Page 38 - 1960-12
P. 38

pag. 2                                      CZ32ZE3S2B5S5T3CS^IS5S555C,$!2?55,SXra?5SB53,^L>cnCTrFcrp«vi                                            DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                 N r . 1856

B3*fcma55î3aaC5BgE35fflg ZZaSSEHgSK                                                                                                              mXUmsr?8BB8R8BSBBBBBB«±WJ*SMi*aatSQDflBn

De fa pierderi la beneficii' Cuvînfijl depufafilor

         (Urmare din pag. l-a)                uşoară a mobilei metalice, un                                 Pe Valea Cacoviţei
                                              produs nou al întreprinderii.

n-au intim at să se arate. Aşa Introducerea micii mecanizări
de pildă, în sectorul ceramic a permis executarea de produse Primăvara şi toamna, In ur­ pornisem la treabă, ne-am gin-
Sîntimbru, care în anul 1959 a noi încadrate în preţul de cost. ma ploilor sau după topirea ză­ dit că e bine ca peste această
înregistrat cele mai mari pier­ Prin introducerea micii mecani­ pezilor Valea Gacoviţa din ra­ vale să construim şi un pod cu o
deri, acum preţul de cost la mia zări la uscarea artificială a cără­ za comunei Săsciori ne pricinuia deschidere de 8 metri. Majori­
de cărămizi a fost redus cu 95,30 mizilor şi ţiglelor s-a reuşit ca multe necazuri. Apele ei inun­ tatea materialelor le-am procu­
lei. timpul de uscare al cărămizilor dau suprafeţe mari de teren a- rat pe plan local iar lucrările au                                                                                                                                                                                                                                             In clişeu: Scenă

Prin aplicarea unor măsuri să se reducă de Ia 21 zile la 4                                                  gricol şi chiar unele locuinţe       fost executate numai prin mun­                                                                                                                                                                         din filmul „Pasă­
                                                                                                            din împrejurimi. De aceea, în-       că voluntară, ceea ce a dus la                                                                                                                                                                         rea cerului“.
tehnico-organizatorice, s-a reu­ zile, iar a ţiglelor de Ia 30 zile Ia                                      tr-o adunare recentă cu cetăţe­      economisirea a încă 15.000 lei.
                                                                                                            nii din circumscripţia unde sînt                                                                                                                                                                                                                i+’r
şit ca ş! la unele produse noi să 6 zile. Totodată au fost înlocuite                                        deputat, am sugerat acestora i-         Pentru executarea ambelor lu­
                                                                                                            deea de a porni o acţiune‘patrio­    crări s-au prestat de către ce­                                                                                                                                                    Filmul „Pasărea cerului“,
se reducă mult preţul de cost, investiţiile pentru şoproane de                                              tică pentru îndiguirea văii. Pro­    tăţeni, atît cu braţele cit şi cu
                                                                                                            punerea s-a bucurat de spriji­       atelajele circa 13.000 ore de
cum sînt parazăpezîle metalice,. uscat cărămizi, în valoare de                                              nul unanim al cetăţenilor. Mun­      muncă voluntară. Cit despre e-
                                                                                                            ca a fost organizată pe circum­
mobila cameră combinată şi bu circa 300.000 lei şi Ia uscătoriile                                           scripţii' electorale şi in timp de   videnţieri, aş putea spune că
                                                                                                            numai două săptămîni s-au a-
cătărie, dulapuri tip „Pichet" şî pentru uscat ţigle în valoare de                                                                               toţi cetăţenii comunei au mun­
                                                                                                            menăjat ambele maluri ale văii
vestiare, tucerie comercială şi 125.000 leî.                                                                                                     cit cu entuziasm. In mod deo­
                                                                                                            pe o lungime de circa 400 metri.
altele.                                       Măsurile arătate mal sus au                                                                        sebit insă ţin să scot în eviden­

