Page 39 - 1960-12
P. 39
Nr. 1856 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
— ns—ptn»iaiCTgggigjjgagggjggj
Nu numai pentru întreprinderile IN RAIONUL ORĂŞTIE
A.
m a ria B3 aa şin pent« ru ce lBe „ m iata b BB Isivă^ăm ântail
BB a g ro z o o te h n ic sie m a s ă
F Conferinţa orăşenească de fel de satisfacţie nu-şi găseşte rie de lipsuri in organizarea
partid Petroşani, analizind mul însă justificarea atâta timp oît transportului în comun ? De ce De cîţiva ani încoace a intrat lă Geoagiu, a predat o lecţie mo
tilateral munca desfăşurată de există întreprinderi, fie ele chiar există dezordine şi se face încă în obişnuinţa colectiviştilor înto- del privind: „Plantarea pomi
vechiul comitet şi de organiza „mici“ care nu-şi îndeplinesc sar risipă pe şantierul 6 Construc vărăşiţilor, muncitorilor din lor şi îngrijirea livezilor". Con
ţiile de bază din oraş, a acordat ţii ? De ce e nesatisfăcătoare de G.A.S. şi S.M.T. ca după ter comitent cu predarea lecţiei, el
o mare atenţie activităţii econo cinile de plan la toţi indicii. servirea în unele unităţi O.C.L.
In conferinţă s-au dat mai
mice. In conferinţă au fost su multe exemple care întăresc a- şi T.A.P.L. ? — iată întrebări minarea muncilor agricole în a împărtăşit lectorilor din ex
bliniate rezultate frumoase ob cest lucru. Iată cîteva dintre ele. la care numeroşi delegaţi s-au cîmp să studieze organizat, în perienţa sa în organizarea cer
ţinute intr-un şir de întreprin străduit să găsească răspuns. cercuri de învăţămînt metodele cului pomicol la gospodăria co
deri cum s in i: depoul şi atelie Majoritatea oamenilor mun avansate de cultivare a plante lectivă din Geoagiu şi a arătat
rele de zonă C.F.R., I.R.T.A., cii din Valea Jiului consumă Răspunsurile s-au redus însă în lor de cîmp şi grădină, de creş cît de mult ajută la însuşirea
unele secţii ale uzinei de repa pîine produsă de fabrica de esenţă la unul singur.
pîine din Petroşani, care apar
Comitetul orăşenesc de partid
rat utilaj minier ş. a., care au ţine de întreprinderea „6 Au s-a ocupat slab de ridicarea ni tere şi îngrijire a animalelor, de cunoştinţelor materialul intuitiv
contribuit ca in primele trei gust“. In conferinţă s-a pus velului activităţii organizaţiilor redare în producţie a terenurilor (planşe, mulaje, diferite fructe
trimestre producţia globală pe întrebarea : de ce e slabă cali de partid din aceste întreprin
oraş să crească cu 12 la sută tatea pîinii produsă de această deri. slab productive şi numeroase alte sau dăunători conservaţi în for
şi productivitatea muncii să fabrică ? Delegaţii care au re Tovarăşii Petre Găvan, Ga- probleme agricole sau zooteh mol, diafiîme).
fie cu 11,5 la sută mai mare prezentat pe comuniştii de la vrilă Altman, Ana Lakatoş, Mi- nice. Invăţînd din experienţa anului Institutul medico-farmaceutic clin Tg. Mureş.
decit in perioada corespunză „6 August“ n-au putut să dea hai Vălureanu, Ştefan Cornea şi In gospodăriile agricole co trecut, în acest an, sfatul popu IN FOTO: Dr. Lapohos Eva şi Dr. Nemeş S. asistenţi ai laboratoru
toare a anului trecut, iar econo un răspuns satisfăcător în le- alţi delegaţi, vorbind despre sla lective şi în întovărăşirile din lar raional a acordat o atenţie lui de biologie al institutului, făcînd depistare în masa pentru controlarea
miile la preţul de cost planifi ba activitate a organizaţiilor de raionul Orăştie s-au organizat deosebită tematicii învăţământu viermilor intestinali.
