Page 40 - 1960-12
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI r*ir. 1855
ESroaKBSQHBZnGXBEna M,-r<aa?.'nB»gBB!CTiE03a»¦^xsa^cvm'^cssam
Declaraţia Agenţie LAR6Á MIŞCARE MONDIALA ÎMPOTRIVA COLONIALISMULUI
T. A. 8 *S. In CQnsiliul de S ecu ritate 1 COMITETUL POLSTBO: Pesutrü re rata rea
MOSCOVA 12 (Agerpres). — ra în apele teritoriale engleze. Colonialiştii sînt a s p ra condamnaţi paşnică a proMaaeî algeriene
A fost dată publicităţii o decla In ce priveşte însă eventuale p en tru evenimentele trag ice din Congo
raţie a Agenţiei TASS în care NEW YORK 11 (Agerpres). — odată dreptul Ia independenţă al po
se spune printre altele: le provocări din partea acestor NEW YORK 11 (Agerpres). niat că întreaga răspundere pen In şedinţa de simbătă dimineaţa a porului aigerian.
submarine în afara apelor teri — TASS transm ite: tru situaţia creata incumbă Or Comitetului Politic al Adunării Gene
După cum s-a mai anunţat, toriale engleze, din cele declarate ganizaţiei ^Naţiunilor Unite. In rale a O.N.U. a continuat discutarea După ce a amintit de bestialităţile
dl. Macirallan, primul ministru de primul ministru Şi de alţi A filtrat în a patra zi sesiu Congo, a spus el, avem de-a problemei algeriene. săvîrşite în Algeria de colonialiştii
membri ai guvernului englez re nea Consiliului de Securitate face cu agresiunea unei puteri francezi, Ture â declarat: „in Algeria
al Angliei, a declarat în parla zultă că contramăsurjle ar urma convocată la cererea Uniunii străine şi cu o încălcare groso Reprezentanţii Guineei şi Canibod- soldaţii francez? înscriu cele mai sum
ment că s-a încheiat un acord să fie îndreptate numai împotri Sovietice pentru discutarea pro lană a Cartei O.N.U. giei au criticat cu asprime politica gu bre pagini din istoria secolului al
angfo-am:er?oan potrivit căruia va submarinelor şi nu împotriva blemei măsurilor urgente în le vernului francez în privinţa Algeriei. XX-lea“.
flota maritimă militară america bazei situate în Anglia. Reiese gătură cu recentele evenimente Reprezentantul Marocului, Mu- Delegatul Guineei, Ismael Ture, a su
nă, primeşte o bază în Scoţia că, punînd la dispoziţia subma din Congo. harnrned Bucetta, care şi-a ex bliniat că Franţa a ignorat în perma Ture a subliniat că Franţa nu a fost
pentru submarinele sale atomice primat dorinţa de a participa la nenţă dezideratele O.N.U. şi a promo niciodată sinceră în tratativele cu pri
înzestrate cu rachete cu încărcă rinelor atomice americane o ba In şedinţa din 10 decembrie, lucrările Consiliului de Securi vat în Algeria o politică de forţă. vire la acordarea independenţei Al
tură nucleară. Se naşte pe bună ză în Anglia, guvernul englez dă a luat cuvîntul reprezentantul tate, a subliniat, folosind un Franţa, a spus el, nu a căutat nici geriei.
dreptate întrebarea: ce scopuri totodată asigurări în numele gu limbaj tăios, că situaţia din odată rezolvarea acestei probleme pe
se urmăresc prin crearea în An vernului sovietic că U.R.S.S. va Ceylonului, Glande Corea. El Congo continuă să. se înrăută caie paşnică şi nu a recunoscut nici Un număr de 40 delegaţii şi-au ex
glia a unei noi baze pentru arme respecta un fel de „inviolabili a scos în evidenţă implicaţiile ne ţească cu repeziciune şi cu a- primat dorinţa de a participa la dez
rachetă şi nucleare şi împotriva tate“ a acestei baze dacă unul faste ale acţiunilor secretarului ceasta periclitează pacea în A- baterile în problema algeriană.
