Page 37 - 1960-12

PROLETARI DIR TOATE TARILE, U M Ţ l-V A t
A nul XSI. Nr. 1856 M a rţi 13 d ec em b rie 1960
către popoarele din lumea întreagă
Noi, reprezentaţii partidelor comuniste şi muncito- a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, pătrunşi de
reşti de pe cele cinici continente ale lumii, oare ne-am în- sentimentul răspunderii pentru destinele omenirii, ne
trunit la Moscova ou prilejul celei de-a 43-a aniversări adresăm vouă cu chemarea
La Supflă g e n e r a l ă p e n f r u a p ă r a r e a plcst* î m p o t r i v a p r i m e j d i e i
unui nou război m ondiai.
Cu trei ani în urma, partidele comuniste şi muncito­
reşti au adresat popoarelor de pe întreg globul pătniîn-
tesc Manifestul Păcii.
De atunci, forţele păcii au repurtat victorii remar­
cabile în lupta împotriva aţîţătorilor la război.
Iar astăzi, cu încredere şi mai fermă în victoria cau­
zei păcii, putem lupta împotriva primejdiei de război
care ameninţă milioane de bărbaţi, iemei şi copii. Nicio­
dată încă în istoria omenirii n-au existat şanse atît de
reale pentru ca năzuinţele seculare ale popoarelor —
de a trăi în condiţii de pace şi libertate — să devină
fapt împlinit.
In faţa primejdiei unei cata'strofe militare, care ar
provoca jertfe uriaşe, pieirea a sute de milioane de oa­
meni şi ar transforma în ruine principalele centre^ale
civilizaţiei mondiale, problema menţinerii păcii frămîntă
mai mult ca' Pricind întreaga omenire.
Noi, comuniştii, luptăm pentru pace, pentru secu­
ritatea generală, pentru condiţii în oare toţi oamenii şi
toate popoarele să se bucure de binefacerile unei vieţi
paşnice şi libere.
Ţelul fiecăreia dintre ţările socialiste în parte şi ai
întregii comunităţi socialiste în ansamblul ei este de
a asigura o pace trainică pentru toate popoarele.
Socialismul nu are nevoie de război. Lupta istorică
dintre orînduirea veche şi cea nouă, dintrtf socialism şi
capitalism, trebuie rezolvată nu pe calea unui război,
mondial, oi prin întrecere paşnică, o întrecere menită
să arate care orînduire socială va obţine un nivel mai
înalt al economiei, tehnicii şi culturii şi va asigura ma­ rilor la război. Posibilitatea preîntâmpinării războiului tind sp re război şi înm ulţeşte forţele păcii.
selor populare cele mai bune condiţii de trai.
Noi’, comuniştii, considerăm că datoria noastră sfîntă
este de 'a1 face fot ce ne stă în putinţă pentru a salva
omenirea de ororile războiului modern.
Urmând învăţătura marelui Lenin, toate ţările- so­
cialiste au pus la baza politicii lor externe principiul
coexistenţei paşnice a statelor cu orânduiri sociale di­
ferite.
In epoca noa’stră, popoarele şi statele au o singură
alternativă: ori coexistenţa paşnică şi întrecerea din­
tre socialism şi capitalism, ori un război nuclear uci­
gător. ’Altă cale nu există.
De unde provine primejdia pentru pa'cea lumii1?
Despre pace vorbesc toate guvernele, dar nu vorbele,
ei faptele contează.
Astăzi cia şi în treeuif, organizatorii şi iniţiatorii răz­ ţărilor socialiste.
boaielor agresive sînt cercurile reacţionare monopo-'
liste şi militare din ţările imperialiste. Pacea este 'ame­
ninţată de politica guvernelor puterilor imperialisite
care, în pofida voinţei popoarelor for, impun ţărilor
cursa funestă a înarmărilor, aţîtă războiul rece împo­
trivă statelor socialiste şi a altor state iubitoare de
pace. înăbuşă aspiraţiile de libertate ale popoarelor.
