Page 33 - 1960-12

rSi^îiotsca Centrală \

fî'ecîionaiă ?

Hunedoara-Deva i

mlsocialismuluiPROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂt in atenţia noastră, îndeplinirea Cu planat
anual îndeplinii
tuturor angajamentelor
Y$
Răspunzînd chemării la întrecerea so­ şi materiale, ele au realizat pînă la
cialistă lansată de colectivele celor 19 finele lunii noiembrie o economie su­ i Lam inorul
întreprinderi fruntaşe din ţară în cin­ plimentară la preţui de cost de peste f de 800 mm. al C. S. )1
stea celui de-al IlI-lea Congres al 170.000 lei. i Hunedoara
P.M.R., colectivul întreprinderii noas­
Faptul ne îndreptăţeşte să afirmăm

tre şi-a luat angajamente valoroase. că pînă la sfîrşitul anului angaja­ t Ieri, la sfîrşitul schimbului de 1

Asttel, s-a angajat să realizeze pînă mentul luat în cinstea celui de-al III- L dimineaţă, colectivul de muncă ^

la finele anului o economie suplimen­ lea Congres al partidului privind rea­ ; de la laminorul de 800 mm. al

tară Ia preţul de cost de 200.000 lizarea de economii, nu numai că va f G. S. Hunedoara, a sărbătorit /j

Ami! XII. Nr. 1854 S îm b ătă 10 d ec em b rie 4 pagini 20 bani lei, să depăşească în fiecare lună pla­ fi îndeplinit, dar va fi chiar depă­ >' îndeplinirea planului anual de j
nul fizic de producţie cu 3 pînă la şit. î. producţie. Succesul acesta se da- 1

BaM— a — a— b— 5 la sută, iar pe cel valoric cu 2 pînă In ce priveşte realizarea planului de î. toreşte în mare măsură faptului -J
Ia 3 la sută, să îmbunătăţească cali­ producţie, atît valoric cît şi fizic, a că laminatorii au reuşit să re- ¦»
Să pregătii» temeliile tatea sortimentului velur cu 2 pînă fost depăşit în fiecare lună cu 8 pînă ducă timpul de reparaţii planifî- ]
la 4 la sută şl să realizeze beneficii 15 18 la sută. Acest lucru a permis
^ cate cu 8 la sută, ceea ce echi- !

