Page 42 - 1960-12
P. 42
DRUMUL SUCI AUStoULUI Wr. ld_/7
msaantuns. K j u a t a & j m assee2S vuanm sisii
C o n s t r u c t o r i i M i s e v o l e d e p r o i e c t e I. Chirculescu Ne scriu corespondenţii voluntari de la sate
lisine şl la termen lif!ii!IK«iiKiime!Ui!iililti!;::^UiUlll!lllllllUliíllI!íliUll!llliliilinit!l!lltl]l!li!IIII]|l!l!lil!!li!iitll!
muncii în O.A.S." Lumină elecfrică la Săiişfe Gazefa de sfradă
¦' Lîa Direcţia de sistematizare, ducţie. Deseori, la' atelierul de nului să se asigure 60 la sută (COLECŢIA S.R.S.O.) Satul Sălişte din raionul Brad, a fost fectuînd peste 1.200 ore muncă volun face
arhitectură şi proiectate în con arhitectură se organizează audi din documentaţiile pentru pla electrificat. Cum s-a înfăptuit acest în tară, şi economisind 4.800 lei- Şi roa
strucţii din oraşul Deva (fost ţii „ad-hcc“ la radio sau mag nul T.R.C.H. pe 1961. In această lucrare, autorul, semnat obiectiv ? Deputaţii Aron To dele n-au întîrziat să se arate: în sa La Sîntuhalm, în centrul satului, se
I.R.P.), volumul de proiectare a netofon, în timip ce planşele aş după ce explică ce se înţelege por şi Nicotae Igna au mobilizat pe tul Sălişte becurile electrice s-au aprins află expusă gazeta de stradă „Drumul
crescut an de an. S-au proiec teaptă. Trebuie amintit apoi că Sintern deja în luna decem prin productivitatea muncii în cetăţeni la muncă voluntară pentru pentru prima oară. belşugului“. Locul gazetei este bine
sistemul de normare a mtunlcdi brie, d'ar T.R.C.H. nu a primit G.A.S. şi după ce arată, pe ba transportul stîlpilor, fasonatul lor, pen a le s: în apropierea căminului cultural,
tat un însemnat număr de a- este d’efectuoŞ. Nu odată s-a do încă nici o documentaţie nouă ză de date, importanţa creşterii tru săpatul gropilor. Zeci de cetăţeni ROMULUS REŢEA a şcolii şi a staţiei de autobuz?. Prin
vedit că normele sînt prea largi, pentru 1961. T.R.C.H. are nevoie productivităţii muncii, se opreş au răspuns cu elan acestei chemări, e- preajma gazetei de stradă, sînt totdea
partamîente în blocuri care s-au d'ar nimeni nu a mişdat un de încă de pe acum de unele pro te în mod deosebit asupra prin secretar al comitetului comunal una mulţi cetăţeni. Atenţia lor se în
ridicat în oraşele Deva, Călan, get pentru a le revizui. Or toc iecte de construcţii pentru lu cipalelor căi de creştere a pro de partid Băiţa dreaptă şi spre gazeta de stradă. Cei
Vulcan etc. Au mal fost proiec mai aici sînt cele mai miari re crările noi, Care vor începe în ductivităţii muncii in G.A.S. mai curioşi se apropie de ea şi caută
tate alte lucrări din domeniul zerve de scurtare a termenului luna ianuarie. Lipsesc documen Cînfă difuzoarele ca din articolele expuse să găsească
învăţăfnîntului şi culţurii, lu de execuţie a proiectelor. taţii pentru spaţiile comerciale Dezvoltarea bazei tehnice a ultimele noutăţi ale satului. Interesul
crări edilitare. din Petroşani şi Călan, pentru G.A.S. prin înzestrarea acestora De multă vreme se simţea nevoia cetăţenilor de aici cjnţă acum difu- lor nu primeşte însă răspunsul dorit,
Mai mulfă afenfie şcoala cu 16 clase din Petrila cui maşini şi utilaje agricole din radioficării satelor Hărău şi Bîrsău zoarele. pentru că la gazeta de stradă nu se a-
'Au existat însă în activitate’a (lucrare cuprinsă în planul pe cele mai perfecţionate consti din raionul Ilia. Gu sprijinul sfatului flă expus nimic interesant.
