost calificaţi an de an sute
de tineri. Numai în anul 1957,
mina Lupeni a primit 560 mun­
citori calificaţi în meseriile de
mineri, electricieni, ajutor de
mineri. In ultimii 4 ani, au fost
calificate peste 1.500 cadre în
această şcoală, dintre care 326
mineri, 595 ajutori mineri, 535
electricieni. De asemenea, mulţi
muncitori şi-au ridicat califica­
rea prin. intermediul acestei
şcoli.
Cei mai mulţi muncitori ca­
lificaţi aici au devenit fruntaşi
ai întrecerii socialiste. Printre
ei se numără şi comunistul iTa-
bin Ghioancă care conduce o
brigadă de frontalişti. împreună
cu ortacii săi, minerul Sabin
Ghioancă a extras în acest an
peste plan 15,000 tone de căr­
bune. Alături de el pot îi puşi,
de asemnea, minerii Nicolae Gli-
gor şi Ioan Velek, şefi ai unor
brigăzi fruntaşe.
Face cinste şcolii de calificare
şi minerul Sebastian Popescu
din sectorul VII investiţii, a că­
rui brigadă a cîştigat întrece­
rea socialistă pe profesii la lu­
crările de înaintare. Calificarea
muncitorilor a permis să se or­
ganizeze brigăzi la nivelul ne­
cesităţilor, să se elimine fluc­
despre învăţămîntul. de partid,
organizarea şi desfăşurarea a-
gitaţiei politice de masă, acti­
vitatea cultural-educativă cit şi
probleme privind modul în care
cooperaţia se ocupă de aprovi­
zionarea ţăranilor muncitori cu
cele necesare. Dacă in multe din
aceste probleme s-au obţinut li­
nele rezultate, s-au manifestat
totuşi' şi lipsuri. Aşa cum s-a
subliniat în adunare, agitaţia
vizuală in comună este slab în­
treţinută. Succesele obţinute de
gospodăriile colective în spori­
rea producţiei agricole vegetale şi bător. S-au deschis şi mai
animale, în creşterea nivelului de
trai al colectiviştilor, nu sînt
popularizate. Aceasta din cauză
că se munceşte slab cu agita­
torii şi cu colectivele de redac­
ţie ale gazetelor de perete.
In faţa comitetului de partid
şi a organizaţiilor de bază stau
sarcini de mare răspundere.
Trebuie să existe o mai mare
preocupare faţă de întărirea e-
conomico-organizatorică a uni­
tăţilor agricole socialiste, faţă
de sporirea producţiei agricole
la hectar şi dezvoltarea secto­
rului zootehnic.
Participînd la această aduna­
re, tov. Ioan Radovici, secretar
al Comitetului raional de partid
Hunedoara, a dat indicaţii cu
privire la îmbunătăţirea muncii
de partid şi ridicarea acesteia
la nivelul sarcinilor puse în fa­
ţa oamenilor muncii din agri­
cultură de Congresul al III-lea miţi şi Măriei, acasă la Ne­
al P.M.R.
Adunarea a adoptat o hotărîre
menită să ducă la îmbunătă­
ţirea muncii comitetului de
partid şi a organizaţiilor de ba­
ză, la obţinerea de noi succe­ am muncit noi oşenii la pă­
se în întărirea economico-orga- dure, cum am. cîştigat fie­
nizatorică a unităţilor agricole
socialiste şi în alte domenii de
activitate. VN. 3ADIU
Virgil Huzum,
esie cunoscut mul­
tora din amatorii
de fotbal, fov. Hu­
zum face parte din
echipa de fotbal
Sebeşul Sebeş. Dar
Huzum este şi un
harnic tricoter. In
luna octombr;e de
de tricotat ciorapi,
el a depăşit planul
cu 19 la sută, reâ-
lizînd eco-nomil de
300 ace.
IN CLIŞEU: tov.
Virgil Huzum la
locul de muncă.
tuaţiile care existau la mina
Lupeni.
