Page 43 - 1960-12

Nr. 1857
In urma propunerilor făcute de co­
munişti, colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri al laminorului de
650 mm. de la C. S. Hunedoara, a!
luat iniţiativa de a realiza încă de
pe acum indicii de utilizare ai agre­
gatelor planificaţi pentru anul viitor.
Noi, agitatorii, am primit sarcina din
partea organizaţiei de partid de a spri­
jini această iniţiativă prin desfăşura­
rea îmei susţinute munci politice de
masă în riadul laminatorilor.
In cadrul convorbirilor purtate cu
muncitorii 1a locurile de producţie, noi
am popularizat chemările organizaţiei
de partid, de a lupta pentru ca la
finei? anului să ajungem Ia un ritm
de laminare pe schimb mult supe­
rior celui actual, şi să reducem tim­
pul de laminare pe fiecare blum cu 15
secunde. In discuţiile purtaţe am ară­
tat muncitorilor că noi trebuie să
producem în 1961 cu 79.000 tone mai
multe laminate ca în acest an şi că
pentru realizarea acestei sarcini şi a
angajamentului luat de a da peste
planul anului viitor 10.000 tone la­
minate, se cere din partea fiecăruia
o mai bună organizare a locului de
muncă, mai multă iniţiativă şi simţ de
răspundere în îndeplinirea sarcinilor
de producţie.
Eu şi alţi agitatori din secţie, am
explicat oamenilor căile prin care pu-
terţi realiza atît planul cît şi angaja­ Cristea. Acesta a recunoscut că a gre­
mentul pe anul viitor şi cum putem să
dăm viaţă iniţiativei pornite de colec­
tivul laminorului nostru de a realiza
încă de pe acum indicii planificaţi
pentru anul ce urmează. In discuţiile
purtate am arătat muncitorilor mă­
surile luate de organizaţia de partid
şi conducerea secţiei pentru sporirea
vitezei de laminare prin modificarea
schemei electrice a motorului reversi­
bil de la caja de 800 mm. şi aplicarea
FEMEI MUNCITOARE, INTELECTUALE, GOSPODINE!\
, Revistele „Femeia“, „Dolgozo No“, ;,Săteanca“ publică ar-(
; ticole, reportaje, schiţe, comentarii, legate de preocupările dos.i
zilnice, precum şi sfaturi casnice, informaţii şi modă.
Abonamentele pentru anul 1961 se fac prin oficiile P.T.T.R.a
\ factorii şi agenţii, poştali şi prin difuzorii de presă.
15 DECEMBRIE 1960
PROGRAMUL 1 : 6,10 Din cîntecele
ţărănimii noastre muncitoare; 7,30 Sfa-
tul medicului: Amigdalita acută; 8,00
Din presa ' de astăzi; 9,30 Vreau să
ştiu: Sfatul profesorului de. chimie:
Din tainele zborului; 11,03 Muzică din
opere; 12,10 Baletul „Spartacus“ de
Aram Haciaturiari; 14,30 Melodii popu-
lare romîneşti; 15,50 Muzică din ope-
rele lui Berlioz; 16,15 Vorbeşte Mos-
:ova 1; 18,15 Cîntcce de pace şi prie-
tenie; 19,05 Tribuna Radio: 19,45 Trans- limba rusă cîntînd. „Gînd cad fulgii“
misie din Studioul de concerte ol Ra-
— noua noastră literatură; 21,45 Părinţi
mim
15 DECEMBRIE 1960
DEVA: Darclée; ALBA IU-
LIA : :Viaţa e în mîinile tale ;
Pămint desţelenit ; BRAD : Co­
ţofana hoaţă ; ILIA : Ea te iu­
beşte ; HAŢEG : Ultima noapte
pe titanic ; ORĂŞTIE : Nauris ;
Bădăranii ; HUNEDOARA :
Doamna cu căţelul ; SIMERIA :
Ultimul viraj ; SEBEŞ ; Blana
de vison ; PETROŞANI : Pasă­
rea cerului ; Cad frunzele ;
LONEA : Copiii minune ; TE-
IUŞ : Război şi pace; ZLATNA:
Casa părintească; APOLDUL
DE SUS: Pe jos spre rai.
