Page 38 - 1960-12
P. 38
pag. 2 CZ32ZE3S2B5S5T3CS^IS5S555C,$!2?55,SXra?5SB53,^L>cnCTrFcrp«vi DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 1856
B3*fcma55î3aaC5BgE35fflg ZZaSSEHgSK mXUmsr?8BB8R8BSBBBBBB«±WJ*SMi*aatSQDflBn
De fa pierderi la beneficii' Cuvînfijl depufafilor
(Urmare din pag. l-a) uşoară a mobilei metalice, un Pe Valea Cacoviţei
produs nou al întreprinderii.
n-au intim at să se arate. Aşa Introducerea micii mecanizări
de pildă, în sectorul ceramic a permis executarea de produse Primăvara şi toamna, In ur pornisem la treabă, ne-am gin-
Sîntimbru, care în anul 1959 a noi încadrate în preţul de cost. ma ploilor sau după topirea ză dit că e bine ca peste această
înregistrat cele mai mari pier Prin introducerea micii mecani pezilor Valea Gacoviţa din ra vale să construim şi un pod cu o
deri, acum preţul de cost la mia zări la uscarea artificială a cără za comunei Săsciori ne pricinuia deschidere de 8 metri. Majori
de cărămizi a fost redus cu 95,30 mizilor şi ţiglelor s-a reuşit ca multe necazuri. Apele ei inun tatea materialelor le-am procu
lei. timpul de uscare al cărămizilor dau suprafeţe mari de teren a- rat pe plan local iar lucrările au In clişeu: Scenă
Prin aplicarea unor măsuri să se reducă de Ia 21 zile la 4 gricol şi chiar unele locuinţe fost executate numai prin mun din filmul „Pasă
din împrejurimi. De aceea, în- că voluntară, ceea ce a dus la rea cerului“.
tehnico-organizatorice, s-a reu zile, iar a ţiglelor de Ia 30 zile Ia tr-o adunare recentă cu cetăţe economisirea a încă 15.000 lei.
nii din circumscripţia unde sînt i+’r
şit ca ş! la unele produse noi să 6 zile. Totodată au fost înlocuite deputat, am sugerat acestora i- Pentru executarea ambelor lu
deea de a porni o acţiune‘patrio crări s-au prestat de către ce Filmul „Pasărea cerului“,
se reducă mult preţul de cost, investiţiile pentru şoproane de tică pentru îndiguirea văii. Pro tăţeni, atît cu braţele cit şi cu
punerea s-a bucurat de spriji atelajele circa 13.000 ore de
cum sînt parazăpezîle metalice,. uscat cărămizi, în valoare de nul unanim al cetăţenilor. Mun muncă voluntară. Cit despre e-
ca a fost organizată pe circum
mobila cameră combinată şi bu circa 300.000 lei şi Ia uscătoriile scripţii' electorale şi in timp de videnţieri, aş putea spune că
numai două săptămîni s-au a-
cătărie, dulapuri tip „Pichet" şî pentru uscat ţigle în valoare de toţi cetăţenii comunei au mun
menăjat ambele maluri ale văii
vestiare, tucerie comercială şi 125.000 leî. cit cu entuziasm. In mod deo
pe o lungime de circa 400 metri.
altele. Măsurile arătate mal sus au sebit insă ţin să scot în eviden
Dar Ia succesele din acest an dus Ia realizarea de circa 200.000 ţă aportul tovarăşilor Bogdan
a contribuit şi entuziasmul cu Iei beneficii peste plan şi Ia rea
care muncitorii au desfăşurat în lizarea de economii la preţul de
trecerea socialistă. Aceasta a cost în valoare de peste 1.000.000
fost mai bine organizată, pe e- Iei în numai 10 luni din acest an.
Dezbătînd cifrele de plan pe
chipe şi brigăzi, cuprinzînd 86 anul 1961, întregul nostru co După devizul întocmit, lucrarea Ioan lui Moisi, Nicolae Precu- Clubul popularizează producţie a studiourilor ci
la sută din totalul salariaţilor. lectiv ş'i-a exprimat hotărîrea de trebuia“ să coste 77.000 lei. Dar
Urmărirea în fiecare decadă şi a depăşi sarcinile de producţie prin munca patriotică a oame pescu, Dumitru Faur, Drăghici inovatorii şi fruntaşii nematografice „Hunnya"
lună a rezultatelor din întrecere, cu 2,5 la sută şi de a realiza nilor s-a făcut o economie faţă Vasile lui Leontina, Ioan Rai- ăin Budapesta, rulează pe
cît mai multe economii. Pentru de deviz în valoare de 33.000 ca şi alţii. uzinei ecranul cinematografului
stimularea fruntaşilor în produc îndeplinirea acestui angajament, lei. „Filimon Sîrbu“ din Deva
ţie a făcut ca întrecerea să dea conducerea întreprinderii, spriji IOAN DRĂGHICI in silele de 12, 13 şi 14 de
rezultate tot mai bune. Ţinem să nită de colectivul de muncitori, De asemenea, pentru că tot cembrie.