din acest an a D.S.A.P.C. şi de călită fii 1960) şi altele. Lipsesc slau sînt tuie elementul principal al creş pppular regional şi prin contribuţia ce Şi la Hărău se lucrează de zor pen
ficienţe în muncă privind cali inicomplecte documentaţiile pen terii productivităţii muncii. In tăţenilor, în luna februarie au început tru ca în cel mai scurt timp radipfi- Mai curios li se pare însă cetăţe
tatea proiectelor şi respectarea Colectivul de proiectare este tru o serie de lucrări din Călan, acest sens autorul subliniază lucrările de radioficare. carea să fie terminată. Un difuzor nilor felul în care colectivul de re
termenelor de predare a lor. tînăr. In decursul celor aproape Deva şi Cugir. Există deci peri politica P.M.R. de ridicare ne funcţionează deja în faţa sfatului popu dacţie al gazetei de stradă, în frunte
'Aceste deficienţe s-an răsfrînt 4 ani de existenţă, acesta a fă colul ca şantierele să se găseas contenită a nivelului tehnic al Pe o distanţă de 8,5 km-, între sa lar comunal. cu tov. Iulian Păcuraru, schimbă edi
asupra activităţii trustului re cut progrese în ce priveşte ca că la începutul anului fără do producţiei, aţît în industrie cit şi. tele Certej şi Hărău, au fost săpate ţiile gazetei: ultima ediţie, expusă la
gional de construcţii. 'Multe din litatea lucrărilor. Dar în acest cumentaţii. Este timpul să sie Ia in agricultură. Economiile realizate Ia lucrările de 25 iulie, a fost scoasă la 20 octombrie.
deficienţe persistă şi acum. an, multe din proiectele şi de toate măsurile pentru grăbirea 360 gropi şi s-au plantat stîlpii. In extindere a radioficării în satele Bîrsău Şi scoasă a rămas. De atunci, altă edi
vizele întocmite de D.S.A.P.C. au ritmului de proiectare. împreu In material se arată că, con şi Hărău se ridică la 11.000 lei.
Temenul de predare — Suferit calitativ. Iată doar cîte- nă cu T.R.C.H., D.S.A.P.C. tre comitent cu introducerea tehni prezent, lucrările de electrificare în sa ţie n-a mai văzut lumina zilei.
Va exemple. La construcţia cen buie să stabilească de pe acum cii n,o.i este necesară folosirea tul Bîrsău sînt terminate. In casele ACH1M CI BU Nu credem că la Sîntuhalm, sat com
o chestiune importantă tralei termice din centrul ora ordinea de urgenţă a proiecte raţională a capacităţilor de pro
şului Deva au fost omişi doi lor, ordine Care să se respecte ducţie existente, aplicarea în tractorist plect colectivizat, nu există {apte dem- •
De predarea la timp a docu stîlpi de beton armat. Aceasta cu stricteţe. producţia agricolă a celor mai ne de-a fi popularizate ta gazeta de
mentaţiei către constructori de s-a observat dOar după ce S-au avansate metode agrozootehnice. In schimb de experienjă stradă: Sînt suficiente subiecte inte
pinde luarea celor mai cores zidit oîţiva zeci de mţJc. de zidă Se presupune că discuţiile
punzătoare măsuri de organiza rie. Acum', pentru refacerea lu lungi şi neprincipiale ce au e- Eficacitatea economică a în Biroul organizaţiei de bază U.T-M- nul lui Horia şi la mormîntul lui A- resante, faţă de care însă, colecti
re a şantierelor. D.S.A.P.C. pu crării sînt necesare cheltuieli grăşămintelor organice şi chi din satul Luncoiul de Jos, raionul vram Iancu din satul Ţebea şi au vi vul de redacţie, dovedeşte multă ne-:
a respectat termenul de predare suplimentare. Tot în a'Cest cvar xistat în cadrul D.S.A.P.C. între mice, precum şi a irigaţiilor, Brad, a organizat un schimb de ex zitat băile şi parcul din Vaţa de Jos. păsare.
la o serie de proiecte. Aşa spre tal, cota Zero la blocul C a fost este prezentată intr-un ’ mod perienţă între brigăzile artistice de a-
exemplu, în sarcina D.S.A.P.C. modificată după 'ce s-au făcut unii salariaţi s-au terminat şi convingător pe bază de exemple gifâţie din Luncoiul de Jos şi Baia La Baia de Griş, brigada artistică VASILE BO.GDEA
a revenit proiectarea a 44 a- săpăturile de fifndaţii. Şi aceas concrete din activitatea G.A.S. de Criş.
