Page 30 - 1960-12
P. 30
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI tÓ'jdi
!ZB&aţzKsraABGOBBiscsiOTasrofSErrai
I tMAwi^iyv^ « cgjaygw S33Sg333«3BggcamiK2MtcaBaaaC3gsa xa&KsssssgflffjtagoyjSiitt&raţsagsBggg^^^
Munca cultural-educativă - la nivelul
O O <L»<L><><J>-^--<S»-<>'^v<L>'<fc»^><>0-<?t><©>O c > O <3>-?S><S>< > -C3>O«S><&•< > -<@..«L>«Cj.<2»<L>«3>-_-v!><s J > 0 - < © - < ® - 0 < ^ 0 < X > 0 0 < C > < E * - 0 <2 > 0 - <2î-<5’'<5
dezvoltării economice a regiunii
<î>- o o <s><? - o «s>•<3»<s> <©»«?s*<j>'2»o »»>^><>.-<s>. i^ s > ^ 8>i><î>.<e>0 '$ > o ^ < > < > :
W iW A " M
P r o p a g a n d a te h n ic ă — la în ă lţim e aZilele trecute au avut loc consfătuiri cu activele lărgite
ile comitetelor raionale de partid din întreaga regiune, cu pri
mire la munca politică şi cultural-educativă de masă în pe- cerinţelor
noada de iarnă. Cu acest prilej s-a făcut o analiză substan-\
ială a activităţii de pînă acum a cluburilor, caselor de cultură, ( Deşi pe tărîmuil muncii cultu gănda tehnică., a fost viu discu viştii culturali în legătură cu
¦ăminelor culturale, colţurilor roşii, bibliotecilor, cinematogra- < ral-educative s-au obţinut o sea
tată. S-a scos în evidenţă fap propaganda tehnică, a fost şi
elor etc., în lumina Sarcinilor ce le revin din documentele < mă. de succese importante în a- tul că la toate cluburile mun aceea a răspîndirii cărţii teh
'.elui de-al lîl-lea Congres al P.M.R. Pornindu-se de la succe- < cest an, deşi munca cultural-
•ele obţinute pînă în prezent pe linia educaţiei comuniste a oa- <| eduidativă depusă, a crescut can citoreşti din regiune propagan nice. S-a constatat că multe din
nenilor muncii din oraşele şi satele regiunii Hunedoara, în L titativ şi calitativ faţă de anii
'.onsfătuiri s-a arătat că sînt condiţii pentru dezvoltarea aces- ţ trecuţi, încă nu s-a situat la da tehnică a fost orientată în cărţile tehnice existente 'a bi
înălţimea cerinţelor dezvoltării
această perioadă spre sprijini bliotecile cabinetelor tehnice şi
rea îndeplinirii sarcinilor de pro ale cluburilor şi-au pierdut din
ducţie izvorîte din documentele actualitate, fiind depăşite de
ora, în special în ceea ce priveşte conţinutul muncii politice L economice a regiunii. Consfătui celui de-al ur-lea Congres al dezvoltarea impetuoasă a tehni
i cultural-educative de masă. Această muncă, desfăşurată sub rile cu activiştii culturali au a-
nărumarea organizaţiilor de partid de către unităţile de cui < rătat că aceasta se datoreşte şi P.M.R. Mijloacele d'e propagan cii zilelor noastre. Bibliotecarii
ură, cu sprijinul organizaţiilor de masă, trebuie să fie pusă < faptului că nu toate comitetele
n întregime în slujba construcţiei socialiste. 'Munca cultural- !> executive ale sfaturilor popu dă tehnică cele mlai frecvent fo vor trebui pe viitor să ia legă
lare raionale au controlat şi losite de cluburi sînt conferin tura cil librăriile pentru a adu
ţa, schimbul de experienţă, sea ce în biblioteci cele mai noi
ra fruntaşului în producţie, sea cărţi ale celei mai noi tehnici.
