Page 41 - 1960-12

Pacea va învinge războiul !PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAI

Undocument P r i n m i i i a c a s i o a s t r V/

al înaltului slufim p a c e a

umanitarism Apelul reprezentanţilor parti­ ne-a trasat sarcina de a spori
delor comuniste şi muncitoreşti necontenit producţia de tontă.
A nul XII. Nr. 1857 M iercu ri 14 d ec em b rie 1960 4 pagini 20 bani Declaraţia adoptată la Consfătuirea adresat popoarelor din lumea în­ Pentru a traduce in viaţă cu
reprezentanţilor partidelor comunis­ treagă, constituie un document succes această sarcină, nu pre­
Succesele de acum, te şi muncitoreşti de la Moscova cons­ de o importanţă istorică pentru cupeţim nici un efort. Ne stră­
tituie un document de o uriaşă im­ cauza păcii. duim ca pe zi ce trece să ne or­
baza celor viitoare portanţă istorică. Ea demonstrează ganizăm tot mai bine munca, să
încă odată cu fermitate că politica Partidele comuniste şi munci­ facem drum larg iniţiativelor
In vederea rea­ muncii. Ne pu­ partidelor comuniste şi muncitoreşti toreşti au depus eforturi uriaşe noi şi tehnicii noi în producţie.
este o politică neabătută de pace, de pentru evitarea conflictelor mi­ Astfel, prin luarea unor măsuri
lizării de cit mai Interviu cu tov. teţi spune ce mă­ respectare a independenţei şi suvera­ litare şi a ororilor acestora, de ridicare a temperaturii ae­
nităţii statelor mici sau mari, de ne- pentru ca toţi oamenii să se rului cald insuflat in furnale,
multe economii !a NICOLAE HUŢU suri s-au luat în amestec în treburile interne ale altor bucure din plin de binefacerile prin desfăşurarea unei însufle­
state. vieţii paşnice şi libere. Ele sint ţite întreceri socialiste între bri­
preţui de cost, inginer şef al fabricii acest sens ? de principiu că lupta dintre so­
Pătrunşi de sentimentul răspunderii cialism şi capitalism trebuie să găzi, schimburi şi pe profesii,
colectivul fabricii „Simion Bărnuţiu"-Sebeş Răspuns: In pentru destinele omenirii, reprezentan­ se desfăşoare pe calea întrecerii
ţii partidelor comuniste şi muncitoreşti paşnice, menită să arate oame­ am ajuns să lucrăm luna aceas­
„Simion Bărnu- scopul creşterii participanţi la Consfătuirea de la Mos­ nilor care orinduire va obţine
cova, au adresat popoarelor din lumea ta cu un indice de utilizare a
fiu" din Sebeş a desfăşurat în productivităţii muncii, încă din întreagă un călduros Apel prin care un nivel mai ridicat al econo­
acest an o activitate susţinută. primele luni aie anului curent, cheamă toţi oamenii cinstiţi la luptă furnalelor mai mare decît cel cu
Roadele activităţii se concreti­ am trecut la un nou sistem de pentru apărarea păcii, împotriva pri­ miei, tehnicii şi culturii şi va
zează în cei peste 1.150.000 lei organizare a activităţii colecti­ mejdiei unui nou război mondial. Cu­ care va trebui să lucrăm în anul
economii suplimentare la preţul vului. E vorba ds trecerea de ia vintele calde, pline de înalt umanita­ asigura maselor populare cele viitor.
de cost realizate în perioada 1 forma de organizare a muncii rism ale Apelului, au găsit în sufle­
pe echipe, la un nou sistem, în tele noastre un răspuns hotărît: vom mai bune condiţii de trai. Noi, Cu ocazia dezbaterii cifrelor
ianuarie—1 noiembrie a.c. apăra cu orice preţ leagănul copiilor
Pentru a cunoaşte căile prin comun, fapt care a dus la uti­ noştri, viaţa noastră tericită şi liberă, comuniştii, sîntem siguri că în de plan pe anul 1961, noi ne-am
care s-a ajuns la acest succes lizarea muncitorilor mai puţin munca noastră paşnică şi creatoare,
am adresat tov. ing. şef a! fa­ pregătiţi profesional la locurile idealurile noastre. Nu vom permite nici această întrecere va învinge so­ angajat să producem peste pla­
bricii, Nicolae Huţu, cîteva în­ de muncă corespunzătoare. Ace­ odată imperialiştilor şi slugilor lor să
iaşi scop I-am urmărit şi prin declanşeze negrul flagel al războiului. cialismul nul anual 6.000 tone fontă de
trebări.
întrebare: Vă rugăm să ne trecerea muncitorilor de la sec­ Strîns unui în jurul conducătorului Directivele celui de-al IlI-lea bună calitate şi să reducem pre­
spuneţi ce măsuri au fost luate ţia de maşini la sistemul de lu­ nostru înţelept, Partidul Muncitoresc
în vederea realizării de cît mai cru pe două schimburi. Romîn, spunem răspicat războiului: Congres al P.M.R. au stabilit un ţul de cost al tonei de tontă cu
întrebare: Ce măsuri preco­
multe economii ? NU ! program măreţ de dezvoltare a 100 lei, faţă de cel realizat in
Răspuns : In primul rînd am nizaţi în viitor pentru a asigura DUMITRU SUSAN
îndeplinirea pla­ economiei noastre naţionale în anul acesta. Aceste angajamente
înlocuit unele ma­ profesor
nului de produc­ Şcoala medie mixtă anii viitori. Traducînd în viaţă le vom îndeplini cu cinste, în fo­
teriale de con­
„Decebal“ Deva prevederile acestor directive, losul patriei şi al păcii.