cui este îndreptată ea. din submarine ar provoca un in general al O.N.U. si ale repre frica şi în Întreaga lume. El a
cident primejdios departe de a- zentanţilor lui în Congo — în atras atenţia asupra faptului că Un grandios
Ştiri publicate în presa străi ceastă bază — în afara apelor răutăţirea continuă a situaţiei
nă şi care nu au fost desminfite din ţară, înlăturarea totală a colonialiştii se înapoiază în Con anticolonial!: Cairo
de nimeni arată că comandamen teritoriale ale Angliei. parlamentului şi a celorlalte ins
tul militar american intenţionea tituţii constituţionale, acapara go şi a spus că O.N.U. nu s-a CAIRO 11 (Agerpres). — dial în numele Comitetului So
ză ca de la această bază să tri Englezii ştiu mai bine ca ori rea ilegală a puterii de către TASS transmite: La 10 decem vietic de Solidaritate cu ţările
mită spre frontierele maritime cine că submarinele sînt desti banda lui Mobutu. aflat la înălţimea sarcinilor ce-i brie în sala de festivităţi a Uni Asiei şi Africii. El a salutat po
ale Uniunii Sovietice submarine nate operaţiunilor nu în apele versităţii din Cairo a avut Ioc poarele Africii care luptă eroic
teritoriale, ci în largul mării. După delegatul Ceylonului, stau în faţă.
atomice înzestrate cu arme ra Dar ce s-ar întîmpla dacă vreun Hammarskjoeld, secretar gene
chetă şi nucleare. Este vorba, submarin ar săvîrşî o acţiune ral al O.N.U., a făcut o scurtă Nu putem să ne limităm la
declaraţii cu privire la drepturile
prin urmare, despre o măsură provocatoare ? Potrivit logicii declaraţie. De data aceasta omului, a declarat Bucetta în sub auspiciile Uniunii Naţionale pentru independenţă.
militară îndreptată împotriva guvernului englez, statul care Hammarskjoeld s-a autodemas Încheiere, trebuie să se ia mă din R.A.U., ale Secretariatului Participanţii la miting au a-
Uniunii Sovietice. Permanent al Consiliului de So doptat în unanimitate o hotărire
ar fi victima acestei provocări cat ca acolit activ al imperialiş suri hotărite. Dacă O.N.U. nu-şi care cere în mod categoric li
La Moscova a provocat o deo ar trebui să-şi îndrepte contra- tilor şi colonialiştilor. El a de va modifica linia de conduită lidaritate al ţărilor Asiei şi Afri chidarea imediată a colonialis
sebită surprindere faptul că pri lovitura numai asupra punctului clarat că trupele O.N.U. „nu au in Congo, guvernul Marocului cii şi Asociaţiei africane din
mul ministru al Angliei a dat din ocean unde s-ar presupune R.A.U., un miting de masă care mului.
guvernului american censimţă- că s-a aflat submarinul. In Uniu dreptul“ să ia măsuri pentru pu va acţiona independent de s-a desfăşurat sub lozincile: Se cere de asemenea, punerea
N. S. Hruşeiov a felicitai mîntul definitiv pentru crearea nea Sovietică există însă o altă nerea în libertate a lui Patrice O.N.U. „Jos colonialismul !", „Imperia imediată în libertate a iui Pa
« în Anglia a unei baze pentru părere în această privinţă. De Lumumba, primul ministru a! Cu aceasta şedinţa Consiliu lişti, căraţi-vă din Africa !", ,,Im trice Lumumba, a tovarăşilor lui
altfel, în conflictele din trecut Republicii Congo. perialişti, căraţi-vă din Congo!", de luptă, precum şi a lui Jomo
pe constructorii celui submarine atomice americane guvernul englez, cît şi guvernele lui de Securitate a luat sfîrşit. Kenyatta, conducătorul mişcării
tocmai în perioada întrevederi Reprezentantul Indiei, Krishna Deşi reprezentanţii Uniunii So „Puneţi imediat în libertate pe
altor ţări au procedat în acest Menon, a rostit o amplă cuvîn- vietice şi Poloniei au cerut să Lumumba !", „Puneţi imediat în de eliberare naţională a poporu
mai mare furnal automat lor pe care le-a avut la New fel atunci cînd au luat contra- libertate pe Jomo Kenyalta f",
York cu N. S. Hruşeiov, şeful lui din Kenya.
