Page 34 - 1960-12
P. 34
pag. 2 Dr u MOL s o c i a l i s m u l u i N r. 1814
^totrak^aBBeaaaaiazEmiaa^
©
îi n s a
In ultima perioadă, activitatea cul membri ai colectivului de conferenţiari
turală dusă de clubul muncitoresc din al clubului în satele Cinciş, Lingina,
In anul acesta, mecanizatorii comunistul Covaci Ladislau şi Teliuc înregistrează succese frumoase. Plosca şi la clubul din Teliuc. Fruntaşii întrecerii
cei din brigada Vl-a condusă
de la S.M.T. Alba Iulia, deser SIMION BRADEAN U de Ioan Corcheş. Aceste brigăzi Aceasta, în primul rînd, datorită fap Propaganda tehnică Brigada nr. 1 din hala de deanu, Aurelia Mora, Zahiu
vind 22 gospodării agricole co şi-au depăşit planul anual cu tului că între comitetul de partid de la trebuie intensificată sortare a sectorului de in Groza, Maria Glndilă, Simion
lective şi 23 întovărăşiri agri inginer şef la S.M.T. Alba Iulia circa 900 hantri, au economisit întreprinderea minieră şi comitetul co^ dustrializare a lemnului — Facner, stan Plenar şi Auro
cole din raion, trebuiau să exe peste 8.300 kg. motorină şi pes niunal de partid, există o strînsă co Dacă clubul din Teliuc a obţinut Sebeş este fruntaşă in între ra Leister — şi-au realizat
cute un volum de hantri sporit fost reparat şi revizuit întreg u- te 8.000 lei la reparaţii. laborare. succese în domeniul muncii artistice de cerea socialistă pe profesii. sarcinile anuale de plan cu o
ţaţă de anul trecut. Cu toţii cu tilajul agricol, fiind astfel pre amatori şi orientării ei în sprijinul pro Membrii brigăzii — tovară lună înainte de termen.
noaştem că executînd in acelaşi gătiţi din timp pentru a începe Realizările noastre în ceea ce Trebuie să arătăm însă că, deşi ac ducţiei, nu acelaşi lucru îl putem spu şii Francisc Socaci, Aurel Or-
interval de timp, cu aceleaşi lucrările agricole în unităţile priveşte reducerea preţului de tivitatea cultural-educativă desfăşurată ne despre propaganda tehnică. In mod
mijloace, un volum mai mare socialiste cu care încheiasem cost sînt, fără îndoială, de ne de clubul din Teliuc' a obţinut o se nejustificat propagandei tehnice nu i se Succesele plutaşilor
de lucrări' decît cei planificat contracte. înainte de plecarea contestat. Dar, posibilităţile pe ric de rezultate bune, există încă lip acordă atenţia cuvenită. Astfel, la club,
evident că cheltuielile de pro- care le avem permit realizarea suri, care frînează destul de serios nu au loc schimburi de experienţă între Sectorul de plutire Valea încă 4.000 m.c. lemn rotund.
d. 1u. .c. 1ţ*ie raporti ai te *la ihan.tru * vor pe teren’ brigăzile de tractoare unui preţ de cost şi mai scăzut. mersul ascendent al acestei activităţi. muncitorii fruntaşi sau între brigăzile Sebeşului, aparţînînd I. F.