Succesele obţinute de tinerii
mineri se datoresc în mare mă­
sură faptului cu atît în perioa­
dele de practică, cît şl după ter­
minarea şcolii, ei muncesc sub
îndrumarea minerilor vîrstnici,
a comuniştilor, şi învaţă din
bogata experienţă acumulată de
aceştia în anii de minerit. Aşa,
de exemplu, minerii Feher Va­
sile, Coş Ladislau, Nagy Andrei,
Popa Ioan, Fazecaş Bela, Do-
boi Ioan, Lucaci Andrei,
Bartha Dionisie, Preduş Nico­
lae şi alţii, care au multă ex­
perienţă în muncă, îndrumă şi
ajută tinerii elevi pentru a pă­
trunde mai adînc tainele me­
seriei de miner.
Elevii de la această şcoală
învaţă într-ain local corespun­
zător, dotat cu cele necesare.
Lecţiile sînt predate de tovarăşi
bine pregătiţi, printre care, A-
dalbert Baciu, Ilarie Nucă, Ki-
ray Zoltan, Gheorghe Iliescu.
De asemenea, comitetul de par­
tid a avut grijă ca odată cu
calificarea profesională a mun­
citorilor, să crească şi nivelul
lor politic. In acest scop a fost
DRUMUL SOCIALISMULUI
La poalele
Muntelui
Găina
(Urmare din pag. l-a).
iau topoarele, alţii joagăre-
le, iar cîţiva aşezau lemnele
în stive.
La gura colibei, aşezat pes­
te suman, Vasile Ciobra îşi
ascuţea fierăstrăul. Degetele
mîinii stingi mîngiiau parcă
fiecare dinte în parte. De
sub pălăria de paie, doi ochi
de cicoare ne priviră între­
mult a mirare cină tînărul
a aflat că sîntem de la ziar.
— Aţi venit să ne vedeţi
cum muncim în pădure, noi,
oşenii ? Iacă, aşa muncim
cum vedeţi...
— Ne dăm seama că mun­
ciţi bine, dar spune-ne, nu
ţi-e frig, numai aşa în că­
maşa asta scurtă şi desche­
iată ?
— Care frig, tovarăşe ?
Noi muncim aici, nu ne ju­
căm. Uite, ăla de colo, de se
luptă cu fagul acela, e fra-
te-meu Gheorghe. E tînăr şi
viguros nu duce grija frigu­
lui.
— Cit daţi pe zi, tovară­
şe Vasile ?
— Cit dăm ? Noi doi fa­
cem peste 14 m. steri pe zi
şi chiar mai mult. Da’ ştii
ce? Nu-ţi mai spun altceva
pînă nu-mi promiţi că-i tri­
greşti. pe strada Turului, o
foaie în care o să soriţi des­
pre noi. Măria va păstra zia­
rul şi cînd Văsîi ăl mic şi cu
'Măria şi mai mică se vor
face mari. le va povesti cum
care peste 1.000 lei pe lună
şi cum zilnic am sen.?, toţi
laolaltă, peste 100 de metri
steri lemn de foc.
v A w y u —^
întocmit un ciclu de lecţii des­
pre mişcarea muncitorească din
ţara noastră, trecutul de luptă
al partidului, despre construi­
rea socialismului, despre Marea
Revoluţie Socialistă din Octom­
brie, despre insurecţia armată de
Ia 23 August în ţara noastră
etc. Aceste conlerinţe au fost
ţinute de membrii de partid,
conducători ai organizaţiilor de
masă şi conducători ai între­
prinderii.
Un rol de seamă în califica­
rea mineriior îl are şi indicaţia
dată de comitetul de partid po­
trivit căreia secretarii organi­
zaţiilor de bază urmăresc acti­
vitatea elevilor din sectoarele
lor, atît Ia şcoală cît şi la lo­
curile de producţie, ajutînd a-
coîo unde este necesar.