din lume guvernului sovietic. măsuri atît împotriva submari tare După ce a exprimat senti se ţină o şedinţă duminică, la „Trăiască solidaritatea popoare Participanţii la miting au a-
nelor inamice, cît şi împotriva mentul de adîncă nelinişte şi stăruinţa delegaţiilor occidenta lor afro-asiatice!". dresat tuturor popoarelor Africii
MOSCOVA 11 (Agerpres). — In timpul acestor întrevederi bazelor acestora. Este suficient indignare a poporului indian in le s-a hotărit ca Consiliul de chemarea de a apăra indepen
TASS transm ite: dintre şeful guvernului sovietic, să amintim, de pildă, de lovitu legătură cu recentele evenimen Securitate să-şi reia lucrările La miting au luat cuvîntul re
N. S. Hruşeiov şi şeful guvernu te din Congo, Menon a subli abia luni dimineaţa.*01 prezentanţi ai Algeriei, Rhode- denţa politică şî economică îm
Din însărcinarea C.C. al lui Angliei, dl. Macmillan, a a- rile pe care fe-a dat în timoul siei de Sud, Camerunului, Uniu potriva tuturor varietăţilor şî
P.C.U.S. şi Consiliului de Mi vut loc, după cum se ştie. un celui de-al doilea război mondial :mr= nii Sud-Aîricane, Kenyei, Nige formelor de neocolonialism şi, în
schimb de păreri asupra celor aviaţia militară engleză bazelor riei, Guineei, Ugandei, Zanziba- primul r,înd. împotriva imperia
niştri al U.R.S.S., Nikita Hruş- mai importante probleme inter pentru submarine aflate pe teri rului, precum ş!i reprezentanţii lismului american care, camu-
ciov a felicitat la 10 decembrie naţionale şi în primul rînd toriul Germaniei. In Com ifefu l nr. 3 : Indoneziei, Japoniei, R.P. Chine flîndu-se sub o mască nouă. ur
pe constructorii celui mai mare asupra problemei principa Nu este greu de înţeles că ze şî Uniunii Sovietice în Secre măreşte exploatarea şi jefuirea
furnal automat din lume care se le — problema dezarmă continuă a popoarelor Africii.
află la Uzina siderurgică „Le- rii. Şefii guvernelor U.R.S.S. problema punerii la dispoziţia Proiectai de rezoluţie romîn se bucură tariatul Permanent al Consiliului
nin“ din Krivoi Rog. şi Angliei au fost de a- submarinelor americane a unei de Solidaritate al ţărilor Asiei — ---------- BSf----------
cord că este necesar să se de baze în Anglia nu priveşte nu de sp rijin u l călduros a numeroşi delegaţi şi Africii.
mai relaţiile sovieto-engleze. Ea G. Abduraşidov, reprezentan Ş0 e d i nţ a Comitetului
are contigenţă directă cu crearea tul U.R.S.S. în Secretariatul a
atmosferei de încredere necesare NEW YORK 12. Corespondentul A- Permanent, a transmis partici
Acest furnal a fost construit pună toate eforturile pentru a gerpres transmite: neraţii ce revine O.N.U., conform prin General al O.N.U.
cipiilor Cartei şi instituţiilor sale spe
in mai puţin de 11 luni. crea o atmosferă cu adevărat fa NEW YORK 11 (Agerpres). —
TASS transmite:
Regimul tehnologic perfect al vorabilă tratativelor pentru a se tratativelor cu privire la cele In Comitetul nr. 3 au continuat dis- cializate. panţilor la miting un salut cor-
acestui furnal complet automa îmbunătăţi climatul internaţio La 10 decembrie a avut loc o şe
tizat' şî mecanizat va permite să mai importante probleme inter cuţiile pe marginea proiectului de re dinţă a Comitetului General ai O.N.U.
nal, pentru a se obţine o mai ia care au fost discutate problemele
mare încredere între state şi a naţionale. Încheierea acordului zoluţie romîn cu privire la „Măsuri Manifestaţie la Londra referitoare la lucrările celei de-a 15-a
angîo-anierican cu privire la a- pentru promovarea în rinduriie tinere sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.