fi mai mici. Urmărind perma au iost dotaţe cu tot inventarul Deşi volumul de hantri pe care fruntaşe, nu se organizează, bunăoa Sebeş, şi-a îndeplinit la data La realizarea şi depăşirea
nent realizarea sarcinilor de nnn encoecsnarr oşi i 1lii os-oauu î înmm - v i î îonnat t so « a* .r trebuie să-l efectuăm în anul în coleefsvu! ră, seara fruntaşului în producţie, con de 3 decembrie planul anual planului înainte de termen,
plan pe sector, brigadă şi trac cinile de producţie şi normele viitor este mult mai mare, de conferenţiari, fo&fe cursuri „Gine ştie, cîştigă“ sau seri de de transport prin plutire li
tor. noi am reuşit să obţinem de consum pe campanie, cît şi ne-am angajat să-l depăşim cu beră a lemnului rotund de s-au evidenţiat muncitorii
realizări de seamă. Astfel, în itinerariile de deplasare pentru 500 hantri. De asemenea, orga- cadrele didactice răşinoase, destinat fabricării plutaşi Dumitru Rasa, Gligor
campania de primăvară tracto a se înlătura pe cît posibil de nizînd mai bine munca tracto de cherestea. * Poenar, ioan Moga, Ioan Bau-
riştii de la S.M.T. Alba Iulia plasările neproductive. In cam riştilor, folosind raţional parcul In cadrul clubului desfăşoară o rod întrebări şi răspunsuri pe teme tehnice. man şi Gligor Aloman, mai
au realizat planul de hantri în panii, brigăzile au fost reparti de maşini şi tractoare şi econo nică activitate colectivul de conferen Conferinţe cu caracter tehnic cum sînt: 'Muncitorii sectorului '?-au
proporţie de 129 la sută, cişti- zate să lucreze în aceleaşi uni misind importante cantităţi de ţiari. Remarcăm, ca o latură pozitivă „Căile de reducere a preţului de cost“, angajat cu acest prilej să dea, strul de plutire Nicolae Mo-
gînd în felul acesta steagul de tăţi unde au mai lucrat şi în combustibil şi piese de schimb, a activităţii clubului, faptul că în a- „Industria noastră şi perspectivele ei“, ga şi şeful de sector Cornel
staţiune fruntaşă pe regiune. In anii precedenţi. Aşa, de pildă, vom putea realiza preţul de cost cest colectiv de conferenţiari sînt an c drept, s-au ţinut Ia club, însă în Zamora.
campania agricolă de vară pla brigada VUI-a, lucrînd de ciţi- pe hantru, sub cel planificat. trenate toate cadrele didactice, alături mod sporadic, nefiind totdeauna strîns
nul de hantri a fost realizat în va ani în comuna Mihalţ, a fost de alte categorii de intelectuali. Colec legate de specificul minier. De aseme pină la sfîrşitul anului 1960, CLEMENT BODEA
proporţie de 114 la sută, iar în repartizată să lucreze şi în a- Avîntul cu care lucrează me tivul, bine închegat, expune cu regula nea, la club au loc prea puţine recen
actuala campanie, noi am efec cest an tot acolo. Cunoscînd canizatorii noştri cit şi angaja ritate conferinţe din diferite domenii zii de cărţi tehnice din minerit. E de Excursie cu pionierii
tuat pînă la 1 decembrie a. c. bine particularităţile terenului, mentele pe care ei şi le-au luat de activitate, la club sau în satele în nejustificat faptul că în munca cultu
13.686 hantri, îndeplinind ast mecanizatorii din această briga la prelucrarea sarcinilor de plan conjurătoare. Astfel, conferinţe acum sînt rală dusă la club. din peste 100 de In luna noiembrie, pionierii trlbuţle a elevilor, a fost or-
fel planul anual de producţie în dă au aplicat o agrotehnică di< pentru anul 1961 ne îndreptă „Fapte semnificative în situaţia inter ingineri cîţi are întreprinderea, activea
proporţie de sută la sută. A- ferenţiată care a dus la obţine ţeşte să afirmăm că sarcinile naţională“, „Documentele Congresului ză doar 4—5. In munca de propagan clasei a IV-a de la şcoala ele ganizată o excursie la muzeul
cum, tractoriştii noştri lucrează rea unor producţii ridicate la de producţie ce ne stau în faţă al 111-lea al P.M.R. şi sarcinile ce ne dă tehnică, inginerii şi tehnicienii între mentară de 7 ani din Luncoiul regional din Deva, la castelul
intens pe ogoarele gospodăriilor hectar. în. anul viitor vor fi realizate şi stau în faţă“, „Dezvoltarea industriei prinderii vor trebui pe viitor antrenaţi de Jos, raionul Brad, au pre Corvînilor şi oraşul muncito
agricole colective pentru a ara chiar depăşite. noastre în ultimii şase ani", „Creşte în număr mult mai mare. zentat un bogat program ar
toate suprafeţele rămase neînsă- In toate campaniile agricole rea animalelor“ etc., au fost expuse de
mînţate în toamnă. mecanizatorii noştri au folosit yajoritatela lunilor din vară Comitetul sindicatului, sub îndruma tistic. Cu veniturile băneşti resc din Hunedoara.