vom face ca ţara noastră să se ANDREI RAŢ

dezvolte impetuos pe drumul de- secretarul organizaţiei de bază

săvîrşirii construcţiei socialiste. . P.M.R.'

Nouă, iurnaliştilor. Congresul secţia I-a furnale de la

C. S. Hunedoara

fecţii, scumpe, ţie pe anul 1961 Utemistul Viorel -m -
Marin, elev fruntaş
cu altele mai ief­ şi pentru îmbu­ şi responsabil de :§$e
clasă al anului al
tine. Amintesc nătăţirea’ calită­ II-lea (oţelari-topi- Cu planul anual înclepSi
tori), al şcolii profesionale din
în acest sens fo­ ţi i produselor ? Hunedoara, este unul din îndră­ Roadele „Să realizăm de pe
losirea şnurului R ăspuns: Cu gostiţii meseriei de oţelar. Atît
de vinilin la la cursuri cît şi la practică, el unei acum indici la nivelul Trustul minier Deva
gentile de voiaj prilejul dezbate­ se străduieşte să cunoască cît
rii cifrelor de mai mult. iniţiative anului viitor" Cu cîteva zile in ur­ anul 1960. Plnă ieri, a- Odată cu aceasta, mun­
în locul sforii plan pe anul mă, colectivele unităţilor cest indice este realizat citorii Trustului minier
1961, muncitorii, lată-1 în fotografia noastră, Deva raportează obţine­
de cînepă. O urmărind cu atenţie procesul de în proporţie de 103 la su­ rea unei economii la pre­
maiştrii şi in­ fabricare a oţelului. Trustului minier Deva au tă, iar productivitatea
altă sursă de e- raportat îndeplinirea pla­ muncii valorică este de­ ţul de cost în 10 luni, de
ginerii ' fabricii Iniţiativa laminatorilor hunedoreni, prin care s-au angajat peste un milion lei.
ca încă din luna decembrie să lucreze cu indicii planificaţi nului producţiei globale pe păşită cu 3,5 la sută.
economii căreia au făcut nu­ pentru anul viitor, a găsit ecou în rîndurile multor colective. As­
tăzi. sub lozinca ,,Să realizăm de pe acum indici la nivelul a-
i-am acordat toa­ meroase pro­ nului viitor“ lucrează şi furnaliştii din Călan şi Hunedoara şi
minerii din Teliuc şi cei din Valea Jiului.
tă atenţia a fost reducerea con­ puneri în acest sens. Amintesc