evidenţiem, pentru munca spor tehnicieni şi ingineri, sub îndru deputat raional în circum
nică desfăşurată, colectivul de ia marea organizaţiilor de partid, scripţia electorală nr. 52
seotorul ceramic Sîntimbru, lă- a întocmit un plan de măsuri
cătuşerie I, tipografie şi altele. tehnico-organizatorice pe secţii, — Săsciori
Dintre fruntaşii în producţie a- cît şi un plan tematic de inovaţii
mintim pe tov. Trifan Pleşa, Ni- şi un plan de introducerea teh Lucrări cu care ne nundrim Entuziasmul şi preocuparea munci In materialul prezentat Ha staţie s-a G ăsiţi
colae Groza, Sabin Bîldea, Ioan nicii noi. Acestea vor permite
Volonciu, Mihai Ileş şi alţii. JJn ca în anul viitor să îndeplinim torilor de la U. M. Gugir pentru per arătat că această inovaţie aduce uzi în librării:
aport deosebit în creşterea pro
ductivităţii muncii şi realizarea ritmic planul de producţie chiar fecţionarea continuă a procesului de nei economii antecalcúlate de 60.000
de economii la preţul de cost, din primele zile sî fiă_ putem ji- In ultimul timp, In comuna Acum clădirea şcolii este in ro producţie şi pentru obţinerea de eco lei. Tot în cadrul acestei rubrici au 1 'r~~'1 ’ / •/—*/—>/•—>
precum şi o influenţă pozitivă vra astfel oamenilor muncii pro Ungurei, raionul Sebeş, s-au În şu şi acoperită. De menţionat
duse de larg consum mai multe făptuit multe lucruri bune la ca că o mare parte din materialele nomii s-a concretizat printr-un însem tost popufarizaţi tovarăşii Ioan Monu,
asupra beneficiilor a adus şl co re aportul cetăţenilor s-a făcut necesare construcţiei, ca piatră,
lectivul cabinetului tehnic care a şi mai bune. simţit din plin. Dacă vorbim nu nisip şi altele, au fost procurate nat număr de inovaţii aplicate în pro autor a doua inovaţii ce aduc uzinei [• — In ajutorul celor ce urmea-
sprijinit munca creatoare a ino mai de construcţia şcolii de 4 pe plan local. Pentru aceasta ( ză cursurile serale de partid a-
vatorilor şi raţionalizatorilor din ani, trebuie să spunem că aici putem evidenţia in mod deose ducţie, ceea ce le-a asigurat primul economii în valoare de 50.000 lei, şi [ nul I- oraşe şi sate, 4 IR pag.,
întreprinderea noastră. Astfel, în cetăţenii au prestat plnă acum bit pe cetăţenii Valentin Solo- [ 5,60 lei, în limba rottiînă.
acest an au fost înregistrate 15 muncă voiuntară ce se ridică mon, Martin Mai, Susana Şte loc pe regiune. ing. Octavian Olarii, care a conceput
inovaţii dintre care 13 au fost la valoarea de circa 12.000 lei. fani, Ioan Ludoşan ' şi alţii.
Giubul muncitoresc cultivă prin ac un dispozitivde marcat eclise pentru
Tot în ultimul timp, prin mun
ca voluntară a cetăţenilor din ţiunile întreprinse mîndria de a fi i- lanţuri, ce aduce economii postcalcu- L — In ajutorul celor ce ur
comună s-au mai construit două
poduri din ciment, o remiză novator sau fruntaş în producţie. Emi late în valoare de 64.709 lei. mează cursurile serale de partid
anul [I oraşe, 320 pag., 4,75
siunile locale ale staţiei de radiofica- O frumoasă popularizare li s-au fă ^t ^
re popularizează inovatorii şi inova cut şi brigăzilor de la turnătorie, con [ iei, în limba maghiară.