ducativă trebuie să se ridice la nivelul dezvoltării economice <. au tras la răspundere secţiile ra inovatorului, panoul frunta Ei ver fi sprijiniţi de consiliile
; regiunii noastre. y . < de învăţămînt şi cultură pen şilor, filmul şi <31afîlmul docu locale ale sindicatelor care vor
tru lipsurile în ce priveşte în
Pagina de faţă surprinde citeva aspecte mai im portante> drumarea căminelor culturale. mentar. Toate aceste mijloace, lua măsuri pentru reîmprospă
lin activitatea politică şi cultural-educativă de masă dezbătută) In raioanele care au un pro folosite cu pricepere, au atras tarea bibliotecilor cu cărţi teh
nunţat caracter industrial (Hu
a recentele consfătuiri lărgite ale activelor comitetelor raio- > nedoara, Petroşani şi Brad), re spre cluburi un număr mare nice de actualitate.
de oameni ai muncii. Printre Consfătuirile raionale au ară
1ale de partid. $ cluburile care au folosit pe tat că o sarcină de primă im
&¦ W W V W V ' A ^ A A A J feratele expuse la consfătuirile scară largă propaganda tehni portanţă ce stă în faţa muncii
cu activiştii culturali ca şi dis
ot satul citeşte cuţiile . participanţilor au acor că se numără cele din Călan, cultur al- educat ive desfăşurat ă
dat o atenţie deosebită muncii
Simeria, Lupeni şi Petrila. La in perioada de iarnă de cluburi, Candidatul iefe pă'rtid loan Doivan, 'fruntaş îrt producţie, lu
cluburile muncitoreşti din Gbe- este şi intensificarea prin mij crează la freza partajă cu 4 axe c.u comandă automată din
Biblioteca comunei Miercurea letristic, agrozootehnic şi politic. cultural-educative desfăşurată lar şi Gurabarza, propagandei loace variate şi atrăgătoare a seecoiul maşim unelte al U.M. Cugir. El îsl depăşeşte norma
3 un număr mare de cititori. A- Dintre cititorii amintiţi, peste de cluburile muncitoreşti pe li
700 sînt colectivişti. Raportat la nia sprijinirii producţiei şi mij tehnice nu i se acordă atenţia propagandei tehnice. Va trebui de lucru lunară cu 20—25 la sută.
iista, datorită interesului bi- numărul locuitorilor, reiese că în loacelor folosite în acest scop.
otecarei Elena Solomon pen- Una din laturile muncii cultu cuvenită. De asemenea, la clu lărgită experienţa cluburilor In clişeu : Tov. Ioan Iovan, lucrînd la freza portală cu 4
1 răspîndirea’ cărţii în rîndul toate casele din Miercurea sînt ral-educative duse de cluburile
.uitorilor, şi pentru orga niza- muncitoreşti, şi anume, propa- bul din Tcliuc, deşi există preo fruntaşe din Călan, Lupeni, Si axe cu comandă automată.
1 de şezători literare, simpo- cîte unul sau mai mulţi cititori.
cupări în această direcţie, ele meria, Petrila, care în domeniul >
nu sînt suficiente faţă de ce propagandei tehnice au avut o
rinţe. Oamenii muncii dornici de activitate bogată, multilaterală.
a obţine rezultate cît mai bune Ele vor trebui să organizeze
iane, recenzii, concursuri etc. in producţie se interesează tot insă mai multe schimburi de
a ajuns astfel ca pînă în pre- mai mult d'e cele mai noi me experienţă între miinc-itori şi
it, să fie înscrişi în evidenţa Brigăzile artistice de agitaţie tode de niuncă folosite, de ran brigăzi fruntaşe, să expună mai Cetăţenii din satele raionului acum 530 cetăţeni au prestat
damentul ier, de noutăţile teh multe conferinţe tehnice legate Alba, antrenaţi de deputaţi, par 4.272 ore de muncă voluntară,
diotecii peste 1.250 cititori, ca* nicii moderne. de specificul producţiei între ticipă cu însufleţire la diferite economisind 13.700 lei.