sumurilor specifice de mate­ spre exemplu reorganizarea sec­

rii prime şi materiale c a : poli- ţiei marochinărie în scopul îolo- întreprinderea regională de transporturi auto

clorură de vinii, piele şi altele. sirii cît mai raţionale a spaţiu­ In 12 sile: 1357 fone (u n u l'e în reparaţie), s-au rea­ In cursul zilei de ieri. s-au înregistrat depăşiri aplicării planului finan-
lizat in ultima vreme indici de
Am realizat economii şi prin lui. Pe de altă parte, se va orga fonta peste plan utilizare mult mai mari decît.
cu cîţiva ani în urmă. O tonă
valorificarea raţională a surplu­ niza grupul de maşini de cusut Furnaliştii din Călan şi-au în­ de tontă pe m.c. volum util de colectivul I.R.T.A. Deva âje sarcinilor de plan de ciar pe fiecare autovehi-
deplinit de mult atît angaja­ furnal este un indice care se
surilor rezultate de la secţia fă- în aşa fel îneît fiecare maşină Au început reparaţiile mentele, cit şi planul anual. A- realizează în mod obişnuit, doar şi-a îndeplinit planul a- „ 8 fa sută< I5 2 ,a sută cu] în t colectivul
la tractoare cum ei dau bătălia pentru a la furnalele moderne.
băcărie (mă refer îndeosebi la să fie amplasată la locul de realiza indici de utilizare cil nua! de producţie la toii
mai înalţi, pentru ca astfel să a- Astfel de rezultate au fost po­
neutralizarea Iînei tăbăcăreşti), muncă cel mai potrivit. Prin a- sigure îndeplinirea tuturor sar­ sibile la secţia I-a furnale a C S indicii. Cele mai frumoase Ş1 4,6 la sută’ LR-T-A- Deva a rea!izat
cinilor de plan ce le revin pen­
cît şi prin o croire mai raţiona­ ceasta se vor evita timpii morţi tru anul viitor. In acest scop, Hunedoara, deoarece aici s-au a- realizări au fost obţinute Datorită gospodăririi cu în primele 10 luni ale fi­
el se străduiesc să respecte cît dus multe îmbunătăţiri tehnice
lă a pieselor, adică prin aplica­ şi se va crea muncitorilor posi­ Pe măsură ce arăturile adinei mai mult reţetele de încărcare la indicii: călători-km., grijă a carburanţilor şi nului o economie supjh-
a furnalelor, să introducă în la operaţiunea de încărcare şi
rea metodei de croire combinată. bilitatea de a lucra în bune con- de toamnă in raionul Ilia se a- turnai suficient aer cald şi la o procesul de elaborare a fontei. călători - transportaţi şi materialelor, urmăririi ju- mentară la preţul de cost
temperatură optimă.
Rezultatele noastre se dafo- diţiuni. propie de sfîrşit, mecanizatorii De asemenea, în ultimul timp, tone-kilometrice, la care dicioase a cheltuielilor şi de peste 2.300.000 lei.
In 12 zile din luna decembrie furnaliştii au primit minereu de
resc în mare măsură şl extinde­ în anul viitor vom pune un de la S M.T. Dobra, au retras a.c. ei au produs, în atara pla­ fier şi cocs, de calităţi îmbună­
nului. 1357 tone de tontă, din­ tăţite.
rii întrecerii socialiste pe pro­ accent deosebit pe introducerea in atelierul mecanic 32 tractoa­ tre care 837 tone au fost pro­
duse numai de către colectivul O tonă de tontă pe m.c. vo­
fesii în toate secţiile. Economii micii mecanizări. Se va construi care deserveşte furnalul nr. 1.
In acest fel furnaliştii din Că­ lum util de furnal este un in­
importante au fost înregistrate un dispozitiv de ridicat materia­ re de tip K-D. şi U.T.O.S., care lan lucrează cu indici la nive­ dice mai mare decît cel planifi­
lul anului viitor.
şl prin aplicarea în procesul de lele de la parter la etaj. In ce necesită reparaţii. La constata­ cat pentru anul viitor. Totuşi,
Q f o na de f o n t ă pe m.c. ei s-a realizat în cele 12 zile
producţie a cît mai multe pro­ priveşte îmbunătăţirea calităţii rea tehnică făcută de către me­
puneri de inovaţii şi raţionali­ produselor, vom milita îndeosebi volum u til d e furnal din luna în curs la cele trei fur­
canicul şeî, 4 din tractoarele a-
zări. Numai prin aplicarea unei pentru ridicarea calificării mun­ La cele trei furnale ale sec­ nale in producţie de la secţia I-a
duse au fost propuse la casare ţiei I-a de la C. S. Hunedoara
noi metode de confecţionare a citorilor. In acest sens au îos1 a C. S. Hunedoara şi furnaliş­