de peste 100.000 lei. ca la sfîrşitul lunii noiembrie între­ „ valează cu producerea a 5.606 1
prinderea noastră să-şi îndeplinească
construcţia de locuinţe Pentru îndeplinirea acestor' obiective, planul fizic de producţie pe întreg a- L tone laminate. De asemenea, la- ^
conducerea întreprinderii, sub îndru­ nul 1960.
d lii 1961 marea biroului organizaţiei de partid, ş minatorii au redus consumul de ^
a întocmit din timp un plan de mă­ Un succes de seamă s-a obţinut şi
suri tehnico-organîzatorice. Acest plan în direcţia îmbunătăţirii calităţii pro­ i energie şi cheltuielile neproduc- -j
cuprinde 22 de măsuri din care 19 au duselor. La sortimentul velur de pildă,
fost îndeplinite încă în primele 11 indicele de calitate s-a îmbunătăţit cu t tive, obţinînd în acest an econo-
luni aie anului. Comitetul sindicatu­ peste 2 la sută, iar la blănuri mobi­
îmbunătăţirea con­ BOTA PETRU Dacă pe această lui, la rîndul său, a luat măsuri pen­ t mii de 500.000 lei. î
tru impulsionarea întrecerii socialiste. l ]
diţiilor de locuit membru în comisia economică a linie au mers rna- In secţii au fost afişate lozinci mobi­
lizatoare, legate de specificul muncii, L „Ceram ica“ 1
ale oamenilor mun­ Comitetului regional de partid c joritatea beneficlari- rezultatele obţinute în întrecere au
început să fie urmărite cu regulari­ t 1
tate şi popularizate Ia gazeta de pe­
rete, sau cu ocazia diferitelor şedinţe Barn Mare
şi consfătuiri. A fost organizată de
cii ocupă un loc de — - lor cu planul pen- asemenea întrecerea socialistă pe pro­ late cu circa 6 la sută. L Desfăşurînd larg întrecerea
fesii, cu obiective concrete, fapt ce a Mai trebuie adăugat de asemenea [ socialistă, colectivul de muncă al t
frunte în obiectivele planului econo­ tru construcţii de locuinţe în antd vii­ lăcut ca aportul maiştrilor tehnicieni­ [ fabricii „Ceramica“ Baru - Mare 1
lor şi inginerilor la îmbunătăţirea că la sfîrşitul lunii noiembrie produc­
mic de 6 ani. In această perioadă, su­ tor, sînt însă unele unităţi mult întîr- procesului de producţie să crească sim­ tivitatea muncii pe întreprindere a în­ a reuşit să-şi îndeplinească pla- .j
ţitor. registrat o creştere cu peste 5 la L nul anual de producţie în nu- -j
prafaţa locuibilă construită din fondu­ ziate. Aşa de exemplu, l.M. Tetiuc are sută. ţ mai 11 luni. Totodată, gospo- j
Toate acestea au făcut ca realiză­
rile statului va fi de peste trei ori mai în planul de investiţii executarea unu' rile colectivelor de muncă din sec­
ţiile întreprinderii noastre să crească
mare decît cea construită în perioada număr de 169 apartamente, pentru ca­ de la o zi la alta. Astfel, folosind

1354—1959 ; iar pînă în 1975 se va re, pînă în prezent nu are aprobată Realizările obţinute de muncitorii, L' dărind cu grijă materia primă ]

construi o suprafaţă locuibilă care va nici cjîÎ puţin tema pentru executarea maiştrii, tehnicienii şi inginerii în­ (. şi materialele, şi sporind pro- J

permite să se satisfacă necesarul de lo­ sarcinii de proiectare, l.M. Gertej^ nu treprinderii noastre în cursul acestui u ductivitatea muncii, a realizat

cuinţe. are comandate proiectele de locuinţe,

La realizarea programului grandios In aceeaşi situaţie se află Sfatul popu­ an sînt o urmare firească a efortu­ j- în aceeaşi perioadă o economie ţ

de dezvoltare economică, menit să îm­ lar regional pentru locuinţele ce se e- rilor pe care le-au depus, pentru a-şi ^ suplimentară la preţul de cost )

bunătăţească condiţiile de locuit ale xecută în oraşele Sebeş şi Orăştie. îndeplini cu succes toate angajamen­ [_ de peste 60.000 lei, depăşind ast- ]

oamenilor muncii, o contribuţie de sea­ Această stare de lucruri demonstrea­ tele luate în întrecerea socialistă. [ fel cu 10.000 lei angajamentul ")

mă o are şi regiunea noastră, unde ză că nu s-au tras învăţămintele ne­ IULIU DIOIJ (. anual, J

în această perioadă se va construi a- cesare din experienţa acestui an. Or, şeful serviciului .plan al fabricii [ I. ŞOLCOI ]

nual un număr de peste 3.000 aparta­ după cum este bine cunoscută lipsa de „Vidra“ — Orăştie. Iu corespondent

mente. Asemenea proporţii în construc­ amplasamente, necomandarea din timp IM E J

ţia de locuinţe, impun luarea de mă­ a proiectelor, elaborarea lor în para­

suri hotărîte pentru scurtarea duratei lel cu execuţia, la oare se adaugă în- din plin rezervele interne, prin redu-
de execuţie pe calea aplicării largi a tîrzierea provocată de revizuirea nor­
metodelor industriale înaintate. Gonform mativului de locuinţe, au determinat j cerea consumurilor de materii prime