Dar Ia succesele din acest an dus Ia realizarea de circa 200.000                                                                                 ţă aportul tovarăşilor Bogdan
a contribuit şi entuziasmul cu Iei beneficii peste plan şi Ia rea­
care muncitorii au desfăşurat în­ lizarea de economii la preţul de
trecerea socialistă. Aceasta a cost în valoare de peste 1.000.000
fost mai bine organizată, pe e- Iei în numai 10 luni din acest an.
                                                 Dezbătînd cifrele de plan pe
chipe şi brigăzi, cuprinzînd 86               anul 1961, întregul nostru co­                                După devizul întocmit, lucrarea      Ioan lui Moisi, Nicolae Precu-                                                       Clubul popularizează                                                                          producţie a studiourilor ci­
la sută din totalul salariaţilor.             lectiv ş'i-a exprimat hotărîrea de                            trebuia“ să coste 77.000 lei. Dar
 Urmărirea în fiecare decadă şi               a depăşi sarcinile de producţie                               prin munca patriotică a oame­        pescu, Dumitru Faur, Drăghici                                                     inovatorii şi fruntaşii                                                                          nematografice „Hunnya"
lună a rezultatelor din întrecere,            cu 2,5 la sută şi de a realiza                                nilor s-a făcut o economie faţă      Vasile lui Leontina, Ioan Rai-                                                                                                                                                     ăin Budapesta, rulează pe
                                              cît mai multe economii. Pentru                                de deviz în valoare de 33.000        ca şi alţii.                                                                                           uzinei                                                                      ecranul cinematografului
stimularea fruntaşilor în produc­             îndeplinirea acestui angajament,                              lei.                                                                                                                                                                                                                    „Filimon Sîrbu“ din Deva
ţie a făcut ca întrecerea să dea              conducerea întreprinderii, spriji­                                                                                  IOAN DRĂGHICI                                                                                                                                                     in silele de 12, 13 şi 14 de­
rezultate tot mai bune. Ţinem să              nită de colectivul de muncitori,                                De asemenea, pentru că tot                                                                                                                                                                                            cembrie.
evidenţiem, pentru munca spor­                tehnicieni şi ingineri, sub îndru­                                                                                   deputat raional în circum­

nică desfăşurată, colectivul de ia            marea organizaţiilor de partid,                                                                                      scripţia electorală nr. 52
seotorul ceramic Sîntimbru, lă-               a întocmit un plan de măsuri
cătuşerie I, tipografie şi altele.            tehnico-organizatorice pe secţii,                                                                                               — Săsciori
Dintre fruntaşii în producţie a-              cît şi un plan tematic de inovaţii
mintim pe tov. Trifan Pleşa, Ni-              şi un plan de introducerea teh­                               Lucrări cu care ne nundrim                                                                                          Entuziasmul şi preocuparea munci­ In materialul prezentat Ha staţie s-a                                         G ăsiţi
colae Groza, Sabin Bîldea, Ioan               nicii noi. Acestea vor permite
Volonciu, Mihai Ileş şi alţii. JJn            ca în anul viitor să îndeplinim                                                                                                                                                   torilor de la U. M. Gugir pentru per­ arătat că această inovaţie aduce uzi­                         în librării:
aport deosebit în creşterea pro­
ductivităţii muncii şi realizarea             ritmic planul de producţie chiar                                                                                                                                                  fecţionarea continuă a procesului de nei economii antecalcúlate de 60.000