î PRONOSPORT
i LA 18 DECEMBRIE 1960, I. S. LOTO PRONOSPORT^
'ORGANIZEAZĂ UN CONCURS SPECIAL PRONOSPORT LA -
<CARE SE ATRIBUIE DIN FOND SUPLIMENTAR PREMII\
<IN VALOARE DE
3 0 0 .0 0 0 lei
din care
> 1 AUTOTURISM „WARTBURG“ ; 72 CĂLĂTORII LA SO-
) FIA CU OCAZIA REVELIONULUI, MOTOCICLETE SCUTE->
^RE ş. a.
l/4 A JĂ SP fŞ7? S dA 'SZ zff
L>L &PS71/G
unei noi tehnologii de laminare şi a-
nume: laminarea simultană a două
blumuri.
Stînd de vorbă cu laminatcrii şefi
de la liniile de laminare, şi cu ma-
nevranţii de la cajele finisoare, trio şi
de 800 mm., cît şi cu muncitorii de
la cuptoare, le-am vorbit despre sche­
ma de laminare la blumurile cu sec­
ţiune mare şi despre atenţia cu care
trebuie să se lucreze la laminarea a
două blumuri simultan. Muncitorilor
de la cuptoare le-am arătat importanţa
respectării tehnologiei de încălzire* a
blumurilor şi necesitatea ca acestea să
aibă o temperatură constantă cuprin­
să între 1.150 — 1.200 grade Celsius.
Faţă de abaterile de la procesul teh­
nologic şi de la îndatoririle de servi­
ciu, rioi luăm imediat atitudine. Iată
un exemplu de acest fel. Manevran-
tul Constantin Cristea, din schimbul
maistrului Alexandru Savu, într-una
din zilele lunii trecute, datorită fap­
tului că nu a curăţit Ia timp caja, a
făcut 7 tone de rebut. La sfîrşitul
schimbului eu am supus discuţiei mun­
citorilor acest caz arăţîndu-ie că pro-
cedînd ca manevrantul Constantin
Cristea, noi nu putem să ajungem la
obţinerea unor indici de utilizare, ai
agregatelor la nivelul celor prevăzuţi
pentru anul viitor. Oamenii au criti­
cat fapta manevrantului Constantin
şit şi s-a angajat în faţa colectivului
să lucreze cu simţ de răspundere. Şi
s-a ţinut de cuvînt. De atunci el lu­
crează conştiincios.
Munca politică desfăşurată de noi a
ajutat oamenii să înţeleagă sarcinile
şi răspunderea ce o are fiecare pentru
îndeplinirea lor. Ca urmare, ei mun­
cesc acum din ce în ce mai bine şi
mai spornic. Intensificînd munca po­
< In comuna Căian au fost or­
dioteleviziunii; 22,45 Muzică de dans.
PROGRAMUL II : 14,15 Muzică
populară romînească interpretată de
Maria Păunescu: 15,23 Simfonia nr. 3
în Mi bemol major de Dvorak; 16,15
Jocuri populare romîncşti; 17,35 ,,Gîn-
tece inspirate din trecutul de luptă al
poporului nostru“; 18,25 Muzică popu­
Iară din Dobrogca; 18,45 Să învăţăm
de Pahmutova; 19,30 Din activitatea
sfaturilor populare; 20,30 Pe drumul
realismului socialist. însemnări despre
şi copii: Educaţia sentimentelor; 22,30
Muzică din operete.
O—
ţa*ÇÇ
PENTRU 24 ORE
Vreme umedă cu cerul mai mult
acoperit, vor mai cădea ploi slabe.
Temperatura în uşoară scădere, Ziua
va oscila între 2 şi 6 grade, iar noap­
tea între minus 1 şi 2 grade. Vînt
potrivit din sectorul nord şi nord­
est. pim.ineaţa ceaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu temperatura
în scădere treptată-
fWVN^V.