partamente în oraşul Petroşani. ta a dus la cheltuieli suplimen că aici, exista acum o atmos fruntaşe. de agitaţie din Luncoiul de Jos a pre funcţionar
Proiectele trebuiau predate la tare. Asemenea exemple pot fi Brigada artistică de agitaţie din
începutul acestui an, dar nici datd mai multe. feră bună de lucru. Dacă aşa Materialul esţe scris într-o Luncoiul de Jos s-a deplasat, în acest zentat un program, care a fost aplau
la ora actuală nu au. fost pri stau lucrurile, proiectanţii au formă populară. El permite lu scop. la Baia de Criş. Pe drum, artiş
mite de TJR.C.H. Bazat pe pre Cele mai 'mari greşeli la întoc cratorilor din, G.A.S. să găseas tii amatori au făcut un popas la goru dat cu căldură de localnici.
vederile planului, şantierul din mirea documentaţiei noilor con datoria — împinşi de conştiinţa că răspunsuri la multe între
Petroşani a luat măsuri pentru strucţii sînt la Calcularea devi bări ce'şi le pun în această pro- FLORIN BENEA
aprovizionarea punctului de lu zelor. 'Multe din acestea conţin socialistă şi de mîndria faţă de hlr-'trm tmnnoHbiillii'z7îînnrdluu-iî îîmn rt-eAanll.i’rzma
cru respectiv, ca apoi să re- rea sarcinilor ce le revin pe li tehnician
transporte materialele, făcînd meserie — să-şi subordoneze
nia creşterii producţiei agricole, aie brigadierul
toate eforturile’, tot ce au ei
1
Mai de preţ Cauzei lor generale Spre grajdul de vaci se în mai aşa cum v-am spus cu ci- ne din care 51 sînt vgei de la;p-
— întocmirii de proiecte bune,
cheltuieli suplimentare. greşeli grosolane de calcul. Con moderne şi la un preţ de cost vegetale şi animale şi a redu dreaptă tăcut dar nervos, co tava zile în urmă, adică după te şi 7 jurau, ci. Avem şi 40 de L
cludent este devizul celor 8 a- cit mai redus. cerii preţului de cost al acestor lectivistul Viorel Burs. De cî-
Ou multă întîrziere a fost pre piartamente din Certej. Aici S-a produse. teva zile nu mai e in apele lui. program, lată că l-am şi în- viţei, o frumuseţe. Viţelele o \
dată constructorului şi doCu> constatat o diferenţă de costuri Bombăne, răspunde ursuz la
mentaţia pentru construcţia în valoare de 32.000 lei. Aceasta orice ar fi întrebat. Se vede tocmit cu ajutorul zootehnişti- prite pentru prg.silă cresc vă- >
centralelor termice de la Călan datorită faptului că la Instala de departe că-l frămîntă ceva.
şi DevaL Din această cauză, da ţiile sanitare şi electrice, cal La intrarea în grajd, îl intim- lor de la raion şi voi trebuie zînă cu ochii. Avem 31 de \
rea în folosinţă a blocurilor a culul s-a făcut numai pentru 2 pină Ştefan Orb, sosit mai de
fost şi este condiţionată de asi apartamente, şi nu pentru 8. vreme. să respectaţi tot ce scrie în el. scroafe cu peste 100 de purcei •-
gurarea încălzirii. Cu totul ne Tot din cauza unor asemenea
justificat se amină şi predarea ,,omisiuni“, la blocurile B şi C — Dar ce ai măi Viorele, iar Unul la fel am să duc şi la iar la saivan avem 309 oi, ţoa¦ c
proiectului pentru sursa de apă din centrul oraşului Deva cos
potabilă în oraşul nou Călan. turile de deviz au fost diminua eşti necăjit ? maternitatea de scroafe. te cu lină semifţnă. <
— năcăjit dară... Vezi şi tu
Nici proiectul de execuţie a te' cu 40.000 lei şi respectiv Cei doi îngrijitori nu au răs- Am întocmit şi balanţa fura ?