Directivelor Congresului al IH-lea a) dificultăţi serioase în activitatea unor '» n r’p r
P.M.R., o premiză importantă pentru şantiere. Ga urmare, pînă la 1 decem­
realizarea acestor sarcini o constituie brie au fost date în folosinţă la Gălan (1 Iniţiativele oamenilor muncii
elaborarea completă şi la un nivel teh­ mai puţin decît era planificat cu 116
nic ridicat a proiectelor înaintate de apartamente, la Deva cu 40 aparta­ Printre echipele de oţelari de ")
ţ la O.S.M. 2 din G. S. Hune- î
prind viaţă
r( doara care au contribuit în mod J¦,

deschiderea şantierelor, astfel încît să mente, la Brad cu 18 apartamente etc. jr deosebit la îndeplinirea planului ]
se cunoască şi să se asigure din timp Nepredarea la timp a proiectelor a cau­ [ anual de producţie, se numără ;

mijloacele de lucru şi măsurile orga­ zat constructorilor stagnări îndelungate, L şi cea condusă de comunistul -j
nizatorice necesare pentru cea mai ra­ urmate de vîrfuri în producţie şi aglo­
ţională execuţie a lucrărilor. merare de efective pentru recuperarea ^ Teodor Garamalis de la cupto- ] Prin sporirea indicelui de utilizare
rămînerilor în urmă. Toate au dus în
Privite prin această prizmă, pregăti­ final la depăşirea costului de devize- L rul nr. 2. ) Laminatorii de la la co-organizatonice, care primele 8 zile ale aces-
rile pentru desfăşurarea normală a ac­ Nu este mai puţin adevărat faptul că minorul bluming ai C. S au condus la folosirea tei luni de pildă, ei au
tivităţii de construcţii-montaj în anul pe aceste şantiere o cauză importantă lJ Hunedoara au îmbrăţi mai raţională a agrega­ produs peste plan mai
1961 capătă o importanţă excepţională, a nerealizării planului de punere în şat anul acesta cu mul tului şi au desfăşurat o mult de 600 tone lami­
funcţiune a constituit-o şi lipsurile pro­ L IN FOTO: Teodor Garamalis ’ tă căldură iniţiativa o însufleţită întrecere so­ nate.
prii ale constructorului. Aşa de exem­ ţelariior de ia O. S. M cialistă între schimburi
[• cu echipa sa în faţa cuptorului. ] nr. 1 de a spori indicii şi pe profesii. Astfel, ei Cele mai bune rezul­
plu, ritmul de execuţie pe şantierul din au reuşit să îndeplineas­ tate le-au înregistrat în
U t—/ i f u J v_V u }J r , / . t . ţ , / , / . / . * de utilizare ai agrega perioada amintită schim­
noul oraş Gălan în unele perioade ale
subliniată cu tărie de Plenara lărgită telor. In scopul obţine

a C.G. al P.M-R. din 31 octombrie —

1 noiembrie aic. ,• Ştirile zilei

Investiţiile alocate pentru construc­
ţia de locuinţe în regiunea noastră în

anul viitor, sînt concentrate în planul anului, în special vana, a fost mult rii unor realizări cît mai că şi să depăşească pla- burile conduse de ingi­

unui număr de 8 unităţi, din care cea prea lent. Aici, conducerea şantierului La Hunedoara frumoase, ei au luat o nul de producţie aproa- nerii lise Marcu şi Olab
mai mare parte, aproape 66 la sută, nu s-a preocupat în suficientă măsură .___________ ____ L____ i- seamă de măsuri tehni- pe în fiecare lună. In Dezideriu.
din întregul volum de locuinţe, sînt

în planul Sfatului popular regional. de asigurarea şantierului cu torţe de A în c e p u t c o n s t r u c ţ i a In fiecare zi 400 kg. minereu în