C onferinfa orăşeneasca partid din întreprinderi ca „6 în acest an 41 cercuri agrozo lui. Lectorilor li s-au arătat care
cat să se ridice la Deşte August“, I.L.L., I.G.O., şantie
3.800.000 lei. rul 6 construcţii, T.A.P.L. şi al otehnice în care sînt cuprinşi şi sînt principalele probleme ce
Rezultatele obţinute nu sînt de partid Petroşani tele au cerut noului comitet oră vor studia peste 1.200 colecti trebuie dezbătute în cadrul cer
întimplătoare. In darea de sea
mă prezentată de tov. Zoltan Concursul brigăzilor artistice de agitaţieşenesc de partid să-şi îndrepte vişti şi întovărăşiţi.
curilor, iar aceştia îndrumaţi de
Karda şi în discuţiile purtate gătură cu această problemă atenţia într-o măsură mai mare Ţinînd seama de specificul fie către cadrele tehnice de la sec
s-a arătat că vechiul comitet care frămîntă nu numai pe spre organizaţiile de partid din
s-a ocupat cu simţ de răspun oamenii muncii din Petroşani aceste întreprinderi, să le în cărei unităţi agricole socialiste, ţia agricolă raională, au stabi ® Duminică 11 decembrie a.c. a avut loc la Brănişca faza
dere de îndrumarea colectivelor ci şi pe cei din alte localităţi drume mai îndeaproape şi să le cît şi de perspectiva lor de dez lit planul lecţiilor, specifice fie raională a concursului brigăzilor artistice de agitaţie. Cea mal
unor întreprinderi din oraş. Co ale Văii Jiului. Organizaţia de sprijine în mobilizarea colecti voltare, din cele 41 cercuri a- cărei unităţi. bună dintre formaţiile concurente s-a dovedit a fi brigada ar
mitetul de partid a analizat partid şi conducerea acestei velor respective la învingerea grozootehnice, în 23 se vor stu Cu deosebită atenţie au fost tistică de agitaţie din satul Bampotoc, care a prezentat pro
activitatea organizaţiilor de par întreprinderi n-au acordat aten lipsurilor, la îndeplinirea sarci dia probleme agricole, în 12, întocmite planurile lecţiilor la gramul intitulat „înfloreşte colectiva noastră“.
nilor de plan la toţi indicii. Spri
tid din unele întreprinderi cum ţia cuvenită calităţii produselor, jinind această cerinţă, tov. Da probleme zootehnice şi în 6 pro cercurile în care se vor studia © Tot în ziua de 11 decembrie, la Batiz a avut loc faza
sînt cele amintite, ajutîndu-le nu se interesează în suficientă vid Lazăr, prim-secretar al Co bleme pomiviticole şi legumico probleme zootehnice în scopul intercomunală a concursului brigăzilor artistice de agitaţie la
să ia măsurile necesare pentru mitetului raional de partid Pe le. In afară de acestea Ia 7 gos ca toţi crescătorii de animale să- care au participat brigăzile artistice ale căminelor culturale
îndeplinirea sarcinilor de plan măsură de părerea populaţiei troşani, a subliniat în cuvîntul podării agricole colective din ra şi însuşească cele mai noi şi din Batiz, Băeia, Tîmpa şi Streisîngeorgiu. Cel mai reuşit pro
şi a angajamentelor luate in in această privinţă, nu studia rostit pe marginea dezbaterilor ion, printre care Geoagiu, Pri- eficace metode de creştere a a- gram a fost prezentat de către brigada artistică de agitaţie lo
ză cerinţele maselor din Valea conferinţei că în faţa noului co caz, Turdaş, Orăştie se va orga nimaieior şi de obţinere a unor cală.