de economii la preţul de cost,                din primele zile sî fiă_ putem ji-                               In ultimul timp, In comuna        Acum clădirea şcolii este in ro­                                               producţie şi pentru obţinerea de eco­ lei. Tot în cadrul acestei rubrici au                         1 'r~~'1 ’             / •/—*/—>/•—>
precum şi o influenţă pozitivă                vra astfel oamenilor muncii pro­                              Ungurei, raionul Sebeş, s-au În­     şu şi acoperită. De menţionat
                                              duse de larg consum mai multe                                 făptuit multe lucruri bune la ca­    că o mare parte din materialele                                                nomii s-a concretizat printr-un însem­ tost popufarizaţi tovarăşii Ioan Monu,
asupra beneficiilor a adus şl co­                                                                           re aportul cetăţenilor s-a făcut     necesare construcţiei, ca piatră,
lectivul cabinetului tehnic care a            şi mai bune.                                                  simţit din plin. Dacă vorbim nu­     nisip şi altele, au fost procurate                                             nat număr de inovaţii aplicate în pro­ autor a doua inovaţii ce aduc uzinei                     [• — In ajutorul celor ce urmea-
sprijinit munca creatoare a ino­                                                                            mai de construcţia şcolii de 4       pe plan local. Pentru aceasta                                                                                                                                                  ( ză cursurile serale de partid a-
vatorilor şi raţionalizatorilor din                                                                         ani, trebuie să spunem că aici       putem evidenţia in mod deose­                                                  ducţie, ceea ce le-a asigurat primul economii în valoare de 50.000 lei, şi                      [ nul I- oraşe şi sate, 4 IR pag.,
întreprinderea noastră. Astfel, în                                                                          cetăţenii au prestat plnă acum       bit pe cetăţenii Valentin Solo-                                                                                                                                                [ 5,60 lei, în limba rottiînă.
acest an au fost înregistrate 15                                                                            muncă voiuntară ce se ridică         mon, Martin Mai, Susana Şte­                                                   loc pe regiune.                           ing. Octavian Olarii, care a conceput
inovaţii dintre care 13 au fost                                                                             la valoarea de circa 12.000 lei.     fani, Ioan Ludoşan ' şi alţii.
                                                                                                                                                                                                                                Giubul muncitoresc cultivă prin ac­ un dispozitivde marcat eclise pentru
                                                                                                                                                    Tot în ultimul timp, prin mun­
                                                                                                                                                 ca voluntară a cetăţenilor din                                                 ţiunile întreprinse mîndria de a fi i- lanţuri, ce aduce economii postcalcu-                    L — In ajutorul celor ce ur­
                                                                                                                                                 comună s-au mai construit două
                                                                                                                                                 poduri din ciment, o remiză                                                    novator sau fruntaş în producţie. Emi­ late în valoare de 64.709 lei.                               mează cursurile serale de partid
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    anul [I oraşe, 320 pag., 4,75
                                                                                                                                                                                                                                siunile locale ale staţiei de radiofica-  O frumoasă popularizare li s-au fă­                   ^t                                                     ^

                                                                                                                                                                                                                                re popularizează inovatorii şi inova­ cut şi brigăzilor de la turnătorie, con­                  [ iei, în limba maghiară.

                                                                                                                                                                                                                                ţiile lor, precum şi                                          duse de Grăciun

                                                                                                                                                                                                                                muncitorii fruntaşi                                           Pantea şi Achim                   C — Lecţii în ajutorul celor ce
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                t studiază istoria P.M.R., 660
                                                                                                                                                                                                                                în producţie şi echi­   3-it ip .fiţ i m i l Pienaru, care şi-au                                ^ Paff., 17 lei, în limba maghiară.* -j
                                                                                                                                                                                                                                pele şi brigăzile cu                                                      îndeplinit planul de

aoiicat.e, iar două se află în stu­                                                                                                              pentru ndăpostirea materialelor cele mai bune rezul­                                                   pmdueţiei                             producţie pe anul                 t — Lecţii în ajutorul celor ce
diu. Numai inovaţia „Maşina de                                                                                                                   pompieristice şi s-a demolat o tate. Astfel, la „Te­                                                                                         1960 în 10 luni, în-              ţ studiază statutul P.M..R, 256

tras ţevi 1a rece din banda de                                                                                                                   şcoală veche. Intr-o adunare                                                   levizorul“ uzinei, au                                                 sumînd economii în        [ pag., 3,35 lei, în limba rominâ.
oţel" a adus economii de 28.000                                                                                                                  populară, ţinută de curînd, s-a                                                 fost popularizaţi                                                   valoare de 6.584           ţ — In ajutorul celor ce urmea-
                                                                                                                                                 hotărit ca în anul viitor să se                                                fruntaşii în producţie. Printre aceştia   lei. In ziua de 3 noiembrie a. c., cînd
Iei, permiţând şi o executare mai                                                                                                                continue lucrările pentru termi­                                               se află Horea Barbu, care şi-a depăşit    sectorul turnătorie şi-a îndeplinit pla­              l[ ză cursurile serale de partid a- -j

                                                                                                                                                 narea şcolii de patru ani şi să pianul de producţie cu 130 la sută, nul pe 1960, clubul a organizat săr­                                                                           nul II sate, 432 pag., 7 lei, in i