se obţină un coeficient de fo se trece, în sfîrşit, ia rezolva cordarea unei baze în Anglia tului a ideilor păcii, respectului reci Potrivit hotărîrii iniţiale, sesiunea ur
pentru submarine atomice ame ma să ia sfîrşit la 17 decembrie. Dar
losire al volumului lui util de rea problemelor internaţionale pe ordinea de zi mai există multe pro
O. 495 metri cubi, ceea ce cons urgente. ricane înzestrate cu arme nu proc şi înţelegerii între popoare". Au bleme importante nerezolvate, inclusiv
LONDRA 12 (Agerpres). — marskjoeld, secretar general al problema dezarmării, plîngerea Cubei
tituie un record in practica si Reiese prin urmare că în timp cleare şi rachetă duce la înrău luat cuvîntuî delegaţii Poloniei, Ma „Să fie eliberat imediat Lumum O.N.U. împotriva acţiunilor agresive ale
ba, primul ministru al Republi S.U.A., problema acţiunilor agresive
derurgică mondială. ce în cursul întrevederilor de la tăţirea situaţiei internaţionale şi, rocului. Irakului, Ungariei, Gubei şi cii Congo“, ,,Hammarsk joeld să In oiivîntarea sa, Denis Ake-
New York cu N. S. Hruşeiov,, prin urmare, aduce un mare pre Bielorusiei care au sprijinit călduros demisioneze“, „Jos imperialis rna, reprezentant al partidului
Furnalul gigant construit la d-1. Macmillan vorbea despre judiciu creării atmosferei de în- i mul american“ — sub aceste Uniunea Naţională Africană din
credere între state, necesară tra proiectul. Ei au scos în relief marea lozinci s-a desfăşurat la 11 de Kenya, a demascat de asemenea
Krivoi Rog (înălţimea lui este pace şi despre dezarmare, el du cu mînie politica Statelor Uni
tativelor. răspundere pentru educarea tinerei ge-
mai mare decît a unei case cu cea tratative cu reprezentanţii a-
mericani în vederea creării unei
20 de etaje) este primul din se noi baze. militare a S.U.A. în ÎP f e m a r a €® C® a l I®, C, cembrie în parcul londonez Hy- te faţă de Congo. La miting au ale aviaţiei americane împotriva
ria de furnale de acest fel care Anglia, deşi nu era greu de în de Park, un miting de masă luat cuvîntul de asemenea Ci- U.R.S.S. şi altele. De aceea delegaţia
vor fi construite în Uniunea So ţeles că acest lucru va aduce convociat de Comitetul organiza kiza, secretar general al Parti sovietică a propus să se amine înche
ţiilor africane din Anglia şi de dului „Congresul Malawi“ („Ny- ierea primei părţi a sesiunii pînă Ia
vietică. In mesajul de felicitare prejudicii serioase însăşi baze Mişcarea pentru eliberarea co assaland), F. Brockway, mem 21 decembrie şi să se reia lucrările
a lui N. S. Hruşeiov, C.C. al lor încrederii între state. H o lg a r loniilor. bru al parlamentului englez, la începutul lunii ianuarie.