întrecerea socialistă. Un aspect Jiului în legătură cu produsele mitet orăşenesc de partid stă niza cu femeile un ciclu de lec producţii mari de lapte. Pînă în
pozitiv important îl constituie puse în fabricaţie. sarcina de a acorda întreaga a- ţii unde vor îi predate noţi prezent toate cele 41 cercuri a- m PROGRAMUL BE
faptul că vechiul comitet a reu tenţie îndeplinirii sarcinilor de uni de creşterea şi îngrijirea pă grozootelmice au fost deschise;
şit să antreneze cea mai mare Critici serioase au fost aduse plan în mod ritmic şi la toţi in
parte a membrilor şi activului în conferinţă I.L.L. şi I.G.O.
său în munca de îndrumare şi care sînt zilnic în contact, prin
sprijinire a birourilor organi activitatea lor, cu mii şi mii de dicii în toate întreprinderile. In sărilor. Paralel cu cercurile a- prima lecţie predată s-a referit
oameni ai muncii. vederea atingerii acestui obiec
zaţiilor de bază. In urma a- — I.L.L. a spus in cuvîntul tiv, comitetul de partid trebuie grozootehnice, la căminele cul la sarcinile privind dezvoltarea 14 DECEMBRIE 1960
cestui sprijin multe organizaţii să se ocupe într-o măsură mai turale s-a organizat un ciclu de agriculturii şi zootehniei puse în
său tovarăşul Elemer Martin, mare de întărirea rolului politic 61 conferinţe pe teme agrozo faţa oamenilor muncii din agri PROGRAMUL I: 6,30 Emisiunea Vlădescu; 21,15 La microfon: Satira
de bază şi-au îmbunătăţit activi a preluat fondul de locuin conducător al organizaţiilor de otehnice. cultură de către cel de-al ,111-
tatea, şi-au întărit rolul de con ţe de la G.C.V.J. şi C.F.R.,
ducător politic pe locul de pro
ducţie, au reuşit să mobilizeze dar nu se ocupă de repararea şi bază pe locul de producţie, de Deschiderea la timp a înva- îea Congres al P.M.R. pentru sate : Metode şi rezultate : Con şi Umorul (reluare) ; 23,08 „Festival
cu mai mult succes colectivele buna lor întreţinere. De ce nu activizarea tuturor membrilor şi ţămîntului agrozootehnic de ma Merită a fi remarcat faptul că strucţii trainice şi ieftine într-o Salzburg 1960“.
întreprinderilor la descoperirea se străduieşte I.L.L. să le men candidaţilor de partid, de întă anul acesta, în comparaţie cu a- G.A.G.; 7,30 Sfatul medicului: Com PRPGRAMUL 11: 14,15 Sulta de
şi folosirea rezervelor interne, ţină cel puţin în starea în care rirea vieţii interne de partid, de să, cît şi desfăşurarea sa la un nul trecut, s-au pus din timp la baterea febrei la cop ii; 8,00 Din pre
la activizarea colectivelor de le-a primit ? De ce străzile din stimularea criticii şi autocriticii, nivel corespunzător a stat în dispoziţia lectorilor şi cursanţi sa de astăzi; 11,03 Teatru la micro dans de Hajdu Iulia ; 15,34 Gîntece
inovatori şi raţionalizatori, la cartierul Gubeşti şi alte cartie de intensificarea muncii de e- centrul preocupărilor cadrelor haiduceşti şi jocuri populare romîneşti;
dezvoltarea întrecerii pe profesii. re ale oraşului sînt prost între ducare marxist-leninistă, de lăr tehnice de la secţia agricolă ra lor peste 4.000 de broşuri, nu fon : „Ecaterina Teodoroiu“ — scena 16,30 Coruri din opere; 17,35 Muzică
Conferinţa a arătat că succe ţinute ? De ce avem prea multe girea sferei şi îmbunătăţirea ională. La 24 noiembrie, în ca meroase diafiîme şi planşe. Cum riu radiofonic de Nicolae Tăutu; 14,00 uşoră; 18,50 Meridiane; 19,50 In pas
întreruperi de curent şi de apă conţinutului muncii politice şi
sele obţinute în îndeplinirea în oraş? De ce persistă o se- cultural-educative de masă. drul unei consfătuiri s-a făcut în raionul Orăştie sînt create Cîntece şi jocuri din diferite regiuni cu ştiinţa; 20,45 Muzică uşoară; 21,55
sarcinilor de plan ar fi fost cu instructajul tuturor lectorilor toate condiţiile pentru buna des ale ţării; 15,20 Muzică uşoară; 16,15 Moment poetic: Mihai Godreanu ; 22,00
mult mai mari dacă unele în care vor conduce activitatea cer făşurare a învăţămîntului agro Vorbeşte Moscova!; 17,30 In sluj'ba Melodii populare olteneşti; 23,15
treprinderi — care au avut toa curilor de învăţămînt. Cu acea zootehnic de masă se poate a- patriei; 18,30 Muzică de estradă de Concert distractiv.