cit mai raţional timpul de lu au fasi pentru mecanicul rea comitetului de partid al Întreprin
Aceste rezultate bune — am cru, au organizat la circa 20 Gheorghe Istrate luni d'e mari realizate şi cu o mică con- FLORIN BENEA
putea spune — in îndeplinirea la sută din tractoare schimbul frământări. Locomotiva lui cu
pianului de hantri, ne-au adus 11, au îngrijit zilnic şi periodic nr. 230.315 fusese trecută în O nouă bibliotecă cSa casă
114.000 lei economii şi redu tractoarele, eliminînd în acest parcul rece, urmînd să fie fo
cerea preţului de cost pe hantru fel defecţiunile accidentale. A- losită numai în cazuri specia derii miniere din Teliuc, va trebui să Prin grija comisiei de fe- Pe măsura cerinţelor, biblio.
cu 6,50 lei. cesto măsuri, complectate cu le. De aceea, mecanicul nu se mei, pe strada 23 August din
simţul de răspundere al oame împăca cu gîndul că trebuie să teca de casă va fi împrospă
Pentru realizarea şi depăşi nilor, au contribuit la creşterea stea în... rezervă. Vroia să se Orăştie a luat fiinţă o biblio tată cu cărţi noi.
rea planului de producţie anual productivităţii muncii. vadă mereu în marchiză, să tecă de casă. Biblioteca este
cu 500 hantri şi economisirea pornească la drum cu garnituri
a cel puţin 40.000 lei, noi nc-am Dar, la reducerea preţului de cu supratonaj şi să ştie că în .ia cele mai potrivite măsuri pentru in dotată cu 30 volume diferite. LUCREŢIA CHIRIAC
uat silinţa să organizăm cit mai cost a contribuit nu numai rea fiecare lună poate raporta că
bine activitatea brigăzilor de lizarea planului de hantri şi e- şi el a făcut economii de com tensificarea propagandei tehnice, pen 5n timpul liber
tractoare în teren, să creăm me fectuarea unor lucrări de bună bustibil. A intervenit peste tot
canizatorilor condiţii optime de calitate ci şi economiile de com şi abia la începutul lunii sep tru găsirea unor mijloace variate şi a- Cu prilejul practicii efec- organizaţia U.T.M. a şantie
lucru şi să ridicăm calificarea bustibil şi piese de schimb. încă tembrie a primit aprobarea ca tuate pe şantierele ăe con
cadrelor. Aveam nevoie de trac de la începutul anului toţi trac împreună cu locomotiva lui să ţional, cu care se pot remorca frăgătoare, prin care oamenii muncii strucţii din Livezeni, elevii rului. Cu această ocazie ei au
torişti bine pregătiţi1 profesio toriştii au fost iniţiaţi să aplice pornească din nou la drum. şase trenuri pe distanţa Sime din Teliuc să cunoască cele mai noi Şcolii profesionale din Deva, efectuat peste 640 ore ăe
nal, cu dragoste de muncă şi o alimentare corectă cu carbu ria—Teiuş şi retur. metode de muncă folosite în minerit, muncă voluntară năucind
simţ de răspundere în efectua ranţi, eliminîndu-se total ali La început nu a vrut să spu să fie Ia curent cu inovaţiile aplicate în timpul liber au participat şantierului economii in va
rea lucrărilor agricole. In acest mentarea cu găleata. Folosin- nă nimănui ci a lăsat ca prin Cu ocazia prelucrării cifre în întreprinderea lor etc. In acest fel, loare de 1.920 lei.
scop am organizat iarna trecută du-se pompele „Alveiller“ cu fapte să-i convingă pe tova lor de plan pentru anul viitor clubul va fi de un real sprijin munci şi la anumite acţiuni de mun
în cadrul staţiunii noastre, furtun, s-a făcut alimentarea di răşii din conducerea depoului comunistul Gheorghe Istrate a torilor în îndeplinirea sarcinilor de că patriotică întreprinse de ALEX. MANOILA
cursurile de masă cu mecaniza rectă de la cisternă, combustibi că el şi locomotiva nu trebuie dovedit, tuturor că consumul de producţie.