                                                                                                                                                 se înceapă lucrările de electri­ Emil Stroc, cu 125 la sută, Zincă bătorirea „revelionului“ pentru mun­                                                                            hruba romînă.                                      J

Pentru grădiniţa                                                                                                                                 ficare a comunei. Sîntem siguri Mircea. cu 34 ia sută, Nicolae Lungu— citorii de lâ turnătorie. Despre succe­                                                                         P. NIKITIN: Economie poli-
                                                                                                                                                 că şi in aceste acţiuni cetăţenii 135 la sută, losif Mareş — 140 la sele sărbătoriţilor a vorbit tovarăşul                                                                         tică — manual popular, 408 )

           copii                                                                                                                                 ne vor sprijini p rin . munca lor                                              sută, Dionisie Stanciu — 137 la sută, Nicodim Roşea, director general ai u-                         pag., 7,65 lei, în limba romînă. 1
                                                                                                                                                 patriotică pentru că toţi sînt
   Adunarea populară ce a avut                                                                                                                   dornici ca Ungureii să devină                                                  Remus N'oja — 108 la sută şi alţii.       zinel.                                                      1. RADULESCU: Statui de- 1
loc de curînd în satul Ghelar,                                                                                                                   lot mai frumos.
a analizat felul cum s-au gospo­                                                                                                                                                                                                La rubrica inovatoTului, staţia de        In holul clubului, în vitrina frumos
dărit banii din contribuţia vo­                                                                                                                              SAMOILĂ TI LE AGA
luntară pe anul 1960. S-a sta­                                                                                                                                                                                              radioficare a popularizat pe tovarăşii        amenajată sînt expuse fotografiile ino­               q mocrat popular — instrumentul )
bilit că în anul 1960, s-au În­                                                                                                                                    deputat în Sfătui popular                                Nicolae Voina şi ioan Vlaicu, care au         vatorilor şi ale fruntaşilor în produc­
casat cu 5.785 lei mai mult faţă                                                                                                                                       al comunei Ungurei                                   realizat un dispozitiv de laminat ban­        ţie. Alături de fotografiile brigăzilor               r principal de construire a soda- 3
de suma votată, iar banii au fost                                                                                                                                                                                           da pentru bucşa lanţului'de bicicletă.        conduse de Achim Pienaru şi Grăciun
întrebuinţaţi la procurarea de                                                                                                                                                         . ¦•*^                                                                             Pantea, éste expusă şi fotografia echi-                   iismuiui în R.P.R., 132 pag., 2,90
materiale’ pentru construirea u-                                                                                                                                                                                                                                                                                                Í- lei, în limba romînă.
nei' grădiniţe de copii. Aduna­                                                                                                                  Satul va fi
rea generală a votat şi contri­                                                                                                                                                                                                                                                                                                     M. CERNEA: Filozofia Mar- 1
buţia voluntară pentru anul                                                                                                                                                                                                 '¦* ¦                                         \ pei de forjori condusă de Ioan Gros,,                                                                   1
1961. Valoarea contribuţiei se                                                                                                                                                                                                                                              care şi-a depăşit regulat planul cu                 r(  xist-leninistă — materialism dia-               J
ridică la suma de 32.860 lei, cu                                                                                                                                                                                            electrificat                                    40—48 Ia sută, înscriind în trei luni
care se vor continua lucrările la                                                                                                                                                                                                                                           economii în valoare de 5.841 lei, la                L lecţie şi materialism istoric, E- )
grădiniţa copiilor din Ghelar.
                                                                                                                                                                                                                                                                          capitolul productivitate a muncii care                L diţia ll-a, 116 pag., 2,35 lei, în
                 PAVEL BLAGA                                                                                                                                                                                                                                                                                                    (j limba romînă.