SĂ VORBEASCĂ FAPTELE! ,ţ.
Popoarele au salutai propunerile cu plivire la dezar­
marea generală, totală şi controlată, făcute de Uniunea
Sovietică şi sprijinite cu căldură de toate ţările socia­
liste. Cine se împotriveşte înfăptuirii acestor propu­
neri ? Guvernele statelor imperialiste în cap cu Sta­
tele Unite ale Americii care, în locul dezarmării con­
trolate, propun un control asupra înarmărilor şi încearcă
să transforme tratativele pentru dezarmare în vorbă­
rie goală.
Popoarele se bucură că de doi ani cele trei mari
puteri nu au mai efectuat experienţe cu armia nucleară
Cine se împotriveşte înfăptuirii unui nou pas şi adop­
tării unei hotărâri pentru interzicerea definitivă a aces­
tor experienţe aducătoare de moarte ? Guvernele pu­
terilor imperialiste, care oroclamă fără încetare intenţia
lor de a relua experienţele ou arma atomica şi ame­
ninţă continuu să zădărnicească tratativele cu privire
la Interzicerea lor, tratative pe care au fost nevoite sa
le accepte sub presiunea popoarelor.
_ Popoarele nu vor ca ne teritoriile for suverane să ră­
mână baze militare străine'; ele se pronunţă împotriva
pactelor militare agresive, care limitează independenţa
ţărilor for şi ie pun într-o situaţie periculoasă.
Cine se opune acestui lucru ?
Guvernele statelor din blocul Atlantic, care oferă
militariştilor şi revanşarzilor vest-germani baze mili­
tare pe teritorii străine, le dau în rnînă arme de exter­
minare în masă, forţează înarmarea atomică a trupe­
lor N.A.T.O.
Cercurile cîrmuitoare din Statele Unite ale Americii,
oare au impus pacte militare agresive Japoniei. P a ­
kistanului şi altor state din Orientul Mijlociu şi din
Extremul Orient, le instigă împotriva ţărilor iubitoare
de pace. ţin sub ocupaţie Coreea de Sud, pe care au
fa b ric ă rii şi fo lo sirii arm ei nucleare, precum şi atransformat-o întru-un cap de pod militar al lor, reînvie
militarismul japonez, se amestecă în treburile interne
alto r genuri, de arm e de e x te rm in a re în m asă.ale Laosuluj şi Vietnamului de Sud. sprijină ne impe­
rialiştii olandezi în Trianul.de Vest, pe cei belgieni în
Congo, pe cei portughezi în Goa, precum şi pe alţi
colonialişti, oregătesc o intervenţie armată împotriva
vire ia dezarm area g e n e ra lă , to ta lă şi co n tro lată.revoluţiei cubane şi atrag în pacte militare ţările Ame­
ricii Latine.
S.U.A'. sînt acelea care ocupă insulă chineză Tai-
van, trimit continuu avioanele for militare în spaţiul
aerian ăl Republicii Populare Chineze şi totodată în­
calcă dreptul ei legitim de a avea reprezentanţi. în Or­
ganizaţia Naţiunilor Unite.
Rampe pentru lansarea rachetelor, gata de a intra
în acţiune, depozite pline cu arme nucleare, avioane
zburînd eu *ţpmbe cu hidrogert ia bord, vase de război
şi submarine gâtă de atac plutind pe mări şi oceane,
o reţea de baze militare pe teritorii străine — iată cum
arată practică contemporană ă imperialismului. In ase­
menea situaţii orice ţară de pe globul pământesc, mare
Penfru om enire nu exisfă în z ile le noasfre o sarcină mai ur­
gentă dacîf lupta împotriva prim ejdiei unui război racheto-nuclear,
4 pagini 20 bani pentru d e z a r m a r e a g e n e ra lă şi to ta lă , pentru m e n f in e r e a p ă c ii. N u
există în zilele noastre o datorie mai nobilă decît participarea
la această luptă.