prinderii respective, să foloseas acţiuni cu caracter obştesc. A-
au împrumutat şi citat pînă în sprijinul producţiei De mult interes se bucură şi
data de 1 decembrie aproape
schimburile de experienţă între că. din plin agitaţia vizuală în proape că nu există sat în care Wn n o u c ă m i n c u S f u r a l
000 volume din domeniul be- La consfătuirile cu activele lipsuri care pot influenţa in rău muncitorii fruntaşi organizate' sprijinul propagandei tehnice. să nu se construiască o şcoală,
de cluburi. Astfel, cel organizat Cluburile au sarcina de a popu un cămin cultural, un. dispen Pentru ca şi In satul Ampoi-
—000— lărgite organizate de comitetele rezultatele în muncă. Ia Simeria între mecanicii de lariza inovatorii şi inovaţiile lor. sar, poduri şi alte obiective. ţa să se poată desfăşura o bo
raionale de partid din regiunea locomotivă a făcut ca experien de a organiza manifestări vii şi gata activitate cultural-artisiică,
Ştiaţi că©«O Hunedoara s-a discutat activi Trebuie extinsă experienţa bri ţa. fruntaşilor să fie larg apli atractive pe această temă — Dăm mai jos citeva din obiec cetăţenii au propus deputaţilor
tatea culturală în toată com găzii artistice de agitaţie de la cată. Popularizarea inovatorilor seri ale fruntaşilor în producţie, tivele ce se construiesc în acest construirea unui cămin cultural.
..la Călan s-a format un an- plexitatea ei, dindu-se soluţii exploatarea minieră Aninoasa, şi a inovaţiilor lor, propaganda seri de întrebări şi răspunsuri, raion. Această propunere a început să
nblu de cîntece şi dansuri de precise de îmbogăţire a conţinu care a reuşit să aibă programe tehnică la' cluburi, ca acele din simpozioane, concursuri ghici prindă viaţă la începutul anului
) persoane ? tului ei, în perioada de iarnă, cu un bogat conţinut de idei, în Călan, Simeria, Petrila etc., au D ispen sar 1960 cind comitetul de cetăţeni,
-în raionul Hunedoara, în a- de mărire a eficacităţii tuturor care sînt tratate probleme im făcut ca 'mişcarea inovatorilor toare, care, prin tematică lor, format din Ioan Iancu, Tomă
t an, au fost date în îolosin- formelor sale de manifestare. In portante, cum ar ti calitatea să ia o amnlo'are deosebită. Lîa să răspîndească în rîndul ma In satul Met.eş a început în Bodea, Varvara Toma şi alţii,
încă 3 cămine culturale ? Valea Jiului, referatul prezentat, cărbunelui, introducerea tehnicii Simeria au fost făcute în aceas- melor largi dte muncitori cele măi acest an construcţia unui dis cu sprijinul direct al deputaţi
..în anii puterii populare, în şi vorbitorii, au pus un accent noi etc. Această brigadă a reu tă perioadă 115 propuneri d'e pensar medical prin muncă vo lor Traian Bădiţă, Cornel Hăr’ă-
onul Ilia, s-au construit 41 deosebit pe munca brigăzilor şit să- prezinte fapte pozitive şi înaintate metode de lucru, să luntară şi contribuţie bănească. guş, Valentin Bădilă şi Teodor
aluri noi de şcoli cu 90 săli artistice de agitaţie ca forma negative cu o deplină operati inovaţii, dintre care 55 au fost facă cunoscut oamenilor mun- Propunerea a venit din rîndul Gberman au antrenat cetăţenii
clasă şi 45 cămine culturale culturală cea mai strîns legată vitate, în sensul că o problemă aplicate. cetăţenilor. Deputaţii Ilie Gheor- la lucrările noii construcţii.’Da
de îmbunătăţirea activităţii e- ivită azi a fost prezentată de cii ultimele noutăţi ale tehnicii. torită muncii cetăţenilor, noul
12 mii de locuri ? Tot în a- conomice, de problemele de pro brigadă chiar a doua zi. Spre Printre problemele ridicate de
stă perioadă, în 15 sate s-au ducţie, în lumina sarcinilor ce deosebire de această brigadă, consfătuirile raionale cu aeti VASILE CHÎS
enajat localuri pentru cămine lor mai actuale.