Succesele obţinute pînă acum
în direcţia calificării nu-'i mul­
ţumesc însă pe minerii din Lu­
peni. Ei vor să ştie şi mai mult
pentru ca în acest fel să se poa­
tă achita cu cinste de sarcinile
încredinţate de partid. Minerii
s-au convins că ridicarea cali­
ficării este un nesecat izvor de
succese în muncă.Iată de ce, ei
vor să folosească şi în viitor
această rezervă preţioasă. In
acest scop, şcoala de calificare
le va îi şi pe viitor de un real
folos- i. CARPEN
pag. d
T IEILIEG ft A Ml EI !E
................................... ................................ im n ...... . II........ III....... Im n .........IIIII....... .lllll lililí III II lili II lili II1111111111lllllllll IIIIII lili II lllllll IIIIIIIIIH lütlllll III lllllllll li! IIII1IIIIIIII1I1 lllllllllll 11111llllllll
La Varşovia s-a deschis Jin loc de cazărmi-
şcoli
sesiunea Consiliului F.D.I.F.
HAVANA (Agerpres). — Potrivit
VARŞOVIA. — Corespondentul a- preşedinta Consiliului Naţional al Fe­ statisticilor date publicităţii de guver­
gerpres transmite: La 29 noiembrie meilor. nul revoluţionar cuban, ca rezultat al
s-a deschis în sala Casei de Cultură La primul punct ăl ordinei de zi a îndelungatei dominaţii imperialiste a-
din Varşovia sesiunea Consiliului Fe­ luat cuvîntul Eugenie Cotton, preşe­ supra Cubei, aproape 40 la sută din
deraţiei Democrate Internaţionale a dinta F.D.LF., care a prezentat un ra­ populaţia ţării este analfabetă. Pentru
Femeilor, consacrată celei de-a 15-a port cu privire la activitatea F.D.I.F. înlăturarea acestei grave consecinţe a
aniversări a acestei organizaţii. La în cei 15 ani de existenţă, în care a jugului colonial, guvernul a luat unele
sesiune participă circa 200 de dele­ subliniat acţiunile organizate pentru a- măsuri menite să ducă la alfabetizarea
gate ale organizaţiilor de femei din părarea drepturilor femeilor şi copi­ tuturor celora care n-au avut posibi­
60 de ţări. ilor, precum şi participarea F.D.LF. la litatea să înveţe carte în timpul regi­
mului dictatorial al lui Batista. La
Din partea R. P. Romîne participă
o delegaţie condusă de Măria Roseti, lupta pentru pace. chemarea guvernului mii de învăţă­
tori şi profesori tineri au plecat la
sate. De asemenea, circa 50.000 de vo­
Personal iiafi politice indoneziene se luntari din armata cubană au hotă-
rît să participe la campania de alfa­
pronunţă pentru convocarea unei noi betizare a populaţiei.
Guvernul cuban a pus la dispoziţia
conferirii© airo-asiatice la Bandung color care învaţă carte peste 9.560 de
noi săli de clasă. 12 cazărmi ale fos­
DJAKARTA (Agerpres). — Cores­ doua conferinţe a ţărilor Asiei şi Afri­ tei dictaturi au fost transformate în
pondentul din Bandung al agenţiei şcoli. Numărul şcolilor elementare şi
cii la Bandung. medii a crescut de Ia 174 în 1958 Ia
Antara a cerut unor conducători po­ Preşedintele C.C. al P.G. din Indo­ 254 anul acesta. In mediul rural s-au
înfiinţat 50 de şcoli noi. Numărul ce­
litici din Indonezia să-şi spună păre­ nezia, Aidit, s-a declarat de acord cu lor care frecventează şcolile elemen­
convocarea unei asemenea conferinţe tare a crescut cu peste 400.000 faţă
rea în legătură cu convocarea unei a întrucît există numeroase probleme care de anuf 1958.