Războiul nu este inevitabil, războiul poate ii p reîn tîm p in a t,
pacea p o ate fi a p ă ra tă şi c o n s o lid a tă !
(Din Apelul căire popoarele din lumea întreagă adoptat de Consfătuirea de Ic
Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şt muncitoreşti).
APEL r¦:z^ePvr-*-
m
Strungarul Şte
fan Berenyi lucrez
lariul şi nivelul de trai, să se mărească numărul con­ ză la atelierul d
strucţiilor de locuinţe, să se dea amploare asigurărilor întreţinere a lam
norului de 650 mn
sociale. de la Combinaţi
Nu admiteţi extinderea înarmărilor atomice, înar­ siderurgic Hun«
doara. In luna nc
marea militarismului german şi japonez cu arme de ex­ iembrie a.c., el şi-
îndeplinit norma î
terminare in masă ! proporţie de 130 1
Cereţi încheierea tratatului de pace cu cele două sută, executînd to'
odată piese de ce
state germane şi transformarea Berlinului occidental mai bună calitab
sau mică, poate fi cuprinsă pe neaşteptate de flacăra intr-un oraş liber, demilitarizat! In foto: Tov. Şte
unui război nuclear. Luptaţi împotriva încercărilor guvernelor puterilor fan Berenyi lu
crînd la strung.
De dragul intereselor egoiste ale unui pumn de mari imperialiste de a atrage noi ţări în războiul rece, în
monopoluri şi de colonialişti imperialismul împinge orbita pregătirilor de război! T*T
lumea în pragul războiului.
Cereţi lichidarea bazelor militare străine, retragerea — m-
Duşmanii păcii răspândesc născociri mincinoase des­ trupelor care se află pe teritoriile altor state şi interzi­
pre pretinsa „agresiune comunistă“. Ei au nevoie de cerea creării de noi baze militare. Luptaţi pentru elibe­ De !a pierderi la benefici
această minciună pentru a ascunde adevăratele for sco­ rarea ţărilor de pactele militare agresive care le-au
puri, pentru a paraliza voinţa popoarelor şi a justifica fost im puse! Luptaţi pentru încheierea unor acorduri După cum se OCTAVIAN POPA tocmit un piai
în ochii acestora cursa înarmărilor. privind zonele denuclearizate! ştie, întreprinde­ de măsuri tehni
directorul I.I.L. „Horia' co-organizatoric
M U N CITO RI, JĂRANI, IN TELEC TU A LII Nu lăsaţi să 'fie înăbuşită' libertatea eroicului popor rea noastră are Alba Iuiia
al Cubei, nici pe calea blocadei economice, nici pe calea sarcina de a menit să duc
O A M E N I DE B U N Ă CREDIN ŢĂ intervenţiei armate a monopolurilor am ericane! produce diferite Ia rentabilizare
DIN L U M E A ÎN T R E A G Ă ! Noi, comuniştii, luptînd pentru cauza clasei munci­ obiecte de larg întreprinderii.
toare şi a popoarelor, întindem mina social-democraţi-
Pentru omenire nu exisfă în zilele noastre o săirCină consum, necesare oamenilor Printre măsurile care au stat !
mai urgentă decît lupta împotriva primejdiei unui răz­ lor, membrilor altor partide şi organizaţii oare se pro­ muncii. La începutul activităţii, baza planului tehnico-organizt
boi racheto-nuclear, pentru dezarmarea generală şi to­ nunţă pentru pace, tuturor membrilor sindicatelor, tu­
tală, pentru menţinerea păcii. Nu există în zilele noa­ turor patrioţilor : acţionaţi împreună cu noi pentru apă­
stre o datorie mai nobilă decît participarea la această rarea păcii, pentru dezarmare. Să realizăm acţiuni co­
luptă. ordonate !