> pre lipsa de trăinicie a blocului forturile pe care le fac State­
DRUMUL SOCIALISMULUI na«. 3
Orchestra simfonică, a radio- icerpr tm G reve la bazele
americane din Japonia
teievizlunii române a dat, sub
conducerea lui Em'anuel Elenes-
cu, cel de-ajl doilea concert al TOKIO, (Agerpres). — După cum a-
nunţă postul de radio Tokio, Sindica­
său la Sofia. PHENIAN (Agerpres). Agen­ unificarea paşnică a Coreei poa­ lul naţional al muncitorilor care de­
ţia Centrală Telegrafică Co­ te ii realizată numai cu condi­ servesc bazele americane din Japonia
litică de masă în rîndul laminatori­ Programul a cuprins: ,,Suita reeană transm ite: ţia ca trupele agresive america­ continuă lupta pentru sporirea salari­
lor, agitatorii au contribuit la înde­ nr. 1“ de George Enes'cu, „Til ne să fie retrase din Coreea de ilor, îmbunătăţirea condiţiilor de trai
plinirea sarcinilor ce-i revin colecti­ Eulenspdegel“ de Richard Strauss La Phenian a fost dată publi­ ale muncitorilor.
cităţii Declaraţia Ministerului sud.
vului nostru. Ne bucură foarte mult şi „Tablouri dintr-o expoziţie“ Afacerilor Externe al R. P. D. Ministerul Afacerilor Externe Astfel sindicatele muncitorilor care
faptul că încă din luna trecută secţia de Mussorgski-Ravel. Coreene în legătură cu declara­ deservesc şapte bazş americane, inclu­
ţia din 7 decembrie a Departa­ al R. P. D. Coreene cere în de­ siv baze atît de mari ca „Itadzuke",
noastră a ajuns să producă la nive­ La cererea publicului, orches­ mentului de Stat al S.U.A. cu claraţie evacuarea imediată din „Yokosuka", au declarat grevă la 12
lul sarcinilor de plan prevăzute pentru tra a executat în supliment privire la problema coreeană, în Coreea de sud a trupelor ameri­ decembrie.
care Departamentul de Stat s-a cane şi dizolvarea „Comisiei Or­
anul viitor. Acest succes este şi rodul „Hora stacciaţo“ de Dinieu-Vla- pronunţat din nou împotriva u- ganizaţiei Naţiunilor Unite pen­ Sindicatul naţional al muncitorilor
nilicării paşnice a Coreei. tru unificarea şi refacerea Co­ care deservesc bazele americane a ha-
muncii noastre cligherov şi „Rapsodia romînă“ reei“. Organizaţia Naţiunilor U- tărît să organizeze la 13 decembrie
Statele Unite, se spune in nite, care a devenit parte beli­ greve de 24 de ore la celelalte baze
In viitor, noi vom desfăşura o muncă de George Enescu. Declaraţia Ministerului Afaceri­ gerantă în războiul coreean, nu americane din Japonia.
lor Externe al R.P.D. Coreene, are nici un temei să intervină
politică tot rhai susţinută, strîns le­ Ziarul „Rabotnicesko Delo“ prezintă lucrurile ca şi, cum o- în vreun fel în nroblema coreea­
cuparea Coreei de Sud de către nă.
gată de sarcinile de producţie ce re­ publică un articol consacrat trupele agresive americane ar fi
în conformitate cu „rezoluţia
vin colectivului nostru de laminatori turneului orchestrei simfonice Organizaţiei Naţiunilor Unite“
şi că ea ar fi necesară pentru
şi vom mobiliza toate forţele la obţine­ a radio,televiziunii române. apărarea Coreei de Sud.