ţiile lor, precum şi duse de Grăciun
muncitorii fruntaşi Pantea şi Achim C — Lecţii în ajutorul celor ce
t studiază istoria P.M.R., 660
în producţie şi echi 3-it ip .fiţ i m i l Pienaru, care şi-au ^ Paff., 17 lei, în limba maghiară.* -j
pele şi brigăzile cu îndeplinit planul de
aoiicat.e, iar două se află în stu pentru ndăpostirea materialelor cele mai bune rezul pmdueţiei producţie pe anul t — Lecţii în ajutorul celor ce
diu. Numai inovaţia „Maşina de pompieristice şi s-a demolat o tate. Astfel, la „Te 1960 în 10 luni, în- ţ studiază statutul P.M..R, 256
tras ţevi 1a rece din banda de şcoală veche. Intr-o adunare levizorul“ uzinei, au sumînd economii în [ pag., 3,35 lei, în limba rominâ.
oţel" a adus economii de 28.000 populară, ţinută de curînd, s-a fost popularizaţi valoare de 6.584 ţ — In ajutorul celor ce urmea-
hotărit ca în anul viitor să se fruntaşii în producţie. Printre aceştia lei. In ziua de 3 noiembrie a. c., cînd
Iei, permiţând şi o executare mai continue lucrările pentru termi se află Horea Barbu, care şi-a depăşit sectorul turnătorie şi-a îndeplinit pla l[ ză cursurile serale de partid a- -j
narea şcolii de patru ani şi să pianul de producţie cu 130 la sută, nul pe 1960, clubul a organizat săr nul II sate, 432 pag., 7 lei, in i
se înceapă lucrările de electri Emil Stroc, cu 125 la sută, Zincă bătorirea „revelionului“ pentru mun hruba romînă. J
Pentru grădiniţa ficare a comunei. Sîntem siguri Mircea. cu 34 ia sută, Nicolae Lungu— citorii de lâ turnătorie. Despre succe P. NIKITIN: Economie poli-
că şi in aceste acţiuni cetăţenii 135 la sută, losif Mareş — 140 la sele sărbătoriţilor a vorbit tovarăşul tică — manual popular, 408 )
copii ne vor sprijini p rin . munca lor sută, Dionisie Stanciu — 137 la sută, Nicodim Roşea, director general ai u- pag., 7,65 lei, în limba romînă. 1
patriotică pentru că toţi sînt
Adunarea populară ce a avut dornici ca Ungureii să devină Remus N'oja — 108 la sută şi alţii. zinel. 1. RADULESCU: Statui de- 1
loc de curînd în satul Ghelar, lot mai frumos.
a analizat felul cum s-au gospo La rubrica inovatoTului, staţia de In holul clubului, în vitrina frumos
dărit banii din contribuţia vo SAMOILĂ TI LE AGA
luntară pe anul 1960. S-a sta radioficare a popularizat pe tovarăşii amenajată sînt expuse fotografiile ino q mocrat popular — instrumentul )
bilit că în anul 1960, s-au În deputat în Sfătui popular Nicolae Voina şi ioan Vlaicu, care au vatorilor şi ale fruntaşilor în produc
casat cu 5.785 lei mai mult faţă al comunei Ungurei realizat un dispozitiv de laminat ban ţie. Alături de fotografiile brigăzilor r principal de construire a soda- 3
de suma votată, iar banii au fost da pentru bucşa lanţului'de bicicletă. conduse de Achim Pienaru şi Grăciun
întrebuinţaţi la procurarea de . ¦•*^ Pantea, éste expusă şi fotografia echi- iismuiui în R.P.R., 132 pag., 2,90
materiale’ pentru construirea u- Í- lei, în limba romînă.
nei' grădiniţe de copii. Aduna Satul va fi
rea generală a votat şi contri M. CERNEA: Filozofia Mar- 1
buţia voluntară pentru anul '¦* ¦ \ pei de forjori condusă de Ioan Gros,, 1
1961. Valoarea contribuţiei se care şi-a depăşit regulat planul cu r( xist-leninistă — materialism dia- J
ridică la suma de 32.860 lei, cu electrificat 40—48 Ia sută, înscriind în trei luni
care se vor continua lucrările la economii în valoare de 5.841 lei, la L lecţie şi materialism istoric, E- )
grădiniţa copiilor din Ghelar.
capitolul productivitate a muncii care L diţia ll-a, 116 pag., 2,35 lei, în
PAVEL BLAGA (j limba romînă.