Acest lucru dă posibilitatea întocmirii muncă, de organizarea lucrului în două unui com plex Cu ocazia dezbateri! rilor de a obţine rezul- în această perioadă de
documentaţiilor în mai bune condi- schimburi pentru recuperarea rămîne­ de m agazine cifrelor de plan pe anul tate cît mai frumoase
ţiuni printr-o consultare mai sistemati­ rilor în urmă, de aprovizionarea Ta 1961 brigada de mineri către colectivul sectorului
că a beneficiarului în timpul elaborării timp a lucrărilor cu materialele nece­ In cuartalul „Poşta nouă" din Hu­ condusă de Gosma Col- prin aplicarea noii ini­ II al minei.
proiectelor, cît şi a urmăririi mai bine sare. nedoara se va construi un complex cea de la I. M. Teliuc tiative, au rezultat în
a executării lucrărilor. format din 4 magazine pentru care a lansat o iniţiativă va­ fiecare zi cantităţi în- Tot o brigadă de mi­
Este adevărat că nic! organizaţia cfe s-au alocat peste 8 milioane lei. In ve­ loroasă, aceea de a ex­ neri de la Teliuc, aceea
Măsurile luate pe linia directivelor partid de pe şantier nu a ajutat con­ derea realizării acestui obiectiv con­ trage de fiecare miner,
trasate de partid şi guvern permit ca ducerea în aceste probleme şi nu a structorii de la şantierul 4 a) în fiecare zi. 400 kg. de ffljnerulIoan
producţia pe şantierele de construcţii tras-o la răspundere pentru nereali- Í.Q.S.H. au făcut o parte din săpătu­ minereu peste plan. A-
de locuinţe în anul 1961 să înceapă în zarea sarcinilor de plan. rile necesare şi au început turnarea semnate de minereuri jyj p opai a pornit jni-
condiţii mai favorabile decît în acest
an. Cunoaşterea planului cu aproape 3 Acolo unde preocuparea a fost mâi peste plan. in perioada ţiativa „Nici un vagonet
luni înainte de începerea anului, a dat 1-8 decembrie de exem- de minereu rebutat“. De

piu, au fost extrase în la data lansării ei şi

afara sarcinilor de plan pînă în prezent, Popa

posibilitatea stabilirii în principiu a mare pentru realizarea planului, unde betonului pentru fundaţii la primele ceastă iniţiativă a fost mai mult de 2.400 tone şi ortacii săi n-au re-

dinamicii trimestriale a realizării lor. organizaţia de partid conduce cu com­ două magazine. îmbrăţişată cu căldură minereu de bună caii- butat nici un vagonet. A- i« i|
In ce priveşte documentaţia, există petenţă activitatea de producţie, luînd Harnicii constructori sînt hotărţîţi şi de alte brigăzi de lâ tate. celaşi rezultat a fost ob- ...
măsuri concrete pentru remedierea unor aceeaşi mină.
posibilitatea ca ea să fie asigurată în lipsuri, rezultatele au fost bune. Ase­ să dea spre folosinţă şi această lu­ Cea mai frumoasă de- ţinut şi de alte brigăzi
cea mai mare parte pînă la sfîrşitul menea exemple ni Ie oferă şantierele crare înainte de termen. Din străduinţa mine­ păşire a fost obţinută de mineri de la Teliuc.
anului în curs şi aproape integral pînă

Ia sfîrşitul primului trimestru din 1961. de locuinţe ale I.G.S.H., care la data Spectacol Ohoii eâleei/vifll ?
Acest lucru îl demonstrează situaţia e- de 6 noiembrie a.c. au realizat planul m uzical-coregrafic
xistentă în oraşul Deva, Gălan, Gugir, anual de punere în funcţiune, iar pînă Comunistul Gheorghe Ghirilă
Simeria, Brad, Valea Jiului, Hunedoara la finele anului va mai executa încă Astăzi, în sala Gasei raionale de lucrează la o maşină de recti­
etc-, unde s-a asigurat front de lucru 72 apartamente. cultură „Mihail Sadoveanu“ din Sebeş, ficat interior din sectorul maşini
de cusut al U. M. Gugir. Dato-
; rită calificării sale înalte şi ca­