rea unei producţii sporite de laminate. Autorul articolului, cunoscutul Faptele, se subliniază in de­
claraţie, atestă în mod clar că
In acest fel, noi ne vom îndeplini cu dirijor bulgar Ruslan Raicav,
Monopolul american
cinste sarcina încredinţată de organi­ afirmă că orchestra poate ri­ acaparează noi
zaţia de bază de a duce cuvînţul parti­ valiza cu cele mai de seamă in ueeSarafla P. C. F raises în Segăfură
cy evenimentele sţngeroas.e din Alaeria
dului în rîndul maselor şi a le mobiliza orchestre simfonice europene. LONDRA • (Agerpres). — La
In mod deosebit este apreciată scurt timp după ce marele con­
cern de automobile american
şi însufleţi la înfăptuirea politicii * grupa de coarde din cadrul or­ „Ford“ şi-a făcut cunoscută in­
partidului npstru de desăvârşire a con­ chestrei, pe care dirijorul bul­ tenţia de a înghiţi filiala engleză
„Ford“, o nouă societate engle­
strucţiei socialiste! în ţara noastră. gar o consideră ca fiind una din ză de automobile din Anglia
este pe cale de a ti cumpărată
DUMITRU IO NE SCU cele miai bune ţpe care publicul de către monopolul american. PARIS (Agerpres). 1— La 12 provizoriu al Republicii Alge­
Diţpă cum relatează ziarul en­ decembrie, Partidul Comunist ria — adevăratul reprezentant
agitator, maistru principal din Sofia a avut, ocazia să le glez „Sunday Express“, socie­ Francez a dat publicităţii o de­ al luptătorilor şi maselor popu­
tatea americană „Chrysler“ s-a claraţie în legăturii cu eveni­ laţiei algeriene.
Laminorul de 650 mm. C. S. as’culte în Sala „Bulgaria“. oferit sa cumpere o mare parte mentele din Algeria. In decla­
din acţiunile firmei engleze raţie se spune: In acest moment greu, Parti­
Hunedoara (Agerpres) „Standard-Triumph“. dul Comunist Francez cheamă
„In ultimele cîteva zile în Al­ din nou ia alianţă toate forţele
S e m n a r e a unuţ profo co.l c o m e r c i a l în fre Se intensifică geria ultracolonialiştii au des­ care se pronunţă pentru auto­
făşurat agitaţie de rebeliune, iar determinare şi , pentru tratative.
R. P. R o m în ă şi R. P. F. Iu g o s la v ia tuiburările rasiale guvernul nu a curmat această
agitaţie. La ! 1 decembrie, pa- Trebuie deslăşurata în comun
In urma tratativelor care au sţayia va exporta in R. P. Ro­ în S. U. A . raşutiştii au primit ordin să tra­ o campanie pentru a se răspun­
avut loc ia Bucureşti la 12 de­ mînă : utilaje, diverse laminate, gă asupra populaţiei musulmane de prin „nu" la referendumul
cembrie s-a semnat un protocol produse ale industriei de ca­ NEW YORK (Agerpres).1” plebiscit şi a se respinge un
comercial privind schimburile de bluri, celofibră, feroaliaje şi alte Populaţia de culoare din Atlanta care a participat la manifestaţii statut care ar avea drept conse­
mărfuri pe anii 1961-1965 şi un mărfuri; (statul Georgia) a început o cinţe prelungirea şl agravarea
protocol comercial pe anul 1961, campanie de masă împotriva sub lozincile : ,,Algeria algeria­ războiului.