te condiţiile să-şi realizeze pla (Realizării a le lynraaioriiior stă ocazie s-a analizat felul cum vea certitudinea că el se va sol compozitorii sovietici Serghei Agabn-
nul — n-ar fi rămas în urmă. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
Care sînt acestea ? Prin buna organizare a mun virea tuturor echipelor, ceea ce s-a desfăşurat învăţământul în da cu rezultate din cele mai bov şi Leonid A fanasiev; 20,20 Noap 7,oo; n ,o o ; 13,00: i5,oo: 17,0 0 ;
întreprinderea de locuinţe şi cii în cadrul secţiei turnătorie, a contribuit la depăşirea lunară anul trecut, scoţîndu-se în evi bune. te bună, cop ii: „Mărgeluşa" de Luîza 20,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I)
localuri şi-a îndeplinit planul de la uzina „Victoria“ Călan, a sarcinilor de plan în medie denţă atît părţile pozitive cît şi (4,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
în trimestrele I-III în proporţie printr-o justă repartizare a for cu 20 la sută. La sortimentul deficienţele. In faţa lectorilor, * PBHrM iraimn (programul II).
de numai 80 la sută ; întreprin ţelor de muncă şi a utilajelor, tuburi, folosindu-se metoda de inginerul Nicolae Meza, cerce Io fii 3*3 8a va ta» t» aa fSR
derea de industrie locală „6 Au turnare în cochile a coturilor, tător la staţiunea experimenta- URLU¦ O* ©- I«. 9. i«. .
gust“ — 88,31 la sută ; şantie s-a asigurat îndeplinirea şi de s-a redus mult consumul speci
păşirea sarcinilor de plan. De
rul 6 construcţii — 78,6 la sută ;
pildă, la sortimentul radiatoare fic de fontă lichidă. Printr-o —ooo— 14 DECEMBRIE 1960 Producători din
D.C.M.M. — 88,6 la sută etc. s-au folosit noi reţete, s-a a- nouă organizare a procesului de
De asemenea I.G.O., T.A.P.L., juns la reducerea rebuturilor sub producţie, suprafaţa halei turnă E co n o m ii DEVA: Pasărea cerului; AL lul ; SIMERIA: Trei fete la ti raionul Mafeg
O.A.D.L.F. ş. a. au înregistrat procentul admis. Tot aici, uti toriei este folosită mult mai ra p este pian BA IULIA : Voci în insulă; Prin monă; SEBEŞ: Reîntoarcerea; valorificaţi produsele
însemnate pierderi la preţul de lajele, cu ajutorul cărora se pro ţional. ţesa cu steaua de aur; BRAD : PETROŞANI: Pasărea cerului;
cost. duc radiatoarele, au fost folo agro-alitnenfare
, C. CHIRIAC
Unii ar putea spune: am de site în mod raţional, prin deser Legea e lege ; ILIA : Barbara ; Normanăie Niemen; LONEA: Pe
turnător Colectivul U.R.U.M. Petro HAŢEG: Prima zi de pace; cărările junglei; TEIUŞ: Misiune prin cooperativele
şani a înregistrat în primul tri ORĂŞTIE: întîlnire cu diavo periculoasă; ZLATNA: De sîm- de consum
păşit planul producţiei globale -¦$2-
pe oraş, am depăşit angaja
mentul la economii, am asigu P g URMELESCRISORILORNEPUBUCATE mestru al acestui an o însem lul ; Lumină în întuneric; HU bătă pînă luni; APOLDUL DE din raionul Haţeg,
rat îndeplinirea sarcinilor de nată pierdere la preţul de cost. NEDOARA : Doarnnq cu căţe SUS: Pe jos spre rai. care achiziţionează:
In trimestrele următoare şi în
plan în principalele întreprin Mainciforii ioresfiers să fie prima jumătate a trimestrului ¦KS2- CITITORI ! — CEREALE