dirigintele Oficiului P.T.T.R. ) Colectiviştii şi intovărăşlţli familie, contribuţia ce-i re- ) a crescut cu 32 ia sută. C — Probleme de economie in- 1
. ăin satul Ostrov, raionul Ha. Tot în scopul popularizării şi stimu
Ghelar '< te9, doresc de mai mult timp vine. <, r dustrialâ, 400 pag., 7,05 lei, in ^
\ cun r t şio -i înir r t sar x n tu+ A . l1 l1or să~ J S ardJ ă -br. e_- larii fruntaşilor în producţie, clubul a
— Ca să începem lucrările ? prezentat două spectacole (unul de tea [ limba romînă. 4
tru şi unul de cîntece .şi dansuri) în
cit mai repede, — şi-au ex- L chinate acestora. De asemenea, în pro t C. VLAD : Marxism-leninismul ~)
gramele celor 8 brigăzi artistice de a-
i CUI electric. Este o dorinţă primat mai mulţi cetăţeni i gitaţie/existente aici, sînt popularizaţi ^ despre stat şi dictatura proleta- •]
cu regularitate fruntaşii în producţie.
firească. Viaţa lor este acum părerea — trebuie să strîn-' ţ L riatului, 144 pag., 2,90 lei, în 1
In preocuparea comitetului sindica
> alta, mai fru- gem banii in ţ tului şi a conducerii clubului munci L limba romînă. î
cel mai scurt < toresc din Cugir la ora actuală stă
’ moaşă, mal tm- găsirea de noi forme de popularizare
şi sărbătorire a celor mai harnici mun
¦ belşugată. Toa- timp. > citori, ceea ce e un fapt pozitiv, demn ( — Organizaţiile de partid şi ¦]
de urmat şi de alte cluburi muncito
( te acestea ii — Eu — a p t şcoala, 360 pag., 5,85 Iei, în| 1
¦: îndreptăţeşte să spus atunci E- l L limba romînă. 3
Conferinţe la sate Gel ce mînuieşte arcuşul nu aspire spre mai mii Minţoi — 5 ( CL. GUŞMIRMIHAILOVIGI : ]
este solist al Filarmonicii de Stat l Mişcarea muncitorească din Ro- )
din Bucureşti, dar măiestria lui bine. ib
este bine cunoscută muncitorilor
din Căian. Nu odată l-au as Be ac&ea, m-am liotărît ^
cultat ei pe tovarăşul lor de cină, In cadrul §
Din iniţiativa comitetului ra cu privire la planul de dezvol muncă, tehnicianul de la secţia adunării cetă să şi plătesc s j- mînia între anii 1917—1921. î
ional P.M.R. Haţeg, au fost ex tare al economiei naţionale pe furnale, Romulus Pereni, cîntînd ţeneşti de vota
puse in faţa membrilor gospodă anul 1961. Sarcinile de plan ce re a contribu 500 lei clin con L Crearea P.G.R., 352 pag., 8,90
riilor agricole colective şi a ţăra revin regiunii Hune'doara pentru
nilor muncitori, mai multe con tribuţia volun reşti din regiune. L lei, în limba romînă.
ferinţe pe teme politice şi eco 1961“.
Conferinţele expuse au fost tară. D. CRICOVEANU 7 «— t u__/1__/1—f «_r * - t . r . t ,_/ . t L
Exemplul lui
ţiei voluntare
( s-a pus în dis- a fost urmat
nomice printre c a re : „Ţă ascultate cu viu interes de lo în orchestra semisimfonică a clu < cuţie ce să se facă cu banii, şi de alţi cetăţeni ăin Cat. So-
rănimea muncitoare urmea cuitorii satelor şi comunelor, ele bului la vioară sau în formaţia au hotărit cu toţii să execute lomon Bas şi Valentin Bum- jA f
ză cu încredere calea agri fiind prezentate de membri ai de estradă la fierăstrău. S cu ei electrificarea satului. bravă au achitat şi ei imediat
culturii socialiste trasate de comitetului raional de partid, j, Adunarea a votat frum.oasa
partid“, „O însufleţitoare che activişti, lectori propagandişti ai In clişeu: Exerciţiu la fierăs ( sumă de 50.000 lei, bani ne cite 100 lei din contribuţia
mare la luptă pentru menţi seminarului permanent etc. trău.
cesari terminării lucrării. A- voluntară. S-au încasat ast
poi d-a stabilit pentru fiecare fel, în cadrul adunării, 2.500
nerea şi întărirea păcii“, „Lu NICU SBUCHEA lei ăin contribuţia voluntară. FOTBAL ă organizat de curînd un inte-
crările plenarei C.C al P.M.R. resant concurs de rezistenţă şi
corespondent ~~
o©©*®®®®©©®®®ss@es-®®©®©c?ec 'V3-3©©®ffi©©©@@@'S®®3 tS©-®®®©©®©©®©®©©©®®®®®®®®©©®©®®®”©5®®®®®®®®®®®®®®®®®®®®®1®® Toate acestea sînt o urma M e t a l u r g i s t u l C u g i r — regularitate ta care au pârtiei.