buzunarelor interne de la poşe­ organizate cursuri de minim teh­ Restul, au fost reţinute in ate­ tii sint hotărîţi să-l realizeze şi
în continuare.
te şi prin introducerea unui nou nic. lier şi li s-au început repara­
sistem de confecţionare a genţi­ Colectivul fabricii noastre este
lor de voiaj, se economiseşte ţiile.
50.000 Iei anual. hotărît să lupte în 1961 cu şi
mai multă însufleţire pentru a Demn de subliniat este fap­

traduce în viaţă sarcinile ce V tul că anul acesta, prin lăr­

î n tr e b a r e L a reducerea pre­ revin d'n hotărîriîe recentei ple­ girea şi dotarea atelierului cu

ţului de cost contribuie în mare nare a C.C. al P.M.R. tot utilajul necesar, nu va mai

măsură creşterea productivităţii I. DUMITRU fi nevoie ca unele tractoare, din

lipsă de spaţiu şi piese, să fie

trimise la centrul mecanic din

Elevii colectează fier vechi Sibiu. Acum. orice reparaţie, va

putea ii executată cu forţe pro­

Zilele trecute, elevii Şcolii elevii Aluna Constantinescu, prii. In felul acesta reparaţiile
medii mixte „Avram Iancu“ din Cornel Beldea, Silviu Banciu,
Brad au iniţiat o acţiune de Marta Neamţu, Mircea Manea, planificate vor putea ti executate !n ire !$» ii am afori
strîngere a fierului vechi. Cu a- Aurelia Bolcu şi alţii.
în termenul planificat şi cu chel­
ceastă ocazie au fost colectate M. GOLCEA
tuieli mai mici decît în anul Dintre membrii gospodăriei primiţi cu multă bucurie de că­ Şeful brigăzii de cali­ -Kia-
peste 3.000 kg. fier vechi, evi- corespondent agricole colective din satul tre ţăranii muncitori. Acum ur­ tate de la banda de mon­
trecut. Spini, mulţi activează în forma­ mează să fie oaspeţi ai colecti­ taj a maşinii de cusut D eschiderea unei
dentiindu-se în această acţiune ţiile artistice de amatori din ca­ viştilor din Jeledinţi, Mărtineşti „Ileana“, candidatul de expoziţii cehoslovace
V. PAUNESCU drul căminului cultural. şi alte sate din apropiere, unde
vor prezenta alte spectacole, 0 In B ucureşti
corespondent Echipa de teatru a căminului sub formă de schimb de expe­
cultural, unde işi dau concursul partid Aurel Hluşcu, este Ministerul Invăţămîntului şi
artiştii amatori ca soţii Stroilă, rienţă. Acest schimb de expe­ unul din fruntaşii în producţie de Culturii şi Muzeul de istorie na­
Varodv, Pirvu sau utemişti ca la montaj. Brigada pe care o con­ turală „Grigore Antipa“ au ors
Rodica Junie, Olimpia Qrăciuc rienţă va fi urmat de discuţii cu duce este cea mai bună. Ea îşi depă­ ganizat expoziţia „Ocrotirea na­
şi alţii, după un prim spectacol şeşte norma cu 30 la sută lunar. A- turii in R. S. Cehoslovacă“, care
prezentat în sat, au întreprins artiştii amatori gazde, împărtă- ceastă brigadă a realizat pînă acum, s-a deschis luni Ia amiază în
un turneu in satele învecinate prin reducerea ponsumului de materiale sălile muzeului.
Turdaş şi Pricaz, unde au fost şindu-le din experienţa lor. şi scule economii de 16.000 lei.
După vizitarea expoziţiei, a-
AUREL CIGMĂIANU sîstenţa a vizionat filmele docu­
mentare cehoslovace „Parcul na­
corespondent ţional din munţii Tatra“ şi „Po­
dişul central al Boemiei‘A
In p a r c h e t u l V a le a Brazilor
® In fiecare casă un cititor...
L Mai intii, pe cursul viii, s-a de zumzetul fierăstraielor şi pentru lucru. A rezultat ast­ (Convorbire cu bibliotecara Elena
(_ trecui la construirea unui zgomotul ţapinelor. întreaga fel o economie valorică de Sclomon) ;
l drum. Terenul accidentat nu a pădure se află în pantă care 23.180 lei.
L permis să se construiască de ® Are dreptate brigadierul... (Din
l la început un drum larg. in- depăşeşte un unghi de 20 de De la 1 octombrie, cele două carnetul de reporter) :
ţ toarcerea autovehiculelor se grade. Pentru început, planul brigăzi din parchetul Valea
L putea face numai la cele două anual de exploatare a noului Brazilor au început noul an fo­ o Constructorii au nevoie de pro­
parchet a fost fixat la 7.373 restier 1960— 1961. încă din iecte bune şi la termen (pag. 2-a) ;
capete de drum. Apoi, drumul m.c. lemn, cu un indice de uti- primele zile de exploatare, a-
L a fost lărgit. Cu timpul, la Uzare de 55 la sută. Cele două ceste brigăzi au căutat să ob- ° En sprijinul iniţiativei lamina­
torilor (Tribuna agitatorului) ;
l Poalele pădurii au apărut două brigăzi, una simplă, care exe- ţină V w VduVie"VVlm iVză- (pag. 3 -a );