turale cu 3.700 locuri, s-au altele au renunţat în ultimul ghe, Aitenie Dragosin, Codrea- cămin cultural a fost ridicat la
chis 10 biblioteci comunale, In prezent, în raionul Petro-
biblioteci săteşti şt o biblio- şani, activează 28 de brigăzi timp la prezentarea spectacole A r fibine ... nu Giula, Ioan Bumbu, Eugen roşu şi acoperit. Pentru a se a-
ă raională, care au fost do- artistice de agitaţie, multe cu o Ciugudean, Moise Tamaş, Ioan junge aici, 450 de cetăţeni an
; cu 152.737 volume, precum bogată experienţă. Unele bri lor direct în faţa muncitorilor, ...caravanele cinematografice directorii de cămine ar acorda Ursa şi alţii, au adus un aport prestat 9.130 ore de muncă vo
13 cinematografe săteşti. s-ar deplasa să ruleze filme şi mai multă atenţie difuzării fil deosebit la mobilizarea cetăţe luntară. economisind suma de
găzi din Valea Jiului, ca şi al între schimburi sau în pauzele pentru ţăranii muncitori din li melor in comune c a : Vingard, nilor la lucru. Cetăţenii din Me- 27.930 lei.
„în raionul ilia, alături de nele sate mai „îndepărtate“ ca Reciu, Cărpiniş, Răhău, Dra- teş vor ca pînă la sfîrşitul a-
tele din Hunedoara, Călan sau de masă. Unele au început să Şugag, Cacoviţa, Carpen... şov, Cat. Pianul de Jos, Apol- cestui an să termine noul dis In adunarea populară pentru
3 59 cercuri agrozootehnice, dul de Sus... pensar. In momentul de faţă votarea contribuţiei voluntare pe
Simeria, s-au rezumat însă la prezinte spectacole numai pe ...brigăzile ştiinţifice ale ca se lucrează intens la tencuielile anul 1961, cetăţenii din Ampoi-
acest an vor funcţiona peste selor raionale de cultură ar vi ...în raioanele Brad, Haţeg, interioare. De remarcat că pînă
a înregistra şi prezenta eveni scenă, transformîndu-se une zita mai des unele sate şi comu Sebeş şi Iiia s-ar acorda mai ţa au votat suma de 10.170 lei.
cercuri de cultură generală ne ca Visca, Fintoag, Cimpuri- multă atenţie activităţii brigă Această sumă va ii folosită pen
mente pozitive sau negative din ori în formaţii de revistă, ceea Surduc, Roşeaml (raionul Ilia), zilor artistice de agitaţie. tru terminarea căminului cultu
Daia Romină, Secăşel, Răiiău ral.
ce diminuează scopul lor. Acest (raionul Sebeş), Ilăpria, Pîcli- ...bibliotecile raionale din ilia,
fapt obligă organizaţiile de par şa, Cib, Almaş (raionul Alba), Brad şi Ilafeg s-ar preocupa
Mada, Voia, Vinerea (raionul
tre care 31 sanitare, 24 viaţa întreprinderii respective. tid, sindicale, U.T.M. şi condu mai mult de organizarea mani %1 :
curi pentru femei şi 30 cercuri In acest fel, s-a pierdut din ve cerile administrative ale între
î ne cunoaştem patria" şi de dere eficacitatea acestor forma prinderilor să dea orientarea
uilarizare a ştiinţei ? ţii artistice, care trebuie să mi justă acestor brigăzi, în scopul
„în raionul Ilia sînt abonaţi liteze pentru popularizarea în- măririi eficacităţii lor, a legării
diferite ziare şl reviste 18.861 tr-o formă artistică a experien programelor lor de cele mai im Orăştie) etc.... festărilor de masă pentru atra
ăţeni, revenind un abonament ţei înaintate in producţie, iar pe portante probleme care stau în ...în raionul Sebeş preşedinţii gerea unui număr sporii de ci Festivitate la Şcoala medie
sfaturilor populare comunale şi titori. »,Aurel Vlaicu“
familie ? . .... de altă parte, să critice acele faţa fiecărui colectiv.
Căminelor culturale şi colţu- In v& ţa m m tiil a g ro z o o te h n ic — ral din Brănişca a fost organi Elevii şi profesorii Şcolii me din cei m;ai talentaţi construc
3r roşii din G.A.S. şi G.A.C. zată o consfătuire pe te m a : dii „Aurel Vlaicu“ din Orăştie tori de avioane de la începutul
„Cultivarea porumbului“ şi un au participat la o serbare festi secolului al iXX-Iea.
jurnal vorbit agricol; la Roş
revine sarcina de a sprijini cani a avut loc o seară de cal vă închinată memoriei ingine Sub conducerea profesorului
m i j l o c tien toate mijloacele specifice cul pe te m a : „Avantajele dez rului aviator Aurel Vlaicu.