în continuare, s-au fixat amplasamente­ va avea loc spectacolul muzical co­ lităţii pieselor executate, este a-
Situaţia în care ne găsim azi cu
le şi s-au întocmit sarcinile de pro­

piem an de oiitef-iectare pentru locuinţele ce urmează a

fi predate anul viitor. Obţinerea aces­
tor rezultate bune se datoresc faptului
că proiectarea a fost axată din timp
nu numai pe investiţiile curente, ci şi
pe cele din etapa imediat următoare,

D I N T A R Acă a existat o concepţie de sistemati­

zare clară şi bine definită.
stadiul de execuţie a unor documenta­ regrafic „La noi, bine aţi venit“. Bacă şi pentru gos­ lă, preşedintele gos­ — Astea 85 ha. cu sfeclă de zahăr şt 4 preciat ca cel mai bun rectifi­
ţii pentru locuinţe, creează pericolul ca Spectacolul va fi susţinut de formaţia podăriile agricole co­ podăriei „7 Noiem­ cator.
în primul trimestru din anul viitor să corală şi de balet a Gasei raionale lective ar exista un brie“ din Brănişca grîu le-am terminat cu floarea - soarelui.
nu se realizeze în centrele respective de cultură. In program vor fi prezen­ IN CLIŞEU: Comunistul
decît o mică parte din planul anual, tate fragmente din operetele „Crai registru de stare ci­ l-am găsit în plină de mult de semănat. In deal la „Zaiu“ r Gheorghe Chirilă la locul său
iar dările în folosinţă, în loc de a fi nou“, „Vînzătorul de păsări" şi vilă, atunci printre activitate. Biscuta > de muncă.
raţional eşalonate, să se concentreze „Şeherazpda“, precum şi „Vals acro­ Arătură bună cu trac­ vom planta pe 3 ha.
batic", „Dans spaniol“, „Vals vienez" Cu 23 de zile înainte
(Continuare în pag. 3-a) etc. „noii-născuţi“ înregis­ împreună cu Petru toarele S. M. T., să- pomi fructiferi, in de termen
sisas — i . - . e
traţi în ultima vre­ Brîneţ, membru în mînţă de soi, numai 3-4 ani să vezi nu­ In industria textilă planul anual
al producţiei globale a fost îndepli­
me în raionul lliu consiliul de conduce­ să avem grijă de re­ mai cum vor curge nit cu 23 de zile înainte de termen.
Potrivit calculelor, textiliştii vor da în
s-ar afla şi gospodă­ re, despre alcătuirea coltă. Pe Francisc de aici zecile de mii- plus pînă la sfîrşitul anului 8.5OC0OO
mp. de ţesături din bumbac, lină, mă­
ria colectivă din sa­ echipelor din brigada Brîneţ ll vezi ? Cit Ne îngrijim acum de tase, in şi cînepă.
tul Brănişca. In ziua de cîmp. Pe uşă au
am fost noi la arat piatră, de cărămizi, Planul producţiei globale
îndeplinit
cină am ajuns acolo, intrat cîţiva colecti­ şi insăminţat el s-a de lemn şi de alte
La 7 decembrie a fost îndeplinit
se împlineau exact vişti. • săbâu Nicolae, ocupat de strîngerea materiale. Vrem să î planul producţiei globale ai Ministe­
rului Economiei Forestiere pe anul
patru săptămîni şi Brîneţ Francisc şi lemnului necesar con­ amenajăm grajdul / 1960.
patru zile de cină alţii.
struirii saivanului fostului boier, să ri- , Realizarea planului cu 24 de zile
înainte de termen se datoreşte elanu­
128 de familii de tă­ ...Cîteva perechi de pentru cele 70 de oi. dicăm construcţii noi, \ lui cu care au lucrat muncitorii, in­
ginerii şi tehnicienii din această ra­
râm întovărăşiţi din mîini — deprime de N-a avut omul. clipă să ne chivernisim ' mură.