: 1Cel de-al IlI-lea Congres al
C o m b a te r e amuncii din agricultură sarcini o© grijă cfa vacile de reproducţie să re firească a liotăririi cetăţe A .S.A. Sibiu 5 -2 (1-1) pat “n numSr de 16 motoritl|iiti
'? nilor de a face un lucru bun,
P.M.R. a pus în faţa oamenilor na execute munci grele. Intr-un meci amical metalur- din raion. Deşi traseul a fost
giştii din Gugir au obţinut o destul de greu, concursul s-a
Pentru combaterea sterilităţii) folositor şi cît mai repede... victorie categorică asupra for bucurat de un Irumos succes.
deosebite în domeniul creşterii patologice se recomandă ca a-^ yj?a fac i>una gospodari.
vacilorcare asigură realizarea de mari
animalelor, una din ramurile nimalele de reproducţie să fie> V. F.
examinate periodic de către spe-^ A/ AAAA ..•~v's maţiei A.S.A. Sibiu care acti Primul loc a fost ocupat de con
cialişti, iar la mlontă se vor fo
venituri băneşti. Deşi anul a- intentarea care duce la îngrăşa- Cea mai mare parte din aceste vează în campionatul regional curentul Ernest Pcdranschi.
de fotbal. Jocul s-a desfăşurat
cesta în regiunea noastră dez rea excesivă a animalului, ad boli se transmit de la animalul losi numai animale sănătoase.
A început f a z avoltarea sectorului zootehnic a ministrarea unor raţii incom bolnav la cel sănătos prin mon S. BĂLOIIJ
Pericolul transmiterii diferite pe un timp răcoros şi pe un te
luat amploare, totuşi mai sînt plete (din oare lipsesc concen tă, şi în special prin monta na lor boli prin montă este astăzi ren desfundat. Scorul a fost corespondent
fin a lă a celui de-alîncă numeroase unităţi agricole tratele, sărurile minerale etc.), turală.
mult redus prin folosirea pe deschis de Marin de la A.S.A. Popice
Sibiu, în min. 18. După 15 mi
scară largă a însămînţărilor ar
II-lea F estivalsocialiste Oare nu au realizat în furaje de proastă calitate (mu Destul de des se întîlneşte în
cărcătura stabilită de animale cegăite, recoltate prea tîrziu gospodării aşa-numita sterilita tificiale. nute metalurgiştii egalează prin
bienal de teatru înfîinire amicalăla suta de ha. Se impune deci etc.). Dintre greş&Ple de între te falsă care se datoreşte nepre-
O altă recomandare de care Adam.
ca o necesitate obiectivă dez ţinere amintim adăposturile ne zentării vacilor la montă la mo trebuie să ţinem seama este a- In pa’rtea doua a întîlnirii
de am atorivoltarea prin toate mijloacele a corespunzătoare (întunecoase, mentul potrivit, folosirii prea
ceea de a prezenta vaca la mon gazdele pun stăpînire pe joc. Da Arena de popice din Cerlej
torită unei tactici şi tehnici bu a găzduit duminică o frumoasă
creşterii animialelor. O atenţie prea reci, cu par- dese a taurilor tă imediat după apariţia căl ne, gazdele măresc scorul prin şi disputată intilnire amicală.