îm b o g ă ţ ir e a ciiM ® ştiis$© I® r voltării sectorului zootehnic al Ioan Brăteseu, formaţia corală
meii lor procesul de transfor- G.A.C.“ etc. Tov. Ioanichie Moisin, directo . şi orchestrală a şcolii a prezen
rul şcolii, a vorbit celor pre
re socialistă a agriculturii, ţăranilor muncitori In sprijinul propagandei a- zenţi despre viaţa şi activitatea tat în cadrul festivităţii, un bo
ărirea economică şi organiza- grotehnice în raionul Ilia, ca şi
în raioanele Orăştie, Haţeg sau inginerului Aurel Vlaicu, fost gat program de cîntece şi mu
ică a gospodăriilor agricole Sebeş, au venit şi brigăzile şti
inţifice. Medici veterinari, ca elev al şcolii din Orăştie, pio zică instrumentală.
ective. muncit cu conştiinciozitate, re lapte şi carne sporite. De aseme nişca, Nevoieş, Filimon Sîrbu, dre didactice, ingineri agronomi
zultatele n-au întîrziat să se a- nea s-a dat o atenţie mai mare Leşnic, Cerbia şi altele, s-au ţi şi alţi intelectuali din aceste bri nierul aviaţiei romîneşti, unul ELENA IOAN
Pentru ca in agricultură roa- rate. In gospodăriile agricole co selecţionării raselor de animale. nut conferinţe ca : „Să asigurăm găzi, răspunzînd la întrebările
e muncii să fie din ce in ce lective din Dobra, Lăsau, Şoi- baza furajeră prin însilozarea cetăţenilor, au lămurit c.u com Succese ale mecanizatorilor
ii îmbelşugate, cunoaşterea şi muş, Ilia şi Grind, datorită fo Au existat insă unităţi coo- porumbului“, „Creşterea vacilor petenţă diverse probleme, iar in
[icarea metodelor ştiinţifice de losirii metodelor înaintate în peratist-socialiste care au tratat de lapte, izvor de belşug“, „Să ginerii agronomi, au populari Prin folosirea cit mai raţio dus cu 6,50 Iei preţul de cost pe
ducrare a solului şi de îngri- prelucrarea pămîntului s-a obţi superficial învăţămîntul agro pregătim din vreme recolta a- zat cele mai înaintate metode; nală a capacităţii tractoarelor, hantru.
3 a animalelor este o condi- nui o producţie bogată la hectar. zootehnic, aşa cum au fost cele nului viitor“, „Importanţa ară de .lucrare a pămîntului. a carburanţilor şi lubrifianţîlor,
de bază. Ca să ajute cursanţii în înţele din Zam, Ghergheş, Săcărîmb. turilor adinei de toamnă“ etc, prin mai buna întreţinere a ma La realizarea acestui succes
gerea temelor expuse, lectorii Cozia. Lectorii Teodor Sorescu, In prezent, după recentele şinilor, muncitorii de la S.M.T. şi-au adus aportul mecanizato
Răspîndirea cunoştinţelor şti- cercurilor agrozootehnice din Pantelimon Sirban, Simion Fili- O slabă preocupare pentru consfătuiri lărgite ale activelor Alba Tulia au obţinut în acest rii Vasile Carole din brigada a
ifice în acest domeniu este Bretea Mureşană, Bejan, Ilia, mon şi Teodor Solomon, au ţi propaganda agrozootehnică prin comitetelor raionale de partid, an însemnate economii. Astfel, Vil-a, Ioan Popa, din brigada
a din sarcinile importante ale Bampotoc, Dobra şi Roşcani au nut lecţii superficiale, neînsoţite conferinţe au manifestat-o di în întreaga regiune s-au luat la reparaţii, carburanţi şi lubri- a Vl-a, Ioan Cimpeanu, Viorel
!tituţiilor culturale amintite, folosit in cadrul lecţiilor planşe, de materiale didactice, iar atunci rectorii de cămine culturale din măsuri de îmbunătăţire a pro fianţi, ei au realizat economii în
3asta putindu-se face în eon uneori diafilme şi iilme docu cînd participarea cursanţilor lai Buruiene, Gothatea, Boz etc. pagandei agrozootehnice la sate. valoare de peste 114.000 lei. Tot Miclăuş şi iosif Butyka din bri
ii optime în timpul iernii. A- mentare de specialitate şi alte lecţii era slabă, nu au cerut spri Aceste măsuri nu-şi vor atinge odată, muncitorii de aici au re gada a m -a.