              dirigintele Oficiului P.T.T.R.                                                                                                     ) Colectiviştii şi intovărăşlţli                                           familie, contribuţia ce-i re- )               a crescut cu 32 ia sută.                              C — Probleme de economie in- 1
                                                                                                                                                 . ăin satul Ostrov, raionul Ha.                                                                                             Tot în scopul popularizării şi stimu
                                  Ghelar                                                                                                         '< te9, doresc de mai mult timp                                            vine.                                    <,                                                         r dustrialâ, 400 pag., 7,05 lei, in ^
                                                                                                                                                 \ cun r t şio -i înir r t sar x n tu+ A . l1 l1or să~ J S ardJ ă -br. e_-                                                larii fruntaşilor în producţie, clubul a
                                                                                                                                                                                                                                — Ca să începem lucrările ?               prezentat două spectacole (unul de tea­               [ limba romînă.                                     4
                                                                                                                                                                                                                                                                          tru şi unul de cîntece .şi dansuri) în­
                                                                                                                                                                                                                            cit mai repede, — şi-au ex- L                 chinate acestora. De asemenea, în pro­                t C. VLAD : Marxism-leninismul ~)
                                                                                                                                                                                                                                                                          gramele celor 8 brigăzi artistice de a-
                                                                                                                                                 i CUI electric. Este o dorinţă                                             primat mai mulţi cetăţeni i                   gitaţie/existente aici, sînt popularizaţi             ^ despre stat şi dictatura proleta- •]
                                                                                                                                                                                                                                                                          cu regularitate fruntaşii în producţie.
                                                                                                                                                 firească. Viaţa lor este acum                                              părerea — trebuie să strîn-' ţ                                                                      L riatului, 144 pag., 2,90 lei, în 1
                                                                                                                                                                                                                                                                             In preocuparea comitetului sindica­
                                                                                                                                                 > alta, mai fru-                                                                                gem banii in ţ           tului şi a conducerii clubului munci­                 L limba romînă.                                     î
                                                                                                                                                                                                                                                 cel mai scurt <          toresc din Cugir la ora actuală stă
                                                                                                                                                 ’ moaşă, mal tm-                                                                                                         găsirea de noi forme de popularizare
                                                                                                                                                                                                                                                                          şi sărbătorire a celor mai harnici mun­
                                                                                                                                                 ¦ belşugată. Toa-                                                                               timp.               >    citori, ceea ce e un fapt pozitiv, demn               ( — Organizaţiile de partid şi ¦]
                                                                                                                                                                                                                                                                          de urmat şi de alte cluburi muncito­
                                                                                                                                                 ( te acestea ii                                                                                 — Eu — a p                                                                     t şcoala, 360 pag., 5,85 Iei, în| 1

                                                                                                                                                 ¦: îndreptăţeşte să                                                                             spus atunci E- l                                                               L limba romînă.                                     3

         Conferinţe la sate                                                                                     Gel ce mînuieşte arcuşul nu      aspire spre mai                                                                                 mii Minţoi — 5                                                                 ( CL. GUŞMIRMIHAILOVIGI : ]
                                                                                                            este solist al Filarmonicii de Stat                                                                                                                                                                                 l Mişcarea muncitorească din Ro- )
                                                                                                            din Bucureşti, dar măiestria lui     bine.          ib
                                                                                                            este bine cunoscută muncitorilor
                                                                                                            din Căian. Nu odată l-au as­             Be ac&ea,                                                                                   m-am liotărît ^
                                                                                                            cultat ei pe tovarăşul lor de        cină, In cadrul §
  Din iniţiativa comitetului ra­              cu privire la planul de dezvol­                               muncă, tehnicianul de la secţia      adunării cetă­                                                                                  să şi plătesc s                                                                j- mînia între anii 1917—1921. î
ional P.M.R. Haţeg, au fost ex­               tare al economiei naţionale pe                                furnale, Romulus Pereni, cîntînd     ţeneşti de vota­
puse in faţa membrilor gospodă­               anul 1961. Sarcinile de plan ce                                                                    re a contribu­                                                                                  500 lei clin con­                                                              L Crearea P.G.R., 352 pag., 8,90
riilor agricole colective şi a ţăra­          revin regiunii Hune'doara pentru
nilor muncitori, mai multe con­                                                                                                                                                                                                                  tribuţia volun­          reşti din regiune.                                    L lei, în limba romînă.
ferinţe pe teme politice şi eco­              1961“.
                                                Conferinţele expuse au fost                                                                                                                                                           tară.                                       D. CRICOVEANU                                     7 «— t u__/1__/1—f «_r * - t . r . t ,_/ . t L
                                                                                                                                                                                                                                        Exemplul lui
                                                                                                                                                 ţiei voluntare