interesează ţările Asiei şi Africii, ca
—OOO— de pildă problema Algeriei, problema Peste tot în oraşele Cubei se pot
Congoului, a Irianului de Vest, a Tai- citi lozinci ca : „Imperialiştii ne-au ţi­
O delegaţie vanului. nut în întuneric“, „Să luptăm împo­
guvernam entală triva analfabetismului" etc.
din Laos va pleca Aidit a arătat că conferinţa trebuie
în R. P. Chineză să examineze şi o serie de probleme „Lunea neagră“
şl R. D. Vietnam internaţionale ca de pildă punerea în
concordanţă a sistemului de conducere LONDRA .(Agerpres) „Lunea nea
HANOI (Agerpres). TASS transmi­ a O.N.U. cu situaţia internaţională ac­ gră în City“, — aşa şi-a intitulat zia
te : In ultimele zile, guvernul Suvan- tuală, problema mutării sediului O.N.U. rul „Evening Standard“ ştirea cu pri­
na Fumma a adoptat o serie de hotă- de Ia New York într-un alt loc mai vire Ia scăderea fără precedent în a-
rîri îndreptate spre aplicarea în viaţă potrivit, problema dezarmării generale cest an a cursului acţiunilor la bursa
a politicii de pace, neutralitate şi uni­ şi totale şi problema lichidării defi­ de valori din Londra. „Astăzi, la
tate naţională proclamată de el. La 29 nitive a colonialismului. bursa de valori a fost o lune nea­
noiembrie, postul de radio Vientiane a gră, — scrie ziarul. îndărătul acestei
anunţat că săptămîna viitoare va fi Preşedintele Partidului Naţional Sas- scăderi a valorii acţiunilor se as­
trimisă în R. P. Chineză şi R. D. troamidjojo, fostul preşedinte al Con­ cunde o neîncredere crescîndă in ce
Vietnam o misiune de prietenie a gu­ priveşte perspectivele economice“.
vernului Laosului care va discuta cu ferinţei de la Bandung, şi-a exprimat
guvernele acestor ţări problemele sta­ Ziarul arată că ştirile alarmante
bilirii de reiaţii de bună vecinătate. de asemenea dorinţa ca cea de-a doua despre înrăutăţirea comerţului' şi a si­
Din delegaţia condusă de Suvanna tuaţiei dolarului american au convins
Conferinţă de la Bandung a ţărilor pe mulţi posesori de capital că scă­
Fumma fac parte doi miniştri şi trei
deputaţi ai Adunării Naţionale. Asiei şi Africii să se întrunească în
cît mai scurt timp. Trebuie să se de­
pună eforturi, a spus Sastroamidjojo,
pentru ca această conferinţă să fie tot
atît de reprezentativă şi să se bucure
de aceeaşi autoritate ca şi conferinţa derea cursului acţiunilor la bursă va
care a avut loc în 1955. avea un caracter de durată.
-E22-
DIN PROGRAMUL DE
O rî©^ă eflapă în ,,C upa !R .P J R n “ ia l o f b a î
2 DECEMBRIE 1960 Duminică 4 decembrie va avea loc Turzii: C.S.M. Sibiu—Jiul Petroşani;
PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiunea o nouă etapă contînd pentru „Gupa Arieşul Turda—Gaz Metan Mediaş; Du­
pentru s a te : Din experienţa fruntaşi­ R.P.R." la fotbal. Programul celor 18 nărea Giurgiu cu învingătorul parti­
lo r; 7,30 Sfatul medicului: Sinuzitele întîlniri este următorul: Laminorul dei Chimia Bucureşti—Dinamo Obor:
cronice; 8,00 Din presa de a stăzi; Roman—Foresta Fălticeni; Penicilina Flacăra Moreni cu învingătorul întîl-
9.30 Prietena noastră cartea: „Zaha- laşi—Dinamo Suceava; Rapid Mizil— nir.ii Voinţa Bucureşti—A. S. Acade­
ria Stancu povestind copiilor“ ; l i , 03 G.S.M. Brăila ; Minerul Deva—G.F.R. mia Militară şi învingătorul din me­
Concert de muzică uşoară; 12,10 Mu­ Timişoara; J.M.S. Cîmpulung Muscel— ciul Unio Satu Mare—Recolta Cărei
zică populară romînească interpretată Prahova P lo eşti; Tractorul Braşov— cu Dinamo Săsar. fntîlnirile se vor
de Magda Constantinescu şi Fănică .Mureşul Tg. M ureş; C. F. R. Elec- desfăşura cu începere de Ia ora 13,45,
Stănescu — Romîneşti; 13,05 Muzică troputere Craiova — Dinamo Piteşti: primele echipe fiind gazde.