P. C.U.S. şi Consiliul de Miniştri Primul ministru al Angliei şi Mitingul a fost deschis de M. Sipola, secretar gene După o discuţie îndelungată Comi
al U.R.S.S. îşi exprimă convin alţi membri ai guvernului englez SOFIA 12 (Agerpres). — cu privire la lucrările Consfă Kvvezi Armah (Ghana), preşe ral al Partidului unit al inde tetul a respins propunerea sovietică,
gerea că constructorii şi side- După cum anunţă Agenţia tuirii reprezentanţilor partidelor dintele Comitetului organizaţii
rurgiştii vor folosi pe scară lar au declarat în parlament că a- Telegrafică Bulgară, la 10 de comuniste şi muncitoreşti, care lor africane. pendenţei naţionale (Bhodesia dar a adoptat propunerea Ceylonului
cordarea acestei baze nu ar cembrie a avut loc Plenara Co a avut loc in noiembrie a. c. la
mări primejdia pentru Anglia, Moscova. Ne-am întrunit astăzi, a spus de Nord), Silundika, secretar de a se încheia prima parte a sesiu
el, pentru a protesta cu hotă-
Plenara C.C. al Partidului rîre împotriva arestării lui Pa general al Partidului naţional nii la 20 decembrie. Sub presiunea de
Comunist Bulgar, se spune în trice Lumumba, primul minis
gă experienţa construirii rapide întrucît între guvernul englez şi mitetului Central al Partidului hotărfrea adoptată, îşi exprimă tru al guvernului congolez le democrat (Rhodesia de Sud). legaţiei americane Comitetul General
deplina satisfacţie în legătură gal, deţinut în închisoare de
a furnalului gigant pentru a guvernul S.U.A. există o înţe Comunist Bulgar şi a Comisiei cu lucrările şi rezultatele Cons bandele lui Mobutu, o marione Participanţii la miting au a- a acioptat recomandarea Italiei ca lu
fătuirii. tă a imperialiştilor.
înălţă înainte de termen alte a- legere precisă cu privire la un a- Centrale de Revizie. deptat o rezoluţie care condam crările celei de-a 15-a sesiuni a Adu
gregate metalurgice ale uzinei C.C. al Partidului Comunist In aplauzele furtunoase ale
numit control pe care îl va exerci- Todor Jivkov, prim-secretar al Bulgar îşi exprimă solidaritatea participanţilor la miting, vorbi nă categoric acţiunile ruşinoase nării Generale a O.N.U. să fie reluate
ta guvernul Angliei asupra acţiu- t deplină cu toate principiile De torul a cerut imediata punere
siderurgice „Lenin“ din Krivoi —ni:lio—r s—uab--m--a-r-iinCel.oCr. atoaml icePaarmtide-ului Comunist claraţiei şi Apelului către po ale clicii lui Mobutu, sprijinită t la 7 martie 1961.
poarele din lumea întreagă. în libertate a primului ministru
Rog. i ricane în timpul prezenţei acesto- Bulgar, a prezentat raportul de puterile imperialiste în frun —000 —
Declaraţia constituie un mo Lumumba si demisia1 lui Ham te eu Statele Unite.
del de dezvoltare creatoare a i-
tngS'c:." — :— deilor marxisl-leniniste, întru S itu a ţia din LaosDupă terminarea mitingului,
chiparea gîndirii şi experienţei
GIGANTUL DE PE VOLGA colective a mişcării comuniste şi participanţii fa acesta s-au în
muncitoreşti mondiale.
colonat şi s-au îndreptat spre VIENTIANE 12 (Agerpres).
C.C. al Partidului Comunist centrul de informaţii al O.N.U. — Comitetul naţional suprem al
Bulgar consideră că sarcina sa din Londra pentru a înmîna re Laosului, constituit după pleca
primordială este lupta împotriva zoluţia adoptată la miting. rea primului ministru Suvanna
oricăror abateri de la marxism-
In ăupă-amiaza zilei de 9 — Corespondentă plex de probleme tehnico-ingi- leninism şi de la internaţionalis Fumma în Cambodgia a trans
decembrie, cea de-a 21-a tur nereşti, a căror însemnătate mul proletar, lupta intransigen
bină a hidrocentralei de la din M o s c o v a — este preţuită de specialiştii din tă împotriva^ revizionismului, ca Scpjrfe ştiri ©Scurte ştiri mis la 11 decembrie puterea
Stalingraă a fost cuplată cu întreaga lume. principalul pericol, şi împotriva membrilor guvernului care au
reţeaua electrică. Acest fapt a cale lăturalnică. Şi iată că a- dogmatismului şi sectarismului, rămas în Vientiane. Printre a-
} marcat intrarea în funcţiune colo pe unde mii de ani au Hidrocentrala de la Stalin- lupta pentru consolidarea unită
) cu întreaga sa capacitate a curs apele Volgăi, în vechea grad, unul din obiectivele pla ţii, coeziunii şi disciplinei prole ULAN BATOR 11 (Agerpres). - Luînd cuvîntul la conferinţa de presă ceştia din urmă se numără mi
l celei mai mari hidrocentrale albie, au apărut dragele şi ex nului septenal, este opera a tare in rinduriie mişcării comu
din lume. Energia ei furnizată cavatoarele. se pregătea groa sute de mii de oameni sovie niste internaţionale. Răspunzînd invitaţiei Prezidiului care a avut loc la 10 decembrie la ho nistrul Informaţiilor, Quinim
liniei de înaltă tensiune Sta- pa de fundaţie a hidrocentra tici. La ridicarea ei au luat
lingrad—'Moscova alimentea lei. parte peste ino de consilii ale Comitetul Central declară că Marelui Hural Popular şi a Consiliu telul „Ukraina“ din Moscova Thomas Folsena, care este considerat om
ză totodată pe parcurs, zeci economiei naţionale, peste 500 este întrutotul de acord cu ideile lui de Miniştri al R.P. Mongole, la D. Digan, conducătorul grupului oa politic de. orientare progresistă.