                                                                                                                                                 ( s-a pus în dis-                                                                    a fost urmat

nomice printre c a re : „Ţă­ ascultate cu viu interes de lo­ în orchestra semisimfonică a clu­                                                   < cuţie ce să se facă cu banii, şi de alţi cetăţeni ăin Cat. So-

rănimea muncitoare urmea­ cuitorii satelor şi comunelor, ele                                                bului la vioară sau în formaţia         au hotărit cu toţii să execute lomon Bas şi Valentin Bum-                                                             jA f
ză cu încredere calea agri­ fiind prezentate de membri ai                                                   de estradă la fierăstrău.            S cu ei electrificarea satului. bravă au achitat şi ei imediat
culturii socialiste trasate de comitetului raional de partid,                                                                                    j, Adunarea a votat frum.oasa
partid“, „O însufleţitoare che­ activişti, lectori propagandişti ai                                            In clişeu: Exerciţiu la fierăs­   ( sumă de 50.000 lei, bani ne­                                             cite 100 lei din contribuţia
mare la luptă pentru menţi­ seminarului permanent etc.                                                      trău.
                                                                                                                                                 cesari terminării lucrării. A- voluntară. S-au încasat ast­
                                                                                                                                                 poi d-a stabilit pentru fiecare fel, în cadrul adunării, 2.500
nerea şi întărirea păcii“, „Lu­               NICU SBUCHEA                                                                                                                                  lei ăin contribuţia voluntară.                                                        FOTBAL                                        ă organizat de curînd un inte-
crările plenarei C.C al P.M.R.                                                                                                                                                                                                                                                                                                  resant concurs de rezistenţă şi
                                                      corespondent                                                                                                                                                                                                                           ~~

o©©*®®®®©©®®®ss@es-®®©®©c?ec 'V3-3©©®ffi©©©@@@'S®®3 tS©-®®®©©®©©®©®©©©®®®®®®®®©©®©®®®”©5®®®®®®®®®®®®®®®®®®®®®1®® Toate acestea sînt o urma­                                                                                                                               M e t a l u r g i s t u l C u g i r — regularitate ta care au pârtiei.
: 1Cel de-al IlI-lea Congres al
C o m b a te r e amuncii din agricultură sarcini                                                            o©                                   grijă cfa vacile de reproducţie să re firească a liotăririi cetăţe                                                       A .S.A. Sibiu 5 -2 (1-1)                              pat “n numSr de 16 motoritl|iiti
                                                                                                                                                                                              '? nilor de a face un lucru bun,
P.M.R. a pus în faţa oamenilor                                                                                                                   na execute munci grele.                                                                                                     Intr-un meci amical metalur-                       din raion. Deşi traseul a fost
                                                                                                                                                                                                                                                                          giştii din Gugir au obţinut o                         destul de greu, concursul s-a
                                                                                                                                                 Pentru combaterea sterilităţii) folositor şi cît mai repede...                                                           victorie categorică asupra for­                       bucurat de un Irumos succes.

deosebite în domeniul creşterii                                                                                                                  patologice se recomandă ca a-^ yj?a fac i>una gospodari.
vacilorcare asigură realizarea de mari
animalelor, una din ramurile                                                                                                                     nimalele de reproducţie să fie>                                                                        V. F.

                                                                                                                                                 examinate      periodic de  către spe-^                                    A/  AAAA                    ..•~v's           maţiei A.S.A. Sibiu care acti­ Primul loc a fost ocupat de con­
                                                                                                                                                 cialişti, iar   la mlontă   se vor fo­
venituri băneşti. Deşi anul a- intentarea care duce la îngrăşa- Cea mai mare parte din aceste                                                                                                                                                                             vează în campionatul regional curentul Ernest Pcdranschi.
                                                                                                                                                                                                                                                                          de fotbal. Jocul s-a desfăşurat
cesta în regiunea noastră dez­ rea excesivă a animalului, ad­ boli se transmit de la animalul                                                    losi numai animale sănătoase.
A început f a z avoltarea sectorului zootehnic a ministrarea unor raţii incom­ bolnav la cel sănătos prin mon­                                                                                                                                                                                                                                     S. BĂLOIIJ
                                                                                                                                                 Pericolul transmiterii diferite­                                                                                         pe un timp răcoros şi pe un te­