deri... Nu avem dreptul să ne IV, muncitorii, maiştrii, tehni
mîndrim cu astfel de rezultate ? cienii şi inginerii U.R.U.M.P. M m im im m m & im k Pentru a vă asigura con — FASOLE
au depus eforturi susţinute pen tinuitatea lecturii dvs. re-
Fără îndoială, astfel de rezul mai bine aprovizionaţi! tru recuperarea pierderilor şi ob PENTRU 24 ORE înnoiţi-vă clin timp abona — PASARE
tate produc satisfacţie. Intr-un ţinerea de cit mai multe econo mentele la ziare şi reviste
mii. Datorită acestui fapt, în Vremea continuă să se răcească pe anul 1961. — OUA
organ de partid, în ’ rîndul co prezent, suma economiilor peste treptat, cu cerul variabil mai mult no-
plan realizate se ridică la aproa ros ziua. Izolat vor cădea ploi slabe. Abonamentele se fac prin — FRUCTE
muniştilor dintr-un oraş o ast- Scrisoarea trimisă redacţiei, a care depinde magazinul) a a- pe 70.000 lei. Temperatura staţionară; ziua între diîuztfrii de presă din în
fost concepută şi pusă Ia cu chiziţionat pe raza comunei Bul 2 şi 7 grade iar noaptea între minus treprinderi şi instituţii, prin — LlN A
—ooo— R. BĂLŞAN 1 şi 3 grade. Vînt potrivit cu intensi oficiile P.T.T.R., factorii şi
ficări din sectorul nord-est. Dimineaţa agenţii poştali. —* D e ş e u r i m e t a -
Moftă tie pe meleagurile unde pîrîul zeştii de Jos circa 3.000 kg. corespondent si seara ce~aţ3. !ice , ia preţuri
Rîbarulul se întîlneşte cu Va cartofi. Marfa poate fi ridicată avanf&iio&se.
Cu ce drept? lea Găinii, din confluenţa căro oricînd, şi în cantităţi mai mici.
ra, noul născut — Valea Bul- Dacă săptămînal s-ar aduce la •».•©-»\A
zeştilor — îşi urmează calea magazin numai 1.000 kg., cei
spre fratele mai mare, Crisul
peste 200 de muncitori ar fi în
L Autobusul nr. 51.100 Dv., Alb. măsură să consume întreaga
cantitate de cartofi depozitată.
care făcea în ziua de 9 ăe- 3 Autobuzul, pornit din Deva,
t cembrie a.c. cursa pe ru- 1 ne poartă pînă la ultima sta Nu prea de mult, pe vremea ustul minier Deva
3 ţie : Bulzeştii de S u s: De aici cînd aprovizionarea muncitori rIŞSS=
mergem mai departe la cabane lor de la pădure se făcea prin ANGAJEAZĂ:
ţ ta „Gara Mică Petroşani- 3 le muncitorilor forestieri de la grija S. A. M.-ului, exista şi la d m tim p .
Livezerd" era arhiplin. Se i parchetul Certej, Certej o cantină. De cînd apro începînd cu 1 ianuarie 1961, pentru exploatările sale, per-^
[• apropia doar ora 14, cînd 3 sona! calificat în următoarele specialităţi :
(_ minerii trebuiau să intre 3 vizionarea a trecut în seama
cooperaţiei, cantina a fost des © MUNCITORI PENTRU SUBTERAN : mineri, ajutori mi
1 în şut şi asemenea lor, me. 3 ...Munca în pădure nu este fiinţată. Măcar odată pe săp neri, dulgheri, electricieni, lăcătuşi;
3 tămână, este necesar ca mun
I talurgiştii de la U.R.U.M.P. 3 uşoară 1 Dimpotrivă, la doborî- citorilor din parchetul Certej să © MUNCITORI PENTRU SUPRAFAŢĂ: preparatori mine-S
ţ In faţă, şoferul Eugen 3 tu'l copacilor, fasonatul buşte reuri, laboranţi, lăcătuşi, electricieni ;
b 3 nilor, tăiatul lemnului de foc, li se ofere o masă caldă.