intre R. P. Romînă şi R P. F. Protocolul comercial pe anul segregaţiei rasiale. Agenţia As­
Iugoslavia. 1961 prevede o creştere a schim­ sociated Press transmite că la nă“ şi „Tratative cu guvernul Protestînd hoţărîţ împotriva
burilor de mărfuri de aproxima­ 11 decembrie, aproximativ 6.000 provizoriu al Republicii Alge­ confiscării unui nou număr al
In perioada 1961-1965 R. P. de negri din Atlanta au demon­ ria“. ziarului „ITlumanite, care spu­
Romînă va exporta în R. P. F. tiv 50 la sută ţaţă de 1960. De strat pe străzile oraşului şi au nea adevărul despre evenimente­
Iugoslavia : utilaje, produse pe­ participat la un miting pe sta­ împreună cu paraşutiştii şi le din Algeria, Partidul ''Comu­
troliere, diverse chimicale, ma­ asernenea se prevede o creştere dionul Herndon din localitate în membrii legiunii străine au tras nist Francez cheamă pe oamenii
teriale de construcţie, hîrtie, sare semn de protest împotriva se­ muncii şi pe democraţi, pe toţi
şi alte mărfuri. R.P.F. Iugo- simţitoare a schimburilor co­ gregaţiei rasiale în restaurante şi ultracolonialiştii. Cîţiva zeci partizanii păcii să lupte uniţi
şi alte localuri *pilbliCGL pentru începerea tratativelor cu
merciale pentru, perioada 1961- de morţi, sute de răniţi — a- guvernul provizoriu al Republi­
In acelaşi timp, după cum re­ cesta este bilanţul zilei de 11 cii Algeria, atît cu privire Ia ar­
1965. latează aceeaşi agenţie, rasiş­ mistiţiu, cît şi cu privire 1$ ga­
tii din Atlanta, îmbrăcaţi în pe­ decembrie în Algeria. rantarea autodeterminării^
lerine şi glugi avînd semnele
Ku Klux Kîanuiui au organizat Evenimentele tragice de du­
o contrademonstraţie in faţa clă­ minică confirmă că politica gu­
dirii unui ziar local care se pro­
nunţă în favoarea integrării ra­ vernului nu contribuie la stabi­
siale. Rasiştii au instalat de a-
mentara, slănina se vinde pe semenea pichete' în faţa clădirii lirea păcii în Algeria. Dimpo­
ganizate trei echipe de control „sprinceană“, iar la Aprozar se unui oficiu poştal pentru a trivă ele subliniază că singura
obşţqsc. Datorită desfăşurări vinde cu lipsă de gramaj. Cele „protesta“ împotriva faptului că
unei munci orgapizaţe,, pe. ţţazşi constatate au fost sesizate orga­ negrii folosesc aceleaşi uşi de cale spre pace o constituie tra­
unui plan de muncă, cele trei nelor în drept şi s-au luat mă­ intrare ca si albii. tativele imediate cu guvernul
echipe au făciţt îp ultimul timp suri. La Aprozar, gestipparul a
16 ieşiri pe terep. Cp prilejul a,- fost schirphat. !oua structură a parlamentului
cestor ieşiri, echipele au consta­
tat p serie de deficienţe privind Tot în scopul îmbunătăţirii ire
aprovizionarea, depozitarea şi deservirii populaţiei, o echipă
deservirea în unităţile comer­ de control obştesc, a făcut un, ANKARA (Agerpres). — Co­ In percuriţe politice şi ale
ciale. Au fost făcute astfel pro­ conţnol la secţia de panificaţie. mitetul Unifăţii Naţionale al presei şe presupune că in noul
puneri de îmbunătăţire a mun­ S-a constatat' că în schimbul Turciei a adoptat legea cu pri­ parlament va predomina Parti­
cii în unităţile respective. de npapţe nu se acordă toată a- vire la statutul Adunării consti­ dul popular republican întrucit
tenţia calităţii plinii. Măsurile tuante a ţării. Potrivit acestei după 27 mai a,.c. el-M început să
Multe ieşiri pe ţeren ale echi­ ţip au întîrziaţ şi astfel schim­ legi, nouţ parlament turc va ti exercite o influenţa, hotăritoare
pelor de control obştesc au fost bul de noapte a fost întărit cu format din două camere. In Ca­
făcute şi la cererea sau sesiză­ oameni calificaţi. mera Superioară vor intra nu­ în vilaiete, organizaţii' sindica­
rile oamenilor muncii. mai membrii comitetului. Toţi le, universităţi, organe judecă­
Faptuţ că echipele de control miniştrii vor ii membri ai par­
Aşa de pildă, echipele pe con­ obştesc desfăşoară o muncă rod­ toreşti. ,;
trol obştesc au fost sesizate, de nică, a, făcut şă crească încre­ lamentului. Nici un organ şi
faptul că la magazinul O. C. L. derea îţi ele a oamenilor mun­ nici o persoană (inclusiv şeful Se presupgnş de asemenea că
Alimentara, nr. 20 şi la Aprozar, cii, oare yin cu tot mai multe statului) nu pot dizolva parla­
deservirea nu şe face în mod sesizări şi propuneri. mentul. noul parlamenţ îşi va îţicepe.
conştiincios. Cu ocazia contro­
lului, s-a constatat că la Ali- IQŞIF CRASCA activitatea in primele, ziţe ale.
maistru, uzina „Victoria" Gălan lunii ianuarie 1961.