Vizuru, Dumitru, Voinescu şi Echipele Aurul Certej şi Fla
deosebită trebuie să se acorde . doseală stricată la montă sau durilor şi repetarea ei d>upă In sala Teatrului C.G.S. din Mihai. In ultimele minute de joc
însă în acelaşi timip înmulţirii etc.), lipsa de S ia fu l m e d i c u i u i folosirea unor 10—12 ore. La trei luni după Capitală a început sîmbătă du-
animalelor de rasă în cadrul tauri care au montă, vacile trebuie controla pă-amiază faza finală a celui
unităţilor socialiste. Pentru a sperma de cali-
obţine an de an o prăsită bună mişcare în aer li v e te rin a r te dacă au rămas gestante. Va de-al II-lea festival bienal de apărătorii metalurgişti sînt ne mura roşie Deva şi-au disputat
trebuie să se înlăture toate cau ber şi exploata cile care au fost găsite neges- teatru de amatori „I. L. Gara-
zele care duc la îngreunarea tante, precum şi acelea oare nu giale“. La această fază partici voiţi să scoală mingea din poar întiielatea. in cadrul unui con
creşterii şeptelului. Una din a- rea excesivă a fe iHEewBBnioaasB» ţaţe inferioară. au rămas gestante după trei pă 30 de echipe de teatru ale tă astfel că întîlnirea ia sfîr- curs de popice la proba de 100
eeste cauze este şi sterilitatea a- monte repetate, trebuie tratate. şit cu rezultatul de 5-2 în fa bile (50 bile in plin, 50 izolat).
nimialelor. Ea trebuie înlătura melelor. Toate cauzele amintite Pentru reducerea numeroase voarea gazdelor.
tă prin toate mijloacele. Cele mat bune rezultate le-au
pot împiedica formarea celule lor cazuri de sterilitate şi a A condus bine arbitrul Ioan
In rîndurile de mai jos vom
indica cîteva din cauzele care lor sexuale la animalele neges- pierderilor produse de ea, cres Creşterea unui tineret în con sindicatelor, căminelor culturale obţinut popicarii echipei gazdă,
provoacă sterilitatea, şi mijloa
cele prin dare aceasta se poate tante, iar la cele gestante pet cătorii de animale trebuie să ia diţii cit mai bune constituie un şi caselor raionale de cultură, Bidea (Cugir).
determina avorturi. O altă cau o serie de măsuri de prevenire mijloc foiarte eficace de luptă precum si 16 echipe de teatru Metalurgistul a aliniat urmă care au doborît toţi peste 300
împotriva sterilităţii. de păpuşi şi un însemnat nu toarea formaţie: Jiroş (Roşu) lemne. Scorul întîlnirii 1.930—
ză care duce Ia sterilitate este şi în unele cazuri de tratament. măr de recitatori şi cititori ar — Olteanu, Tirnăveanu, Ghinea 1.738 pentru Aurul Certej.
Astăzi se duce o acţiune sus tistici. — Dumitru, Jurcă — Băcuieţ,
vîrsta animalelor. Vacile prea în primul rind trebuie să se ţinută şi dirijată pentru comba Voinescu, Gavrilă, Vizuru, Po- O bună comportare au avut
terea sterilităţii, prin examinări povici (Mihai). concurenţii Ioan Tuţac cu 311
bătrîne nu mai rămîn gestante asigure o alimentaţie şi o îngri
deoarece organele de înmulţire jire cît mai corectă. In hrana
înlătura. se atrofiază. vacilor trebuie să intre furaje periodice a tuturor animalelor Din regiunea noastră participă
Sterilitatea vacilor poate fi de Deosebit de importantă de bună calitate şi in cantităţi
este de reproducţie, prin tratarea tu formaţia de teatru a clubului M. VÎLCEANU lemne doborîte, T. Biciuc şi
natură alimentară şi igienică — sterilitatea patologică, care este suficiente, ca : fin de lucerna turor vacilor găsite bolnave spre muncitoresc din Cugir, cea a corespondent .'urca de la Aurul Certej,. S/'i-
urmare a alimentaţiei şi între o urmare a diferitelor boli con sau de trifoi, concentrate, ră- a fi redate cît mai repede re căminului cultural din Cimpa, Concurs de reguîariîaîe bo, Petrişor şi Cirpaci de la
ţinerii greşite. Cauzele alimen tagioase sau parazitare, cum dăeinoase, nutreţ însitozat şi să producţiei şi „prin folosirea în- recitatorul artistic Ion AAoisin şi şs rezisiemfă Flamura roşie.
tare cele mai importante s în t: sînt bruceloza, vaginita granu- ruri minerale. Zilnic, vacile tre formaţia de păpuşari a clubului D. RETCU
sub alimentaţia care duce la loasă etc.,. precum şi boli ale buie să facă mişcare la păşune sămîntarilor artificiale'. sindicalelor din Deva. Comisia raională de auto-mo-
slăbirea animalului, supraali- uterului, ovarelor sau a vaginei. sau în padocuri. Se va avea x I. MĂRGINEANU te din cadrul U.C.F.S. Petroşani 'corespondent
medic veterinar