Coloabă, pe scaunul rezer- ) 8 transportul Ia rampă, s'au la In magazinul de care vorbim ® MAIŞTRI : mineri, preparatori, electromecanici (prinj
(. vat — soţia şoferului, pe 31 ' concurs);
capotă — o femeie, după nu găseşti cizme d'e cauciuc, deşi
3 sînt mult solicitate. Pe de altă © INGINERI: mineri, electromecanici, preparatori, geologi ^
L toate aparenţele prietenă 3 încărcatul în camioane, se cer parte, în adăposturile din pă topograîi, constructori, chimişti, economişti ;
ţ cu cei doi soţi. Fumînd serioase eforturi fizice. Fără o duri, acolo unde înnoptează
ţ tacticos toţi trei, purtau o hrană consistentă, bogată în stînjenarii, am găsit pături u- © TEHNICIENI : electromecanici, geologi, topografi, nor-(
zate, care trebuie înlocuite, cu maiori ;
^ discuţie stridentă, despre 3 calorii, eforturile muncitorilor atît mai mult, cu cit intrăm în
l un subiect privind „nece- 3 sezonul de iarnă. © ECONOMIŞTI : planificatori, contabili-financiari, statis-^
(. sitatea“ ca o femeie să bea 3 vor da un randament mai scă ticieni.
Toate cele de mai sus au fost
C straşnic şi să fumeze la 3 zut. La angajare, solicitanţii vor prezenta actele de calificare şî^
^ fel. Ce discutau ne inte- j Magazinul de la Certej are o ^stagiu în producţie.
3sj
r resează însă mai puţin. Alta 33 parte din alimentele necesare. Sînt preferaţi locuitori din Deva şi împrejurimi.
[ este obiecţiunea: cu ce Găseşti aici suficientă slănină
l drept îşi permit aceşti oa- sărată, afumată, paste făinoa
[. meni să încalce regulile *j)
de transport în comun? *5 se, felurite conserve de carne şi
De ce trebuie să inhaleze peşte, brînză telemea etc. Dar semnalate de un corespondent
călătorii fumul ţigărilor muncitorii sînt nemulţumiţi de al ziarului nostru şi verificate
lor ? felul cum magazinul lor este a- practic la faţa locului. Uniunea, PRONOEXPRES
Şi încă ceva. La contro- provizionat. Şi iată de c e : se raională a cooperativelor de
trimit aici, la munte, numai consum Brad şi întreprinderea Pentru concursul PRONOEXPRES nr. 50, din 14 decembrie
[ Iul făcut de taxatoare, s-a conserve şi salam cu preţuri ri forestieră din Baia de Criş tre 1960, se reportează suma de 109.175 lei.
ţ constatat că soţia şoferu- dicate : lipsesc carnea, carto buie să se ocupe ou mai mult
l lui n-avea bilet, cu toate fii, varza cit şi alte legume şi simţ de răspundere de lichida Vreţi să vă măriţi şansele de cîştig ia PRONOEXPRES,
t că parcursese ruta întrea- zarzavaturi. rea celor semnalate, creînd jucaţi pe scheme reduse.
C gă tur-retur. E oare un muncitorilor din acest colţ în
t- drept al şoferului ? A dat Unii justifică lipsa cartofilor depărtat al regiunii noastre, Participaţi la concursul din această săptămînă, pentru a vă
L I.G.O. Petroşani o dispoziţie prin inexistenţa unui spaţiu de toate condiţiile pentru a munci înscrie numele pe marea listă a cîştiguriior la PRONOEXPRES.
j- în acest sens ? Sîntem si- depozitare. Dar lucrurile stau cit mai bine.
a ltfel; nici n-ar fi nevoie de un AZI MARŢI ESTE ULTIMA ZI, în care vă mai puteţi de
guri că nu. asemenea spaţiu. Cooperaţia (de GH. LUPAN pune buletinul dvs. PRONOEXPRES, pentru a putea participa
la marele report de
I GHEORGHE RAICA
¦109/175 iei
C * corespondent
mJ <--- t u .1 U-./ V— I 1— t \.— J — f <..~t \— / •-- / I-- / '--- i •— / •—7<_