de oraşe şi sate de pe cursul Peste cîţiva ani am vizitat de oraşe şi circa două mii de Declaraţiei că Partidul Comu
Volgăi. In curînd, pe o altă şantierul a doua oară; nimic întreprinderi industríale. Ea a nist al Uniunii Sovietice este 10 decembrie au sosit la Ulan Bator menilor de afaceri americani care or Agenţia Asosciated Press a-
linie, energia gigantului de la nu mai semăna cu ce văzusem constituit totodată o neîntre centrul firesc unanim recunos
Stalingraă va ajunge în cen la început. Corturile construc cută universitate pentru con cut şi detaşamentul de avangar într-o vizită ofilfială prinţul Norodotn ganizează expoziţia mondială de la nunţă că preşedintele Adunării
trul minier şi metalurgic Don- torilor dispăruseră. Pe malul structori. inginerii şi munci Sianuk, şeful statului Gambodgia, Pho New York 1964—1965, a declarat că a Naţionale a Laosului, Samsonit,
bas. Puterea totală a celor 21 drept al Volgăi se ridica un torii de pe şantier au creat la dă al mişcării comuniste inter înmînat Iui Andrei Gromîko, ministrul
de turbine ale hidrocentralei oraş minăm, Voljslcu, devenit faţa locului peste 100 de ma naţionale. Proeung, preşedintele Consiliului de Afacerilor Externe al U.R.S.S., o in care a fugit la Savannaicet, in
acum unul dintre cele mai fru şini şi mecanisme de înaltă Miniştri, şi alţi conducători ai Cam- vitaţie oficială ca Uniunea Sovietică tenţionează să ceară regelui ca
este de 2.415.000 KW. Ele vor moase, mai moderne şi mai productivitate care îmbogăţesc Plenara C.C. al Partidului bodgiei. să participe la această expoziţie or acesta să convoace sesiunea spe
produce anual circa 14 miliar Industriale oraşe de pe Volga. ştiinţa şi tehnica construcţii Comunist Bulgar, se subliniază ganizată cu ocazia împlinirii a 300 de cială a parlamentului pentru ex
de IcV/H. energie electrică, adi Groapa de fundaţie luase pro lor hidroenergetice. în hotărire, declară că este în DAMASG 11 (Agerpres). — primarea neîncrederii în guver
că de şaptă ori mai mult de porţii uriaşe. Planşeul ei se trutotul de acord cu politica pro Referindu-se la informaţii din Am-
cît producea întreaga Rusie in căptuşea cu plăci solide de be Barajul reţine apele unei noi movată de C. C. leninist al
1913. Constructorii hidrocen ton armat. Din adîncimi se mări. Marea Stalingradului. P.C.U.S,. şi de guvernul sovie man, ziarele din Damasc anunţă că ani de la întemeierea oraşului New nul Suvanna Fuma.