luat amploare, totuşi mai sînt plete (din oare lipsesc concen­ tă, şi în special prin monta na­                                                  lor boli prin montă este astăzi                                                                                          ren desfundat. Scorul a fost                                             corespondent
fin a lă a celui de-alîncă numeroase unităţi agricole tratele, sărurile minerale etc.), turală.
                                                                                                                                                 mult redus prin folosirea pe                                                                                             deschis de Marin de la A.S.A.                                         Popice
                                                                                                                                                                                                                                                                          Sibiu, în min. 18. După 15 mi­
                                                                                                                                                 scară largă a însămînţărilor ar­
II-lea F estivalsocialiste Oare nu au realizat în­ furaje de proastă calitate (mu­ Destul de des se întîlneşte în
cărcătura stabilită de animale cegăite, recoltate prea tîrziu gospodării aşa-numita sterilita­                                                   tificiale.                                                                                                               nute metalurgiştii egalează prin

bienal de teatru înfîinire amicalăla suta de ha. Se impune deci etc.). Dintre greş&Ple de între­ te falsă care se datoreşte nepre-
                                                                                                                                                 O altă recomandare de care                                                                                               Adam.

ca o necesitate obiectivă dez­ ţinere amintim adăposturile ne­ zentării vacilor la montă la mo­                                                  trebuie să ţinem seama este a-                                                                                           In pa’rtea doua a întîlnirii
de am atorivoltarea prin toate mijloacele a corespunzătoare (întunecoase, mentul potrivit, folosirii prea
                                                                                                                                                 ceea de a prezenta vaca la mon­                                                                                          gazdele pun stăpînire pe joc. Da­                        Arena de popice din Cerlej
                                                                                                                                                                                                                                                                          torită unei tactici şi tehnici bu­                    a găzduit duminică o frumoasă
creşterii animialelor. O atenţie prea reci, cu par-                                                         dese a taurilor                      tă imediat după apariţia căl­                                                                                            ne, gazdele măresc scorul prin                        şi disputată intilnire amicală.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Vizuru, Dumitru, Voinescu şi                          Echipele Aurul Certej şi Fla­
deosebită trebuie să se acorde . doseală stricată                                                           la montă sau                         durilor şi repetarea ei d>upă In sala Teatrului C.G.S. din                                                               Mihai. In ultimele minute de joc

însă în acelaşi timip înmulţirii etc.), lipsa de S ia fu l m e d i c u i u i                                folosirea unor                       10—12 ore. La trei luni după Capitală a început sîmbătă du-

animalelor de rasă în cadrul                                                                                tauri care au                        montă, vacile trebuie controla­ pă-amiază faza finală a celui
unităţilor socialiste. Pentru a                                                                             sperma de cali-
obţine an de an o prăsită bună                mişcare în aer li­        v e te rin a r                                                           te dacă au rămas gestante. Va­                                             de-al II-lea festival bienal de               apărătorii metalurgişti sînt ne­ mura roşie Deva şi-au disputat
trebuie să se înlăture toate cau­             ber şi exploata­                                                                                   cile care au fost găsite neges-                                            teatru de amatori „I. L. Gara-
zele care duc la îngreunarea                                                                                                                     tante, precum şi acelea oare nu                                            giale“. La această fază partici­              voiţi să scoală mingea din poar­                      întiielatea. in cadrul unui con­
creşterii şeptelului. Una din a-              rea excesivă a fe­                                            iHEewBBnioaasB» ţaţe inferioară.     au rămas gestante după trei                                                pă 30 de echipe de teatru ale                 tă astfel că întîlnirea ia sfîr-                      curs de popice la proba de 100
eeste cauze este şi sterilitatea a-                                                                                                              monte repetate, trebuie tratate.                                                                                         şit cu rezultatul de 5-2 în fa­                       bile (50 bile in plin, 50 izolat).
nimialelor. Ea trebuie înlătura­              melelor. Toate cauzele amintite Pentru reducerea numeroase­                                                                                                                                                                 voarea gazdelor.
tă prin toate mijloacele.                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Cele mat bune rezultate le-au
                                              pot împiedica formarea celule­ lor cazuri de sterilitate şi a                                                                                                                                                                 A condus bine arbitrul Ioan
  In rîndurile de mai jos vom
indica cîteva din cauzele care                lor sexuale la animalele neges- pierderilor produse de ea, cres­                                   Creşterea unui tineret în con­ sindicatelor, căminelor culturale                                                                                                               obţinut popicarii echipei gazdă,
provoacă sterilitatea, şi mijloa­
cele prin dare aceasta se poate               tante, iar la cele gestante pet cătorii de animale trebuie să ia                                   diţii cit mai bune constituie un şi caselor raionale de cultură,                                                         Bidea (Cugir).