torii unde s-au predat noţiuni lul nevenind în contact cu im să mai fie trecute în rezervă. combustibil poate fi redus şi ar
cu privire ia exploatarea raţio purităţile din aer. In telul aces Prima garnitură pe care a re- O• o
nală a parcului de maşini şi ta tractoriştii noştri au econo morcat-o după cîteva luni de miai mult. „Acest lucru îl putem Primul lucru care te frapează la in ... fa cantina U.M. Gttgir s-ar da
tractoare, repararea şi întreţi misit 10.43i kg. motorină, 1.380 întrerupere pe distanţa Sîme- face — a spus el — numai da trarea în clubul din Teliuc, este lipsa atenţia cuvenită bunei deserviri a pacitatea lăzilor. Astfel, locurile de
nerea maşinilor, noţiuni de a- kg. valvolină, 905 kg. vaselină, ria—Coşlariu a fost cu supra- că fiecare mecanic va reduce la unui mobilier adecvat. Sălile clubului abonaţilor. Nu rare sînt cazurile depozitare a gunoaielor au deveni!
grotehnica lucrării solului şi al 102 kg. ulei Gost, peste 830 kg. fonaj niult sporit faţă de alte zero timpii neproductivi, va în — insuficient încălzite — au ca mo cînd se aduc la masă resturile de un focar de infecţii. E timpul ca
benzină şi peste 160 kg. ulei le. Pentru aJcest lucru, Ia întoar griji cu mai multă atenţie loco bilier doar cîteva scaune şi cîteva pîine rămase de fa alţi abonaţi. I.G.O. Brad să controleze mai cu
tele. grupa 413. Economii de peste cerea din cursă a fost felicitat motiva încredinţată şi va. folosi bănci lungi de lemn. Pînă şi becurile Acest lucru este practicat cu des competenţă activitatea sectorului său
34.000 lei au obţinut tractoriştii dfe conducerea depoului. raţional combustibilul evitînd din sălile clubului sînt slabe ca inten tulă regularitate de către ospăta din Grlşcior.
îndeplinirea şi depăşirea pla şi la reparaţii prin îngrijirea cu ră Barbu Kati. Administratorul
nului de producţie nu depindea atenţie a tractoarelor şi recon- Locomotivă şl-o întreţinea în pe cît posibil arderile în gol“. sitate, iar instalaţiile sanitare sînt de cantinei, tov. Filip, după cît se COSTACHE DINiTA
diţionarea a numeroase piese bune con diţiuni, iar combusti vede se complace în această situa-
insă numai de calificarea şi de schimb. bilul îl folosea în motî raţional. Bazîndu-s'e pe posibilităţile e- fecte, — lucruri ce îngreunează de ...conducerea oficiului P.T.T.P.
De aceea, de la o zi la alta, ţ,e< AUREL' DOICANU Alba Iulia, ar lua măsuri ca drep
conştiinciozitatea tractoriştilor. Atît la realizarea şi depăşirea succesele lui. în muncă erau tot xistente. mecanicul Gheorghe Is sigur munca desfăşurată aici. turile de pensii să se achite pen
planului de producţie anual, cît mai vizibile. Şi. într-adveăr, de sionarilor la domiciliu. Deşi la ul
Maşinile, tractoarele şi întreg fiecare d'ată cînd mecanicul trate a lansat o chemare !ă în Comitetul sindicatului de la între tima şedinţă avută cu pensionarii
şi la reducerea preţului de cost Gheorghe Istrate de la depoul trecere către toţi mJeCanioii de lo prinderea minieră dîn Teliuc. va trebui
utilajul agricol trebuia să func- C.F.R Simeria a pornit din nou comotivă, ca în anul viitor fie să analizeze cti simţ de răspundere a- •„sectorul I.G.O. din Crişcior s-ar din localitate, conducerea oficiului
a lucrărilor, o contribuţie de care să reducă lunar consumul ceste defecţiuni şi să ia urgente măsuri interesa îndeaproape de ridicarea P.T.T.R. din Alba Iulia şi-a lua!
ţioneze fără nici o defecţiune Ia drum. el a remorcat ou lo pentru a le înlătura. Clubul din Teliuc gunoiului menajer, care, la Gura- angajamentul de a distribui pensi
seamă şi-au adus-o tractoriştii barza se depozitează în lăzi. Gu ile la domiciliu, acest lucru n-a
tehnică în brazdă. Tocmai de comotiva 230.315 numai trenuri de combustibil convenţional c u . trebuie să fie intr-adevăr un lăcaş de noiul nefiind ridicat fa timp, se fost realizat pînă în prezent.
din brigada Iii-a condusă de adună în cantităţi ce depăşesc ca-
aceea, în atelierele noastre a cu supratonaj şi a redus con cel puţin 10 la sută. Tot el a îmbogăţire a cunoştinţelor, de educare GHEORGHE SANDU
sumul de combustibil conven- lansat şi chemarea ca în anul
care vine, nici un tren de mar şi recreere.