Este posibilă oare o pace trainică În lumea întreagă? Să făurim un front comun de luptă împotriva pregă­
Noi. comuniştii, răspundem : tirilor imperialiştilor în vederea unui nou război!
Războiul r.u esfe insviîabil, războiul poate Să apărăm împreună drepturile şi libertăţile demo­
cratice, să luptăm împotriva forţelor negre ale reacţiu-
fi preîntâmpinat, p a ce a po afe ii ap ă ra fă şi nii şi fascismului, împotriva rasismului şi şovinismului,
împotriva atotputerniciei monopolurilor, împotriva mi-
c o n so lid a tă !
litarizăriii atât a economiei cît şi a vieţii politice.
Această convingere a noastră este dictată n u numai
de voinţa noastră de pace şi de ura împotriva aţâţăto­ Lupfa pop oarelor penfru libertatea şi in­
dependenţa lor face să slăbească forţele care
întreprinderea avea doar ramu toric au fost corelarea muncite
ra alimentară, poligrafică, pie­ rilor direct productivi cu cei ir
decurge din faptele reale ale noii situaţii din lume. Se trezeşte la o viaţă nouă Africa, aie cărei popoare le, chimică, mori şi prese. Cu direct productivi, reducerea 1
Factorul tot mai hotărâtor aii contemporaneităţii de­ au suferit cel mai mult sub biciul robiei coloniale şi al timpul, în urma cerinţelor mereu maximum a materialelor, fără
exploatării barbare. Făurindu-şi state independente, crescînde ale oamenilor muncii, se face economii în detrimenti
vine sistemul mondial socialist. Guprimzînd peste o trej popoarele Africii păşesc pe arena istoriei ca o forţă au fost deschise noi ramuri de producţiei şi calităţii, urmărire
ime a omenirii, sistemul socialist, forţa lui principală tinără, tot mai de sine stătătoare şi iubitoare de pace. producţie, ca materiale de con­ consumurilor specifice de lubr
— Uniunea Sovietică — foloseşte puterea sa econo­ strucţii, extractivă, lemn, meta­ îianţi şi energie pe fiecare î
mică şi tehnîco-ştâ'inţifică în continuă creştere penfru a Dar colonialismul, condamnat de istorie, nu este încă lurgie ş’i altele. Astfel, în anul gregat, utilizarea mai raţional
paraliza acţiunile imperialismului, penfru a lega mîi- nimicit pină la capăt. 1959, valoarea producţiei glo­
nile partizanilor aventurilor războinice. a capacităţii maşinilor, introdi
Silnicia brutală şi teroarea barează calea spre liber- bale a crescut, faţă de anul
Ţinând sus steagul luptei pentru pace, mişdălrea mun­ 1950, cu 600 la sută. Cu toate cerea sistemului de salarizare î
citorească internaţională întăreşte vigilenţa popoarelor, tate_ popoarelor din Africa de Est, în coloniile bri­ acord (a majoritatea unităţile
însufleţeşte pe toţi oamenii cinstiţi de pe pămînt lă ac­ tanice şi portugheze. In Uniunea Sud-Africană regi­ acestea, întreprinderea noastră, care aveau condiţii create et<
ţiuni energice împotriva politicii agresive ă imperialiş­ mul rasist face ravagii. Sînt şase ani de cînd viteazul S-a stabilit de asemenea urmăr
tilor. popor algerian luptă pentru dreptul la independenţă na­ în anul trecut, a realizat planul
ţională, singerînd intr-un război care i-a fost impus de rea consumurilor specifice d