lizînd din acest punct de ve materiale intuitive. jin comitetului de partid şi con La unele cămine culturale, însă scopul, dacă nu se va ur
re activitatea căminelor cul- ducerilor gospodăriilor agricole mări felul cum ele vor ti trans S. BRĂDEANU
•ale, consfătuirile lărgite ale La Coseşte, Bălaia etc. au colective şi a întovărăşirilor pentru atragerea ţăranilor indi puse în viaţă. Această sarcină
tivelor de partid din raioanele fost aplicate regulile agrotehnice pentru mobilizarea lor. revine atît organelor de partid, Au depăşii planul lunar
giunii Hunedoara au scos in viduali şi întovărăşiţi în gospo sfaturilor populare cit şi celor
Îdenţă realizările şi unele lip- înaintate, pe loturi experimen In ceea ce priveşte desfăşura lalte organizaţii de masă de la Meimbrii cooperativei meşte iembrie a.c., cu 27,06 la sută la
dăria agricolă colectivă şi pen sate. şugăreşti „Retezatul“ din Haţeg, ramura industrială şi cu 26,49
intensificînd întrecerea socialis la sută la ramura n-eindustrială.
tru sprijinirea întăririi economi D CRICOVEANU tă şi organizîndu-şi mai bine
munca, au înregistrat frumoase Dintre secţiile cooperativei,
ri ce s-au manifestat în acest tale. La Roşcani s-a demonstrat rea propagandei agrozootehnice ce a G.A.G., paralel cu învăţă succese în producţie. Astfel, ei s-au evidenţiat oojocăria, croi
au depăşit planul valoric al toria pentru bărbaţi categoria
meniu. La consfătuirea lărgită in cadrul activităţii practice a prin conferinţe, la majoritatea mîntul agrozootehnic, s-au or Il-a, curelăria geamgii etc.
producţiei globale pe luna no-
activul de partid din raionul cercului pomicol, că datorită în căminelor culturale din regiu ganizat acţiuni menite să de N1CU SBUCHEA
a s-a arătat, de exemplu, că grijirii ştiinţifice şi sistematice nea noastră această formă de monstreze superioritatea lucrării
M s-a acordat suficientă aten- a pomilor, se pot obţine bogate activitate şi-a dovedit eficienţa. pămîntului în colectiv după me Se pregătesc pentru concurs
> învăţămintului agrozootehnic recolte de Lucie. tode ştiinţifice. Astfel, la cămi
Colectiviştii şi întovărăşirii Echipa de păpuşari a căminu această echipă de păpuşari în
celorlalte forme de răspîndire
cunoştiinţelor ştiinţifice in rin- Tot ca un rezultat pozitiv in care nu au fost înscrişi la cursu nul cultural din Zam s-a ţinut lui de zi „Elena Pavel“ din 0 - drumată de educatoarele Gloria
il colectiviştilor şi ţăranilor activitatea acestor cercuri agro rile agrozootehnice au participai o seară tematică intitulată „Su raşul Deva, care zilele trecute Josan, Cornelia Mihălţan, Ma
tovărăşili. Aici au funcţionat. zootehnice s-a remarcat faptul la conferinţele ţinute la cămin. perioritatea muncii în G.A.C.“ a ocupat locul I la concursul rin Stănescu şi Arrialia Cinn-
c.ă îngrijind şi hrănind mai ra La căminele culturale din Zam, şi o seară de întrebări şi răs interregional, se pregăteşte in ean a ocupat, in 1958, locul II
iarna anului 1959—1960 43 ţional animalele, unităţile so Aimaş Soliste, Dobra, Lăpugiu punsuri pe tema : „Contractări
* cercuri agrozootehnice. Acolo cialiste au obţinut producţii de de Jos, Roşcani, Vărmaga, Bră- şi achiziţii“ ; la căminul cultu- tens, pentru a participa la faza la laza interregională de la
ide lectorii acestor cercuri şi
rectorii de cămine culturale au pe ţară care va avea loc la 15 Craiova. ’
decembrie a.c. De menţionai că VASILE MĂNESCU