Se pare că a intrat in tradi­ clean? de către revanşarzii vest-
germani.
ţia politicienilor atlantici ca
înainte de sfîrşitul fiecărui an După cum se ştie, această
să convoace o sesiune ordinară propunere a fost concretizată de
a consiliului N.A.T.O., la care generalul american Norstad,
să demonstreze lumii întregi fi­ care şi-a asumat ipgrata misiu­
delitatea lor faţă de politica „de ne de a o prezenta ia conferinţa
pe poziţii de forţă“ şi să pro­ face deciţ să întărească una din mai mult în ultima vreme ca aceasta p.reţextînd că ea are o parlamentarilor N.A.T.O. de la
clame programul unei noi inten- caracteristicile esenţiale ale pac­ guvernele aliate din Europa oc­ balanţă de plăţi deficitară şi că, Paris. Ignorîndu-se toate acor­
siticări a pregătirilor de război. tului N.A.T.O.: orientarea sa a- cidentală şi în primul rînd cel in primul rind, trebuie să se a- durile internaţionale existente
Nu este mai puţin adevărat că, gresivă. Intr-adevăr, crampona­ cu privire la restricţiile remili-
independent de voinţa lor, ei rea continuă a politicienilor din al lui Adenauer, să ia asupra jute pe ea însăşi.
demonstrează şi altceva : fiecare ţările N.A.T.O. de perimata po­ tarizării R. F. Germane, se pre­
sesiune — ordinară sau extra­ litică a „războiului rece“ şi de lor o parte din cheltuielile mari E de la sine înţeles că nu găteşte febril terenul, prin „gri­
ordinară — scoate la iveală e- politica „de pe poziţii de forţă“, care secătuiesc bugetul ameri­ mai este nevoie şi de alte exem­ ja“ Statelor Uţiite, p.entru ca in
xistenţa unor serioase divergen­ grăbirea cursei înarmărilor, tor­ can. S-a cerut de asemenea în ple pentru a dovedi contradic­ viitorul apropiat revanşarzii de
ţe şi contradicţii intre partene­ pilarea tuturor iniţiativelor de mod expres R. F. Germane să ţiile profunde care macină zi la Bonn să dispună de cea mai
rii atlantici. Certurile şi ciocni­ pace ale ţărilor socialiste şi ale acopere cele 600-700 milioane de zi această organizaţie, iar distrugătoare armă — cea nu­
rile de interese dintre marile celorlalte state iubitoare de pa­ dolari necesitate de întreţinerea aşa-numita „armonie“ care ar cleară. In laţul acesta, planul
puteri în legătură cu împărţirea ce — iată trăsăturile esenţiale caracteriza, chipurile, alianţa at­ Norstad urmăreşte să soluţione­
pieţelor mondiale, emoţiile şi te­ ale acestui pact militarist 'agri lantică — aceasta e o simplă ze dintr-o singură trăsătură de
merile statelor mici, pe care siv. închipuire.