Popoarele de multe 'milioane de oameni din Asia, A- către colonialiştii francezi, sprijiniţi de complicii lor producţiei globale doar în pro­ materii prime şi materiale pri
frica şi America Latină, care şi-au cucerit libertatea şi atlantici. In Congo imperialiştii nu’ se dau în lături de porţie de 92 la sută, iar pierde­ introducerea fişelor limită Ia fié
independenţa politică, precum şi popoarele care luptă la nici un mijloc pentru a doborî prin maşinaţiuni şar- care produs de serie, evitare
pentru libertate naţională, devin luptătoare tot mai rile au crescut la circa 1.000.000
active pentru pace, aliaţi fireşti ai politicii de pace a lataneşti şi prin corupţie guvernul legal şi pentru a iei. La baza acestor deficienţe, stocurilor supranormative de ma
preda puterea marionetelor lor docile. terii prime şi materiale, evita
care au influenţat în mod nega­
Pentru pace şi coexistenţă paşnică se pronunţă sta­ Popoarele care şi-au cucerit dreptul la existenţă de rea de procluse finite care n
tele neutre, care nu sînt de acord cu politica agresivă a stat, independenţă, continuă să ducă o luptă grea îm­ tiv activitatea întreprinderii, a au Ia bază comenzi ferme, urmă
imperialiştilor. potriva colonialismului în noile sale forme, împotriva
colonialiştilor americani şi vest-germani, împotriva ve­ stat, pe fîngă alte cauze, activi­ rirëa preţului de cost pe îiecar
Mişcarea mondială a partizanilor păcii uneşte astăzi chilor asupritori englezi şi francezi şi a altor asupritori secţie în parte şi analizarea lt
tatea defectuoasă a sectorului ce­ în consfătuirile de producţie
ramic Sîntimbru, primit în anul reevaluarea mijloacelor de baz-
milioane de oameni. In fiecare ţară, participanţii la a- care încearcă să menţină cu orice preţ în mâinile lor şi altele.
ceastă mişcare caută să-şi apere patria de un nou incen­ bogăţiile naturale, minele şi plantaţiile, să împiedice 1959, prin comasare.
diu al războiului. Datorită punerii în aplicare j
dezvoltarea industrială a ţărilor care s-au eliberat, să le Conducerea întreprinderii, sub acestor măsuri, nici nezultatel
Unindu-se intr-o luptă hotărîtă, toate aceste forţe impună guverne corupte şi reacţionare. îndrumarea organizaţiei de par­
tid, împreună cu întregul colec­
iubitoare de pace sînt în stare să zădărnicească planu­ Fraţi din ţările care s-au eliberat de sub
rile criminale de război, să menţină pacea şi să întă­ colonialism şi din ţările care luptă penfru tiv de muncă, a analizat cu răs­
rească prietenia între popoare. eliberarea lor I
pundere deficienţele care au e-
Pacea nu vine de la sine. Ea poate fi apărată şi con­ BATE ULTIMUL GEAS AL’ COLONIALISMULUI ! xistat şi a luat măsuri corespun­
solidată numai prin lupta comună a tuturor forţelor iu­
bitoare de pace. zătoare. In primul rînd s-a în- (Confirmare tn pag. 2-a)
N o i com uniştii, ne a d re să m tuturor o a ­ Noi,^ comuniştii, sîntem cu v o i! Gu voi este puterni­ Cu planul anualîn
cul lagăr al statelor socialiste!