din operetele lui Ion Hartulary — Rulmentul Bîrlad—Steaua Roşie Ba­
D arclee; 14,39 „Patriei imn înălţăm“ cău; Atetalul Bucureşti—Poiana Cîm- Viitoarea etapă a „Cupei R.P.R-’
— emisiune de cîntece; 15,20 Muzică pina; S.N.M. Constanţa—Dinamo Ga­ (32-zecimile) va avea loc în primă­
populară din R. D. Germană; 16,15 laţi; C.S.M. Reşiţa—Drubeta Tr. Scvc- vară. Alături de cele 18 echipe cali­
Vorbeşte M oscova!; 17,15 Cîntece din rin: A.M.E.F.A. Arad—C. S. Oradea; ficate din jocurile de mai 6Us vor in­
ţări prietene; 18,00 Muzică populară tra în luptă şi cele 14 formaţii din
dobrogeană; 19,00 Jurnalul satelor; C.S.M. Cluj—Industria Sîrmei Cîrnpia
20.30 Din viaţa de concert a Capi­ categoria A. (Agerpres).
talei; 21,10 Muzică populară romî­
nească ; 22,30 Concert de valsuri;
23,00 Muzică din operele lui Richard
Wagner.
PROGRAMUL II: 14,30 Formaţii
rcmîneşti de muzică uşoară; 15,35 Ac­
tualitatea din ţările socialiste; 16,30
Cîntece de dragoste şi jocuri populare
romîneşti; 17,00 Cîntecul săptăm înii:
„Liberi azi trăim“ de Florin Comişel,
versuri de Iuliu R aţiu; 17,50 Cronica
economică; 18,20 Din muzica popoare­
lor ; 19,30 Teatru la microfon: „Ca-
ragiale în vremea lui“ de Camil Pe-
trescu; 21,10 Muzică uşoară; 21,45
Orchestre de muzică populară romî­
nească ; 22,30 Din versurile tinerilor
noştri p oeţi; 23,15 Concert de noapte.
-----------m -----------
i iPiiirM nTnci
2 DECEMBRIE 1960
DEVA: Bădăranii; ALBA IU-
LIA: Cintăreţul mexican; Răz­
bunarea; BRAD: Mamelucul;
ILIA : Jucătorul; HAŢEG: Hai­
ducii din Rio-Frio; ORAŞTIE:
Roma Gordeev; In ajun; HU­
NEDOARA : Fantezie de iarnă;
SIMERIA: Pescarii din arhipe­
lag ; SEBEŞ: Normandie-Nie-
men; PETROŞANI: In umbra
legii; Doamna cu căţelul; LO-
NEA: Mai tare ca m oartea; grasrensmajimaMEaa rarer-jgaeosgyjzan
TEIUŞ: In zilele lui Octombrie;
ZLATNA: Coţofana hoaţă; A-
POLDUL DE SUS: Război şi
pace.
PENTRU 24 ORE
Vreme nesfabilă cu cerul mai mult
noros şi cu înseninări în cursul nop­
ţii. Temperatura variabilă; ziua între
3 şi 8 grade, iar noaptea între minus
3 şi 2 grade. Vînt potrivit cu intensi­
ficări din sectorul nord-vest. Geaţă lo­
cală.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme relativ frumoasă, cu tempe­ L>Zr <?/S7~/<5
ratura variabilă şi cu nopţi răcoroase.