blocurilor bară din oraşul Călan 119.000 lei. Printre „omisiuni“ că de eînp, s-a întors de la
şi devizul general al centrului şcoală brigacţierul, pici nu mai puns nimic. Şi-au pregătit va- jeră, aşa „ca la carte- : 23C l
oraşului Deva, nu au fost pre sînt ziduri despărţitoare, oare ştiu cum să lucrez. Ba reorga
date la termen, fapt pentru care nizarea fermei, ba evidenţă, ra sele pentru lapte şi au început tone fin natural, 340. tone fin .
s-au creat o serie de deficien se ridică numai la blocul 3 la ţii, iar acum., uite ce i-a mai
ţe şi greutăţi în munca trustu trăznit prin ca p : „să îngri mulsul. Brigadierul îi privea de lucernă şi trifoi, aproape
lui de construcţii. piaste 400 Mc., cofraje la blocul jeşti. să hrăneşti şi să mulgi 500 tone porumb însilozat, 31 e
C în suprafaţă de 102 m.p. etc. vacile după program, la ore
Conducerea D.S.A.P.C. caută fixe". Auzi, parcă eu, tu sau tone sfeclă de za.hăr şi peste ^
să argumenteze aceste deficien Acestea dovedesc superficiali altul nu am avut vaci acasă şi
ţe cu tot felul de cauze obiec nu am şti cum să le îngrijim... Din carnetul 25 tone borhot de sfeclă. Fu
tive. In parte ele sînt adevăra tatea. cu care sînt întocmite şi reporter rajele nu numai că ajung dai
te. Dar nicidecum toate. O vizită — Dar poate că are drepta şi prisosesc.
prin atelierele D.S.A.P.C. îţi va controlate unele devize. te brlgadiemfl... La şcoală a
face o imagine a modului în învăţat multe şi eu cred că nu Aceste furaje sînt adminis
care se lucrează aici. Timpul de tSt e rău să încercăm şi noi. Cred
lucru nu este folosit In modul că aşa o să obţinem mai mult trate raţional în hrana a,nima-
cel mai judicios. Se pierd ore Sintem la sfîrşitul anului. Pes lapte. Ai auzit doar că colec pe rină. Nici acum nu mulgeau ieior_ îngrijitorii respectă a
tiviştii ele la Clinic şi din Gir-
îp şir cu discuţii minore, pe te tot au început pregătirile bova au vaci care dau peste aşa cum le arătase. Nu le-a zis cum întocmai, raţiile. In acest
3.000 de litri lapte anual. De
marginea proiectelor şi uneori pentru asigurarea succeselor ce nu ar da şi ale noastre ? nimic dar s-a apropiat de ei an am livrat statului 50.000 U-
chiar. în a,fLţra sarpini'lpr (ie pro- din anul viitor. Se iau toate mă — Alea sînt vaci de rasă şi le-a arătat încă o dată cum iap ţef aproape 10.000 leg.
surile necesare. Şi în cadrul trebuie mulse vacile. carne de vită şi porc şi peste
D.S.A.P.C. s-au preconizat ase-
Apoi a cîntărit laptele şi u1.000 Jeg. brînză de oaie. In a- j
menea măsuri. Printre altele s-a
notat în carneţel cantitatea nui uiitor cantităţile livrate ^
prevăzut ca pînă la sfîrşitul a-
mulsă de la fiecare vacă. vor fi cel puţin duble. In 1961 )
k ferma de animale va cuprin- \
Faptul de mai sus s-a pe- de 82 capete vaci de lapte, \
trecut la gospodăria agricolă 40 scroafe fătătoare şi 250 }
colectivă din Turdaş, cu cîte- gîşte. <
va luni în iermă, atunci cină Bacă de la începutul anului
Aăam Lula, se întorsese de la munca în sectorul zootehnic
şcoala de brigadieri zootehnici. s . ar ţi desfăşurat tot atit de
La şcoală a pătruns secretul ţ){ne ca acum, ferma noastră
......... ................ --= = = T '.. -¦¦¦— ------- bună nu ca astea pe care le. a- obţinerii producţiilor mari şi $e animale s-ar fi dezvoltat şi
vem noi! reîntors la Turdaş, era hotărît mai mult.