înălţa barajul. Cantitatea colosală de apă a- tic, conduse de N. S. Hruşeiov, in palatul regelui Iordaniei s-a produs York. Analizînd forţele armate care
tralei au pus în funcţiune co cumulată aici va sluji nu nu o- explozie violentă Autorităţile poli
losul de pe Volga cu un an Hidrocentrala de la Stalîn- mai acţionării turbinelor, ci şi remarcabil marxist-leninist. ţieneşti au barat imediat toate căile NEW YORK 11 (Agerpres). — acţionează în Laos, agenţia se
înainte de termen. grad s-a construit pe baza u- irigării unei suprafeţe de cir de acces spre reşedinţa regală şi au După cum transmite agenţia France referă la cîteva grupuri: trupele
nui plan cutezător. Barajul de ca şapte milioane hectare de C.C. al Partidului Comunist întărit paza ei. In ţară se operează Presse, ia 10 decembrie un grup de
Am avut ocazia să vizitez beton armat s-a ridicat în par o parte şi de alta a Volgăi şi arestări în masă. 60 de negri din Augusta (Statui Oeor- Patet-Lao. trupele căpitanului
hidrocentrala de la StaUngrad tea cea mai largă a albiei. lu în şesul Mării Caspice, trans- Bulgar, se spune în hotărire, va gia) au manifestat în faţa clădirii clu Kong Le, ale colonelului Kupra-
in perioada cînd pe malurile cru nemaiîntîlnit în practica formînă aceste pămînturi ari La 10 decembrie a avut loc o şedinţă bului naţional de- golf din acest oraş,
Volgăi de.abia începuseră să mondială. Un fapt de aseme de în adevărate grădini. urma şi de acum înainte linia extraordinară a Go'nsiliului de Miniştri unde se afla preşedintele Eisenhower, sit Abhai şi ale generalului No-
se desfăşoare lucrările. Volga nea fără precedent este că sa savan.
vanţii, inginerii, toţi construc 'Gigantul de pe Volga este o politică profund umană marxist-
curgea liniştit, aproape invi- torii au ridicat întreaga cas nouă victorie a septenalului, •k
vibil, dar opunea o uriaşă re cadă a Volgăi nu pe un teren leninistă, consfinţită şi dezvol-
zistenţă stăruinţei oamenilor stîncos. ci pe straturi de pă un triumf măreţ al omului so fafă în Declaraţie. al Iordaniei care a discutat situaţia împotriva politicii guvernului S.U.A. LONDRA 11 (Agerpres). —
de a o îndrepta 'spre o nouă mint obişnuit, lucru cere a im vietic. un pas însemnat în rea
albie. Sute de mii de metri din ţară. în domeniul rasial. Potrivit agenţiei, TASS tran sm ite: Referindu-se
cubi de pămînt şi beton îi în pus rezolvarea unui vast com- lizarea programului, de electri
gustau mereu cursul, forţîn- MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS manifestanţii au cerut să fie primiţi de la informaţia transmisă prin ra
ficare completă a ţării, de con
du-î apele să "se abată pe o transmite: preşedintele Eisenhower care însă a dio din Vietnam, corespondentul
struire a comunismului.
La 10 decembrie la Casa oamenilor respins cererea lor. agenţiei Reuter transm ite: In
de ştiinţă de pe lingă Institutul uni GAIRO 12 (Agerpres). — Laos a fost creat un Comitet na
ficat de cercetări nucleare din Dubna, In comunicatul comandamentului su ţional suprem, în frunte cu Pat-
în apropierea Moscovei, a avut Ioc o prem al Armatei de eliberare naţională hammavang, general de brigadă.
seară consacrată prieteniei romîno-so- Căpitanul Kong Le este locţiitor
vietice, la care au participat oameni a Algeriei, dat publicităţii la Cairo, se al preşedintelui comitetului.
de ştiinţă din ţările socialiste. Alexan arată că în intervalul 26 noiembrie— Comandamentul armatei din
dru Mihul, tînăr fizician din R.P. Ro- 5 decembrie în cursul operaţiunilor Laos a comunicat că a fost creat
mînă, a rostit la deschidere o scurtă militare din Algeria pierderile trupelor un comitet al forţelor armate
cuvântare de salut. 'franceze s-au ridicat la 167 morţi şi compus din şase persoane pen
263 răniţi. tru preluarea conducerii de la
MOSCOVA î l (Agerpres). — TASS prinţul Suvanna Fumma.
transmite :
Redacţja şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188’ 189 j 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva.