l cabane confortabile. Mai tir- cuta fasonatul, şi alta corn- foare mrcinllor primului tri- ° Situaţia din Gongo şi răspun­
l ziu au sosit şi primii tăietori plexă care se ocupă cu scosul mestru ~ăin anul vmor. Pe in- derea O.N.U. (Corespondenţă de ?a
New York) ;
f de lemne. Erau o--a--m-şeiniapdrinopidait-ul, au reuşit ca in­ treaga întreprindere, s-au fa­
sonat pînă acum 4.000 m.c. ® Largul răsunet mondial al Ape­
^ ferite regiuni ale ţării, veni- tr-un timp scurt să devină cu­ lemn, din care 1.500 m.c. apar­ lului către popoarele din lumea în­
treagă (pag. 4-a).
l seră aici să deschidă primul noscute în întreaga întreprin­

L parchet forestier din raza co- dere. Planul forestier pe anul ţine celor două brigăzi din
j. munei Lăpugiul de Sus, raio- 1959—1960 l-au. realizat cu a- parchetul Valea Brazilor. Oa­

(• nul ilia. proape o lună mai devreme. meni destoinici ca Vasile Şo-

[ Lucrurile s-au petrecut prin Totodată, aceste brigăzi au ob­ fronici, Mihai Ciobra, loan
ţinut un indice de utilizare de
( toamna anului 1959. De atunci, 60 la sută, ceea ce reprezintă Duncă şi alţii, sint mereu în

'Lucrînd la staţia experimentală de cocs brichetă a uzi™1 „Victoria Calan, brtgadc C Podurile de fag de pe Valea economii echivalente eu o can fruntea întrecerii socialiste.
de dulgheri condusă 'de Matei Holtzinger şi-a depăşit luna trecuta norma cu o0 la suta.
ţ. Brazilor vuiesc zi şi noapte titate de 4.000 m.c. lemn bun I. MANEA
IN FOTO : Membrii brigăzii după terminarea lucrului.
.' ' ~ J i----i '— i i— ! \__! i__/ u --- I <---1 *--- 1 t- . 1 ,__~ J \------ ! »_./ i I__I ,__I v_J .__ I 1I—J '—/!_I\_fcJV—IuVuJuJ