Sn vizită la ©, M. T. şs O- A. S. — N-ai deloc dreptate ba- să pună în practică tot ce în- :]\fulte s-ar mai putea spune
ciule Viorel, intră în vorbă văţase timp de şase luni. Dar despre munca noastră, deşpre
filele trecute, elevii Şcolii e- coltarea cerealelor păioase, Cu şublerul în mină, utemistul Ioan Kriszte verifică dacă brigadierul zootehnic Aăam nu era uşor. Ferma de animale dragostea cu care îngrijesc a-
lementare de 7 ani d in ’Apoldul despre îngrijirea raţională a a- piesa ce a lucrat-o la strung corespunde dimensiunilor cerute. Lula, care auzise o parte din la G.A.C. Turdaş care cuprin- nimnlele colectiviştii Orb Ste-
Desigur, şi de data aceasta, a lucrat cu precizie. Dar nu nu discuţia celor doi. Sînt vaci ca dea vreo 30 vaci, cam tot a- fan, Vlaicu Lina şi Maria
de Jos, sub conducerea cadrelor nimalelor etc. mai la orele de practică se evidenţiază elevul Kriszte. Avînd şi ale noastre, numai că sînt tîtea 'scroafe şi peste 300 oi, Lupu.
didactice, au vizitat Staţiunea Aceste vizite au contribuit la numai note de 9 şi 10, el se numără printre cei mai buni elevi hrănite şi îngrijite raţional,
de maşini şi tractoare din Mier- din anul al Ill-lea — strungari,de la Şcoala profesională C.F.R.- era lăsată pe ultimiil plan. ţn momentul de faţă ne
curea şi ferma de animale de consolidarea cunoştinţelor teore- Simeria. mulse la ore fixe şi ţinute în
tice dobîndite de elevi la lec- curăţenie. De altfel, să ştiţi Hrana animalelor era incom- -preocupă intens ridicarea cali-
la q.A.S. Apoldul de Sus. Cu «oocooa că de azi. încolo vom lucra toc- plectă. îngrijitorii - mulgători fiCdrii şi îmbogăţirea cunoştin¦
acest prilej, elevilor li s-a vor- ţii.
bit despre combinele pentru re- MARIA OLTEAN mulgeau şi adăpau vacile aşa ţ^lor profesionale ale colecti-
cum ştiau ei. Nu era de mira- viştilor. Această problemă o
corespondentă re deci pentru ce cantitatea^ de yom rezolva însă curînd în ca
lapte mulsă zilnic nu depăşea ^ruj învăţămlrriului agrozoo-
iîz:
Biblioteca comunală din Mier biecte cîştigătorilor, în cadru 4-5 litri pe cap de vacă. tehnic organizat la gospodăria
curea. raionul Sebeş, a realizat festiv, la căminul cultural. Şi
toate obiectivele concursului In fiecare casă, un cititor... încă cev a: pînă la sfîrşitul a- — Am avut mult de lucru cu noastră Vrem să avem. o fer-
„Biblioteca în slujba construc nului vreau şă măresc numă
ţiei socialiste“. Ea numără pes rul cititorilor la 1.300 şi a căr reorganizarea muncii în secto- mă de animale model, şi în a-
te 1280 de cititori, cu aproxima ţilor citite la 13.000.
tiv 12.800 cărţi citite, Rezulta rul zootehnic, spune Aăam Lula cest scop nu vom precupeţi
tele bune obţinute in munca cu •k
cartea se daţoresc în mare mă Ar fi multe de spus despre dar acum totul s-a pus la nici un efort,
sură tovarăşei bibliotecare Ele activitatea bibliotecii comunale
na Solomo.n şi colectivului de colportajele mele dau roade pen piilor. In ea, bineînţeles, nu in şi le cereau. De pildă, dumi din Miercurea şi a pasiunii cu punct. Avem 104 capete tauri- I. COSTEA
sprijin al bibliotecii. tru că le pregătesc din timp. tra decit cel ce ştia să poves nică 27 noiembrie, .am organi care munceşte colectivul condus
tească frumos. Şi dintre copii, zat patru acţiuni atrăgătoare: de bibliotecara Elena Solomon. w A * / “' . .'“W '
Pe tovarăşa Elena Solomon întrebare: Ştiu că de curînd fiecare voia să ajungă poves un concurs pentru cea mai fru Iată doar o cifră care vorbeşte
am întîlnit-o pe una din stră satul Miercurea a fost complect titor. moasă recitare cu elevii clasei a de la sin e : din totalul citito F e m ip e le &si®iti«îaş©
zile comunei. Tocmai se întorcea colectivizat. Care a iost contri Vll-a de la şcoală, recenzia ro rilor, 700 sint ţărani colecti
dintr-o acţiune de colportaj. In buţia bibliotecii la înfăptuirea a- Anii au trecut. Copiii ce stă manului „Secerişul“, seara lite vişti. Noua clădire a Şcolii medii tea, constructorii scolii medii
tr-o jumătate de zi, difuzase 50 cestui succes ? teau mai ieri în căsuţa cu po rară „Femeile luptă pentru pa După convorbirea cu tov. So
de volume. Convorbirea noastră veşti spunînd basme au cres ce“ şi o expoziţie de cărţi inti lomon, am răsfoit citeva fişe de din Cugir trebuia să fie dată din Cugir nu le-au primit.