                                              determina avorturi. O altă cau­ o serie de măsuri de prevenire                                     mijloc foiarte eficace de luptă                                            precum si 16 echipe de teatru                    Metalurgistul a aliniat urmă­                      care au doborît toţi peste 300
                                                                                                                                                 împotriva sterilităţii.                                                    de păpuşi şi un însemnat nu­                  toarea formaţie: Jiroş (Roşu)                         lemne. Scorul întîlnirii 1.930—
                                              ză care duce Ia sterilitate este şi în unele cazuri de tratament.                                                                                                             măr de recitatori şi cititori ar­             — Olteanu, Tirnăveanu, Ghinea                         1.738 pentru Aurul Certej.
                                                                                                                                                   Astăzi se duce o acţiune sus­                                            tistici.                                      — Dumitru, Jurcă — Băcuieţ,
                                              vîrsta animalelor. Vacile prea în primul rind trebuie să se                                        ţinută şi dirijată pentru comba­                                                                                         Voinescu, Gavrilă, Vizuru, Po-                          O bună comportare au avut
                                                                                                                                                 terea sterilităţii, prin examinări                                                                                       povici (Mihai).                                       concurenţii Ioan Tuţac cu 311
                                              bătrîne nu mai rămîn gestante asigure o alimentaţie şi o îngri­

                                              deoarece organele de înmulţire jire cît mai corectă. In hrana

înlătura.                                     se atrofiază.                                                 vacilor trebuie să intre furaje      periodice a tuturor animalelor Din regiunea noastră participă
  Sterilitatea vacilor poate fi de              Deosebit de importantă                                      de bună calitate şi in cantităţi
                                                                        este                                                                     de reproducţie, prin tratarea tu­ formaţia de teatru a clubului                                                                          M. VÎLCEANU lemne doborîte, T. Biciuc şi

natură alimentară şi igienică — sterilitatea patologică, care este suficiente, ca : fin de lucerna                                               turor vacilor găsite bolnave spre muncitoresc din Cugir, cea a                                                                               corespondent                      .'urca de la Aurul Certej,. S/'i-

urmare a alimentaţiei şi între­               o urmare a diferitelor boli con­                              sau de trifoi, concentrate, ră-      a fi redate cît mai repede re­                                             căminului cultural din Cimpa,                 Concurs de reguîariîaîe                               bo, Petrişor şi    Cirpaci de la
ţinerii greşite. Cauzele alimen­              tagioase sau parazitare, cum                                  dăeinoase, nutreţ însitozat şi să­   producţiei şi „prin folosirea în-                                          recitatorul artistic Ion AAoisin şi                    şs rezisiemfă                                Flamura roşie.
tare cele mai importante s în t:              sînt bruceloza, vaginita granu-                               ruri minerale. Zilnic, vacile tre­                                                                              formaţia de păpuşari a clubului                                                                                        D. RETCU
sub alimentaţia care duce la                  loasă etc.,. precum şi boli ale                               buie să facă mişcare la păşune       sămîntarilor artificiale'.                                                 sindicalelor din Deva.                          Comisia raională de auto-mo-
slăbirea animalului, supraali-                uterului, ovarelor sau a vaginei.                             sau în padocuri. Se va avea                         x I. MĂRGINEANU                                                                                           te din cadrul U.C.F.S. Petroşani                                          'corespondent

                                                                                                                                                                             medic veterinar
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43