menilor muncii, pop oarelor de pe toate con­ Revizia de vagoane C oşlariu
împreună cu voi cerem recunoaşterea imediată şi
tinentele cu clie m a re a : necondiţionată a dreptului la existenţă independentă Muncitorii şi tehnicie­ In această perioadă, 0a răspuns ia chemă
pentru toate popoarele. nii reviziei de vagoane harnicul colectiv al re­ riie oţelarilor hunedo
Luptaţi pentru destinderea încordării internaţionale Coşlariu, desfăşurînd larg viziei de vagoane din reni, în primele t l iun
şi coexistenţă paşnică, împotriva „războiului rece“, îm­ Fie ca bogăţiile ţărilor voastre şi eforturile oameni­ întrecerea socialistă, fo­ Coşlariu a realizat eco­ ale anului, ceferiştii dii
potriva cursei înarm ărilor! Dacă mijloacele imense lor muncii să fie îndreptate numai spre-binele popoa­ losind metodele avansate nomii de materiale, car­ Coşlariu au colectat ş
cheltuite pentru înarmare ar fi folosite în scopuri paş­ relor voastre! de muncă, au realizat buranţi şi lubrifianţi în
nice, aceasta ar permite să se îmbunătăţească situaţia şi depăşit la data de 1 valoare de 60.000 iei, iar expediat oţelăriilor 51
maselor populare, să se reducă şomajul, să crească sa­ Lupta voastră pentru suveranitatea deplină şi inde­ decembrie planul anual productivitatea muncii
pendenţa economică, pentru libertatea voastră, serveşte al producţiei globale în a crescut faţă de 1959, tone fier vechi.
cauza sfîntă a păcii. proporţie de 101 ia sută. cu 8,8 la sută.
ADRIAN OŢOIL
NOI, REPREZENTANŢII PARTIDELOR COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI, NE ADRESAM GU CHEMAREA:
corespondent
căire bărbafi, femei şi tinerel,
către oamenii de toate profesiunile şi din toate păturile sociale,
către tofi oamenii, indiferent de convingerile !or politice şi reli­ G. O. D eva
gioase, indiferent de naţionalitatea şi de culoarea pielii lor,
In ziua de 8 decem­ sarcinile planului anual. dele clădirilor şi inie
către tofi cei ce îşi iubesc patria şi urăsc războiul. brie, colectivul de mun­ In acest an, I.G.O. Deva rioare, s-au amenaja
citori, ingineri şi tehni­ a depus o muncă sus­ 100 ari zone verzi, s-ai
Cereţi interzicerea imediată a experimentării, cieni din cadrul între­ ţinută la înfrumuseţarea asfaltat străzi şi s-ai
prinderii de gospodărire oraşului. Printre altele făcut reparaţii pe o su­
orăşenească Deva, a ra­ s-au efectuat 160.000 prafaţă de 4-700 mp
portat că şi-a îndeplinit m.p. zugrăveli, la faţa- etc.
Cereţi încheierea imediată a unui acord cu pri­ Fier vechi pentru
In uitim ele 5 luni
tr ,W U ?on,temPor,ană sa mai con- Fie ca in locul grupărilor militare să triumfe o cola- După ieşirea din schimb
rbaolrairnetrepriteotaetneeaţăsrciăl,e Iun larg schimb comercial şi cultu- Muncitorii ceferişti din Districtul III
mmooaarrttee şsii ddifssttrruugwerree, liiie c"a' Ţel"e™ s*a6 slaudjeuacsactăoarpeentdrue Brigada utemistă de muncă patrio­ lila, au colectat, numai în ultimele 5
fo epoca noastră tică de la O.S.M. II a Combinatului luni ale anului 1960, cantitatea de MO
binele oamenilor, pentru progresul om enirii! hunedorean, condusă de tov. Aurel Gri- mii kg. fier vechi, din care 120 mii
şan, a organizat î-'. ziua de 6 decem­ kg. au şi fost expediate oţelăriilor.
FORJELE PĂCI! S Î N T SUPERIOARE FORJELOR RĂZBOIULUI! brie, după ieşirea din schimb, o ac­
ţiune de colectare a fierului vechi. La colectarea fierului vechi, cu
multă însufleţire au muncit şefii de
Acţiunea s-a soldat cu colectarea şi echipă isăilă Godreanu şi Iulius Bur-
predarea a 9.000 kg. fier vechi. za, muncitorul Teofil Grişan şi alţii.
verent şi activ pentru pace şi prietenie între popoare. .o r COmU" ÎŞlii W M*
IOAN OLARU GHEORGHE BALA'
P A C E A VA ÎNVINGE RĂZBOIUL!
corespondent corespondent