a început de la acest fapt... R ăspuns: Colectivul bibliote cut şi au devenit cititori pa tulată „Mîini indemînatice“. A- cititori. Toate sînt pline cu tit
cii a organizat acţiuni care sionaţi. Şi nu numai atit. După ceste acţiuni au avut loc une luri din diferite domenii de ac în folosinţă cel tîrziu la 15 oc Zilele trecute, pentru a scă
întrebare: Cum aţi reuşit să popularizau succesele colectiviş exemplul lor, părinţii acestor le dimineaţa, altele seara. Vreau tivitate. Trei fişe mi-au atras
difuzaţi în această dimineaţă a- tilor, care arătau avantajele copii au devenit şi ei cititori. A- atenţia pentru că pe ele era tre tombrie. Constructorii şantieru pa (form al!) de răspunderea
gospodăriei agricole colective. să vă vorbesc ceva mai mult cut acelaşi nume : Ludoşan. Bi
tîiea cărţi ? De exemplu, s-au recenzat cărţi Conv&rhis-e insă despre expoziţie, pentru că bliotecara mi-a explicat că cele lui din Cugir, conştienţi de im ce o aveau, tovarăşii de la
ce tratează despre colectivizare cu bibSiofes&ra s-a bucurat de un succes deo trei fişe sînt ale familiei proas
Răspuns : Vi se pare chiar a- ca „Desfăşurarea“, „Pămînt des ELENA SOLOMON sebit. Cu ajutorul cititoarelor am pătului colectivist Ioan Ludo portanţa terminării Ia timp a T.R.C.H. au livrat pompele, in
tit de mult 50 de volume? Eu ţelenit“, „Secerişul” etc., am ţi împărţit cărţile după conţinut, şan : Elisabeta, soţia, a citit 38
tocmai mă întorceam să mai iau nut conferinţe cu teme ca „Me cum, în Miercurea, în fiecare pe g r u p e a r t ă culinară, ţesă volume; Ion, copilul, elev in clădirii au încheiat lucrările pî să nu cele care trebuiau, ci al
şi alte cărţi de la bibliotecă canizarea lucrărilor zootehnice casă biblioteca are un cititor turi, împletituri etc. La fiecare clasa a IV-a, a citit 46 de vo
pentru a le difuza. Dar, să vă în U.R.S.S.“, „Calea gospodăriei sau doi. grupă de cărţi am pus cîte un lume ; iar tatăl, Ion Ludoşan, a nă la această dată. Totul era tele, mult mai puternice, care
răspund la întrebare. Faptul că- agricole colective, calea belşu fotomontaj legat de conţinutul citit 50 de volume. Ce ci
mi cunosc toarte bine cititorii şi gului şi a bunei stări materiale“. întrebare: Aţi folosit şi alte grupei respective şi mostre. De teşte această familie de co gata pentru dare în folosinţă, nu se potrivesc la instalaţiile de
preferinţele lor, îmi uşurează In colportajele făcufe s-au difu metode pentru a mări numărul exemplu, la grupa „artă culina lectivişti ? Cărţi variate... Ia
colportajele. Astăzi, de pildă, zat cărţi ce oglindeau viaţa în- cititorilor ? ră“, am expus conserve şi pre tă citeva titlu ri: „Inscripţii“ in afară de instalaţia de încăl încălzire centrală. Tn loc să tri
intre cele 50 de volume ani in belşugată a colectiviştilor. parate ale gospodinelor din co — versuri, „AJihnea Vodă cel
clus 10 volume de agrotehnică Răspuns: Fireşte că da. Cu mună ; la grupa „ţesături“ tel de Rău“, proză „Prăşitul“, „Meto zire centrală, căreia îi lipseau mită pompe de circulaţie cu mo-
şi 10 de ştţinţă popularizată. A- întrebare: Am aflat că aveţi ajutorul colectivului de sprijin feb de produse de artă populară de avansate în agricultură”,