. ţional. Astfel a economisit
27.800 tone combustibil conven VASILE CHîŞ
CU fă să nu pornească la drum fă
Ş.oit şi Traian Filimon, membri ră supratonaj.
ai cercului literar „Ion Slavici“,
I. M. 1
au citit din poeziile „Privighe
toarea“, un fragment din poe Seri literare INDRUMATOR PENTRU LA geologice" sînt prezentate me
BORATORUL DE BETOANE todele de prospecţiuni geologice
mul închinat lui Fiiinion Sirbu prin cartare, prin foraje, prin
AL ŞANTIERULUI lucrări miniere, prospectarea
şi, respectiv, „Ce mi-e drag mie substanţelor minerale metalife
pe lume“. Ia sala clubului termocentralei Pa- A. Steopoe re, prospectarea substanţelor ne
roşeni a avut loc inaugurarea ci Nivel mediu, 204 pag., 10,40 lei metalifere şi prospectarea depo
zitelor cuaternare.
Ministerul Agriculturii, în colaborare au organizat conferinţe, brigăzi com clului de seri literare, menite a con Lucrarea constituie un îndrep
tribui la educarea comunistă a tine tar teoretic şi practic pentru ur Partea a doua se referă la
cu Comitetul Central al Uniunii sindi plexe de inovaţii etc., pentru ca un retului. mărirea calităţii betoartelor pe metodele de prospecţiuni geo-
şantier. chimice pentru minereuri şi hi
catelor din întreprinderile şi instituţiile număr cît mai mare de lucrători din Cu această ocazie, tovarăşa ' Lucia drocarburi. Sb
Arhire. membră a comitetului U.T.M. In carte se analizează compo
agricole, a organizat un concurs de agricultură să poată participa la con de la termocentrala Paroşeni, a vor nenţii betoanelor, alcătuirea be- Lucrarea se adresează geolo
inovaţii între inovatorii din agricultură. curs. bit despre „Viaţa şi opera maestru toanelor, punerea corectă în lu
Concursul are o fază regională şi una lui Mîhail Sadoveanu“. A doua seară crare, tratarea ulterioară cum gilor, inginerilor geologi, teh
republicană. In faza regională, care se a literară va aduce în faţa tinerilor re şi prezentarea statistică a re
cenzia romanului „Mitrea Cocor“. zultatelor cercetărilor realizate nicienilor şi studenţilor facultă
în laboratoarele de şantier şi în
NICOLAE ROVENŢA laboratoarele centrale ale trus ţilor de geologie.
turilor de construcţii.
maistru electrotehnic. -ES&-
Cartea se adresează tehnicie
încheie la 20 ianuarie 1961, se vor pre —ooo— nilor şi inginerilor care se o-
cupă cu controlul materialelor
mia cîte 3 din cele mai bune. inovaţii. îndrumaţi de organizaţiile de şi betoanelor în laboratoarele de
bază U.T.M. şi de organele sil şantier, precum şi studenţilor
Concursul pe ţară se încheie la 28 fe vice, tinerii din satele Curechi, care se pregătesc în domeniul
Rovina şi Şesuri, raionul Brad, construcţiilor.
bruarie 1961 cu care prilej se vor pre Zilele trecute, organizaţia de au plantat 60.000 puieţi pe 6 ha. 11 DECEMBRIE 1960
contribuind astfel la refacerea PRACTICA GEOLOGICĂ,
mia cele mai importante inovaţii rea bază U.T.M. a Sfatului popular terenurilor degradate. VOL. I Programul 1 : 7,15 Gîntcce de luptă premiera „Barberine“, de Alfred de
lizate de mecanizatorii din S.M.T., regional a organizat pentru u- La această acţiune patriotică C. Stoica, V. Manilici, M. Fili- pentru pace ; 8,00 Clubul voioşiei j 8,40 M usset; 21,25 Muzică de dans; 23,06
şi-au adus aportul şi pionierii pescu, Ai Corbu
G.A.S., centre mecanice, secţii agricole temişti o adunare generală te din satele Şesuri şi Curechi. Muzică uşoară ; 9,30 Teatru la micro Concert „Johann Sebasfian Bach“ :
Nivel superior, 256 pag.,
şi trusturi gostat- matică, ia care au participat ti GH. FAUR 11,80 lei fon pentru co p ii: „Misterul din insu Concertul brandeburgic nr. î în fa ma
Pentru buna desfăşurare a concursu neri creatori literari din re instructor al Comitetului raional Volumul cuprinde două părţi lă“, adaptare radiofonică de 0. Teo jor, inferpretează orchestra simfonica
lui de inovaţii, organele agricole şi sin- j giune. dori, după comedia scriitorului sovie de Stat a Uniunii Sovietice.