Brănişca îşi uniseră ani şi ani doar cu de răgaz. Şi ca el mai bine. Meseriaşi ^ Sn a c e s t an

cele 229 ha. teren for- coarnele plugului sau sînt mulţi. Be cină buni avem aşa că le ş In cursul acestui an au intrat în
producţie 12 noi fabrici şi secţii de
mînd o gospodărie cu coada sapei — mî- am luat fiinţă, de vom ăa gata în timp v prelucrare a lemnului, printre care fa­
bricile de mobilă de la Iaşi şi Bucu-
colectivă. Pe lingă nuiesc acum creioa­ cină am început scurt. ) reşti-Militari, noi unităţi la combina­
tele de la Gălăuţaş şi Tg. Jiu. Noile
pămînt. ei au mai a- nele. Oam.eni care muncile, mai toţi au Şi aşa, pe-năelete, obiective au dus Ia sporirea capacită­
ţii anuale de producţie cu 19.000 gar­
dus 18 vaci de lapte, pînă nu demult erau fost prezenţi la trea­ discuţiile au continu­ nituri de mobilă, 18.000 m.c. de pla­
caj, 1.285.000 m.p. parchete etc.
o pereche de boi, 9 obişnuiţi doar cu ci­ bă. Cu mic cu mare at pînă seara tîrziu.

cai, 70 de oi, mai fre ce nu întreceau ne-am încordat pute­ Colectiviştii din Bră­

) multe care, grape, recolta a 2-3 hecta­ rile ca să terminăm nişca, deşi sînt la în­
pluguri şi alte unelte. re, socotesc acum
Bupă cum se vede, hectarele cu zecile, cît mai repede ară­ ceput de drum, chib-
vîrsta noii gospodă-' recoltele cu sutele dc turile şi însăminţări- zuiesc totul ca nişte

le. buni gospodari, se

rii nu se numără mii de Tcilograme. Be cîteva zile, ne gînăesc cu 'multă

nici măcar cu lunile. Cuvintele lor parcă-s tot frămîntăm cu re­ răspundere la viito­
Bar aceasta nu în- altele, mai neobişnui­ partizarea culturilor. rul colectivei, la via­
^ seamnă că oamenii te, mai. pline de în­
n-au reuşit să facă ţelesuri.. Atelajele şi aşa am hotărît- ţa nouă şl îmbelşu­
un pas însemnat pe noastre... vitişoarele Apa Mureşului o a- gată pe care o vor
calea dezvoltării gos­ noastre ... viitorul vem aici, la doi paşi
podăriei colective grajd al gospodăriei de casă. Pe 4-5 hec­ trăi de acum înain­
Bimpotrivă, faptele noastre. Şi mai de­ tare facem grădina te. Au planuri mari
Comuniştii Petrii ÎVfaier, Ştefan Takacs şl loan Cusí sînt unii dintre cei mai buni şoferi, o dovedesc cu priso­ parte : plan de pro­ de zarzavat. Bănoa- şi, în apelaşi timp.
de la autobaza I.R.T.Á. Deva. Conducînd maşinile cu pricepere şi conştiinciozitate, ei reuşesc sinţă. posibilităţi de a face
să le prelungească durata de funcţionare între două reparaţii şi să realizeze economie la ducţie... repartizarea se-s şi culturile plan­ din gospodăria lor o
combustibil. ...Pe Nicolae Negri- culturilor... unitate fruntaşă pe
telor tehnice. Brept raion sau regiune.

urgiare, 10 ha. cu V. PÎŢAN

x/W 'w% \ 1, rv>w«-'w •W-— ¦w'W XV'.-A'J'.—