ceste volume incluse nu le-am mulţi cititori copii. Cum i-aţl a- al bibliotecii am început să or „Foloase de pe urma creşterii pompele de apă. —. - tor de 1.000 de
luat din rafturile bibliotecii la tras ? ganizez in sala de lectură dite- — cămăşi brodate, costume na animalelor“ etc. Şi nu e singu
întimplare. In discuţiile ante rite acţiuni atrăgătoare ca : re ţionale romîneşti şi germane ra familie — cititoare a biblio La repetatele no T 1 turaţii pe minut
rioare avute cu cetăţenii din co Răspuns : La această întrebare cenzii, seri literare sau con etc. Expoziţia a fost deschisă o tecii din Miercurea, avînd in ve cereri adresate şi presiune de 2
mună am aflat cam ce ii intere o să vă răspund ceva mai pe cursuri de ghicitori populare, ex singură zi şi a fost vizitată de dere faptul că în fişele de evi
sează din domeniul literaturii, larg. Nu de altceva, dar acti peste 200 persoane. denţă fiecare casă din comună către T.R.C.H.- ------ ----- ~ ~~ ’ m. coloană apă,
agrotehnicii, ştiinţei. Am făcui vitatea mea de bibliotecară am poziţii etc. Cu participanţii la a- are cit'' un „reprezentant“ al
rost de cărţile respective şi, după inceput-o cu copiii. Cind am de ceste acţiuni, necititori, discutam întrebare: Ce acţiuni aveţi său. Deva, se răspundea că uzina au trimis pompe cu motor de
venit bibliotecară comunală a- mai mult, pe diferite teme, şi programate pentru viitor ?
cum vedeţi, de la colportaj mă bineînţeles, nu-i lăsam să plece VASILE CHJS metalurgică „Vasile Boaită“ din 3.00.0. turaţii pe minut şi 14,5 m.
vearn numai 280 de cititori. Oa iară o carte sub braţ. După un Răspuns: Am transmis prin
întorc cu... mina goală. Vreau menii nu prea citeau. Atunci am timp, nu mai era nevoie să le capitală nu a livrat pompele coloană apă, ceea ce nu va asi
luat copii de la grădiniţă şi a- dau eu cărţi. Veneau singuri staţia de radioficare întrebările
să vă spun însă şi un „secret“ : concursului — ghicitoare „Pe necesare. Adevărul însă nu era gura o circulaţie normală a a-
poi de la şcoală, le-am povestit teme ştiinţifice“, şi aştept răs
acesta, după cum s-au convins pei. Dacă aceste motoare se re-
basme, le-am proiectat diafilme. punsurile. Cind o să le avem pe
toate, vom decerna premii în o- curînd muncitorii din Cugir. bobinează aşa cum este in in
Am înfiinţat apoi căsuţa cu po
Părinţii elevilor au adresat o tenţia constructorilor — pe lin
veşti unde copiii povesteau co
scrisoare comitetului sindicatu gă faptul că se face o cheltu
lui din uzina „Vaşile Roaiţă“ ială în plus, nejuştificată, nu
Bucureşti cu rugămintea de a este sigur că instalaţia va func
urgenta livrarea. Cercetînd ca ţiona normal. Consecinţa va fi...
zul, uzina bucureşteană a răs din nou amînarea terpienului de
puns că pompele d:e circulaţie dare în folosinţă a clădirii.
tip „Cerna“ 65 C au fost livra Este cazul ca T.R.C.H. Deva
te pentru T.R.C.H.-Deva con să ia măsuri urgente pentru re
form avizului de expediere nr. zolvarea acestei situaţii în aşa
02.9840 din 9 august, a.c. fel îneît clădirea şceHi să poa
Este neîndoielnic faptul că tă fi dată în folosinţă cit mai
T.R.C.H a intrat în posesia a- curînd.
pompe. Cu toate aces D. CRICOVEANU