dicatele cu sprijinul cercurilor A.S.I.T. , Cu acest prilej tovarăşii Ana tic Mihail Liber; 11,30 Oameni şi Programul II : 7,00 Melodii populari
•iÇîi?' preocupări; 12,25 Concert de muzică romîneşti; 8,30 Şcoala şi v ia ţa ; 9,00
populară romînească; 13,10 De toate, „Succese ale creaţiei romîneşti de cin-
pentru toţi; 14,00 Melodii cunoscute; tece pe anul 1960" ; 10,30 Revista pre
j\AA/V\AAA/VNAA /V W W V W V l ¦ 15,30 Muzică uşoară ; 16,40 Qîntă co sei străine; 10,50 Transmisie dlrl sala
U.T.M. Drad. In prima parte „Prospecţiuni rul Radioteleviziunii; 17,40 Jocuri popu Ateneului a concertului orchestrei sim
Trenul alunecă cu viteză pe încadraţi şi ei în. întrecerea so- 1 Alba Iulia, în frunte cu pi lare romîneşti şi ale minorităţilor na fonice a Filarmonicii de Stat „George
liviile de oţel. Din comparti- cialistă pe profesii. cherul Gheorghe Giurgiu, şe !îj§ : ţionale ; 18,20 „Compozitorii noştri Enescu“, dirijor Mircea. Gristescu;
Ş meniul în care te afli, con- Pe la începutul lunii noiem ful de echipă Ioan Marcu, me cîntă patria socialistă": 19,05 Album 13,15 Muzică populară romînească, in
<f staţi cu satisfacţie că trepi- brie a.c., un cărucior special seriaşul de cale Ilie Bumbac,
? daţia vagonului este abia per- amenajat, ovină montate pe muncitorii districtului II Vin- al ş de romanţe; 19,30 Teatru la microfon: terpretată de Emil Gavriş; 14,15 Cîn-
S ce’ptibilă. Eşti bucuros că ai el cîteva aparate, a fost plini-' ţul de Jos, cu picherul An-
<> nimerit intr-un vagon bun. bat ăe-a lungul celor 136 km. dronic Cazan, meseriaşul de tece colhoznice; 14,30 La microfon:
Ş Dar de uruite ori călătorul Cursa de verificare a înregis cale Dionisie Daviă şi încă
> uită că nu numai vagonul, dar trat următoarele rezultate: 104 alţii şi alţii. In întrecerea so Satira şi Umorul; 16,00 Vorbeşte Mos
De curind, la şcoala medie daristice, planuri ale comisiilor cova !; 18,45 Itinerar!! vechi şi n o i:
„Aurel Vlaicu“ din Orăştie a metodice, planuri privind acti
avut loc deschiderea festivă a vitatea educativă a diriguiţilor, Rara Maramureşului — (partea a Il-a);
cabinetului metodic. o hartă literară a ţării noastre
(întocmită de profesorii Ioan 20,45 Muzică de dans; 21,15 Din schi
Cu acest prilej, tov. Ioanichie Dumitru şi Petru Baciu), mate
I că şi linia contează pentru o km. linie de calitate foarte cialistă pe profesii, fruntaşe Moisin, directorul şcolii, a, ară rial didactic confecţionat în ţele lui I. L. Caragiale ; 22,30 Noi în
tat rolul cabinetului metodic in şcoală, lucrări originale ale pro
t călătorie bună, ondrUihhnniitiooanre,. hună, 32 km. de calitate bu- sînt echipele nr. 1 — Sîntim- ridicarea nivelului de predare a fesorilor Gheorghe Nicolae 11 DECEMBRIE 1960 registrări de muzică de cameră; 23,10
lecţiilor, au fost prezentate două („Metoda comparativă în pre Muzică de dans.
Deci şi muncitorii de la intre- /??. dreptul indicilor „satis- bru, 11 — Şibot, '4 — Partoş referate: „Oglindirea Directive darea limbilor străine“ ) şi Emil
lor Congresului al IlI-a al Neamţu („Contribuţii la meto DEVA : Fantezie de iarnă ; —000 —
ţinerea liniei îşi au meritul făcătoare şi nesatisfăcătoare", şi 15 — Orăştie. P.M.R. în predarea geografiei“, dica învăţămîntului seral“ ), co ALBA IULIA : Primăvara ; Cin-
de prof. Vulcu Bujor, şi „Meto lecţii şi albume cuprinzind dife tec de leagăn; BRAD: Eşalo PENTRU 24 ORE
lor la voiajul plăcut al călăto- nici o înregistrare., compa- Adăugind la tot ce s-a ară dica lecţiilor la învăţămîntul se rite aspecte ale activităţii din nul de aur; ILIA : Povestea ti
ral“, de prof. Emil Neamţu. şcoală ele. nerilor căsătoriţi; HAŢEG : Ul Vreme nestabilă cu cerul variabil mai
rilor. rînd aceste rezultate cu cele tat pină acum şi celelalte suc- timul viraj ; ORĂŞTIE : Nu aş mult noros. Vor cădea ploi slabe.
Discuţiile ce au urmat au scos Cabinetul îşi propune printre tepta luna mai; Un cintec stră Temperatura variabilă va fi cuprinsă
...Calea ferată este dată în din anul 1059,reiese că la ca- cese ale colectivului secţiei ^ în evidentă valoarea materialu altele să studieze probleme le bate lum ea; HUNEDOARA : ziua între 8 şi 15 grade iar noaptea
lui prezentat, fiind completat gate de practica elevilor în pro Nopţile Cabiriei; SIMERIA: E- între 4 şi 9 grade. Vini potrivit cu
seama secţiilor L. Acestea o pitolul „calitatea liniei", sec- L-ll Alba iulia (pînă. la 1 no cu exemple noi. ducţie, să organizeze un schimb şalonul ăe aur; SEBEŞ: Poves intensiticări din sectorul sud.
de experienţă cu Şcoala medie tea. tinerilor căsătoriţi; PETRO
repartizează districtelor, în ţia L -ll Alba iulia are o im- iembrie a.c.). şi anume, rea- Participanţii au cercetat apoi serală din Cugir etc. ŞANI : Departe de patrie: Nor- PENTRU URMĂTOARELE
cadrul districtelor echipele bunătăţire de 50 la sută. Este Uzarea producţiei globale in materialele prezentate în expo vtatidie Uiemen; LONEA : Bădă 3 ZILE
proporţie de 101.25 la sută, re- ţ ziţia organizată în incinta şco Prof. R. DANI! A rănii: TEIUŞ: Cartea junglei;
b răspundă de întreţinerea anumi- un rezultat demn de luat în lii, care cuprinde planuri calen Vreme schimbătoare cu temperatura
? tor porţiuni de linie. seamă, sînt cifre ce scot în ducerea preţului de cost cu ? ZLATNA: Blana ăe vizon: A- in scădere.
> Secţia L -ll Alba . Iulia are relief eforturile însufleţite ale 2.25 la sută şi o economie de S POLDUL DE SUS: Un meci ne
muncitorilor ceferişti din dis 299.000 lei (cu 146.000 lei pes- c obişnuit.
1 în primire nu mai puţin de trictele secţiei L -ll Alba Iulia.
te angaiarmerJAil. anual), ne 5
< 136 km. cale ferată şi răspun Vorbind despre oameni şi
de d'e activitatea mai multor hărnicia lor, trebuie să amin- putem, da seama de hărnicia
muncitorilor de la secţia L-ll
ş districte. Districte bune, cu tim dintre cei buni, pe cei mai Alba Iulia.
\ muncitori harnici şi pricepuţi, buni: muncitorii districtului GH. LUPAN
;v\V W '/v\W vV w V '\,W W W v /vVV'AA .'VVvVVV\/v/V/’v'n/V'V'V'* v'x/VS/VW'v