cursa înarmărilor le sleieşte de condei cel puţin două probleme :
forte uriaşe, oferă de fiecare cla­ Cît priveşte viaţa internă a forţelor militare americane in Fisuri rţiari, care nu mai sînt 1. „Legalizarea“ înarmării ama­
ia comentatorilor occidentali N.A.T.O., acum în preajma se­ Germania occidentală şi totoda­ negate astăzi nici dc cei mai în­ rnice a Germaniei occidentale;
tă aceasta să contribuie cu a- focaţi partizani ai blocului nord- 2. Crearea unor „forţe mobile
prilejul să scrie şi să vorbească siunii sale ordinare, ea este ca­ proximativ 800 milioane dolari atlantic, există şi pe plan po­ de şoc“, înzestrate cu armament
despre „Criza N.A.T.O.“ şi des­ racterizată, pe de o parte, de e- la aşa-zisul ajutor acordat ţă­ litic. Acestea sînt evidente prin atomic, capabile să fie folosite
rilor slab dezvoltate. Anderson, apariţia unor propuneri diferi­ mai ales împotriva mişcărilor
ministrul de finanţe al S.U.A.,
nord-atlantîc. le Unite pentru a transforma însoţit de adjunctul secretarului te privind reorganizarea de eliberare naţională din ţări­
de stat al S.U.A., bancherul Dil- N.A.T.O., care nu sînt de natură le coloniale, şi, fireşte, nu nu­
Nu tace excepţie de la aceas­ această organizaţie îhtr-o „a lon, au fost trimişi special în să înlăture însă contradicţiile e- mai împotriva acestora. Ciein-
tă... tradiţie nici conferinţa din patra putere nucleară“ şi de Europa occidentală pentru a du­ xistente in momentul de faţă. du-se posibilitatea ca fiecare
acest an a consiliului N.Â.T.O., contradicţiile dintre partenerii ce tratative cu partenerii din Propunerile Franţei, formulate partener din N.A.T.O., să dis­
care va începe la 15 decembrie atlantici. Să ne referim la amîn- N.A.T.O. ai Statelor Unite în de preşedintele De Gaulle, me­ pună de arma nucleară, Wa­
in capitala Franţei. Deşi nu s-a două aceste laturi. vederea satisfacerii unor cereri nite să alăture Franţa, Angliei shingtonul speră să repare unele
care să ducă la salvarea finan­ şi Statelor Unite, intr-un trium­ defecţiuni din sinul acestei or­
anunţat ordinea de zi a sesiu­ Mai întlî, despre principalele ţelor americane. După cum se virat conducător al pactului ganizaţii, creînd iluzia „egali-'
nii, nu e greu de înţeles spre contradicţii la ordinea zilei din ştie insă, această misiune a eşu­ nord-atlantic, întîrnpină o pu­ taţii“ între toţi participanţii la
care dintre probleme yor fi ca­ sinul N.A.T.O. In ultima vreme at intr-un mod lamentabil. Poli­ ternică opoziţie atît din partea acest bloc. Dar încă de la bun
nalizate convorbirile şi tratati­ s-au agravat într-o măsură con­ ticienii americani s-au întors a- guvernelor englez şi american, început s-a văzut că unele, ţăfi
vele de la Paris. Spunem că nu siderabilă contradicţiile econo­ casă cu mina goală, „bucuroşi“ cit şi, mai ales, din partea Bonn­ mai mici din cadrul alianţei nu
e greu deoarece încă înaintea în­ mice. La lupta, ce nu conteneş­ insă că refuzurile nete pe care ului. Exista, apoi, politica de s-au arătat delqc încintaţe de a-
ceperii conferinţei, parlamentarii te nici o clipă, dintre „cei şase“ le-au primit au fost îndulcite „integrare“ a iui Adenauer, care ceastă perspectivă (cum ar ii
ţărilor membre ale pactului a- („piaţa comună' ) şi „cei şapte” puţin cu... promisiuni de bună­ urmăreşte să consolideze în Norvegia) şi şi-au expus făţiş
gresiv ai Atlanticului de nord voinţă. Cercurile conducătoare N.A.T.O., o poziţie dominantă dezaprobarea.
(„asociaţia europeană a liberu­ de la Bonn au respins, una du­ pentru guvernul vest-german,
politică pe care guvernul fran- Şi, neîndoielnic, acestea nu
(N.A.T.O.), întruniţi recent în lui schimb“ ) s-a adăugat recent pă alta, toate cererile. Despre ccz refuză să o ia în considera­ sînt singurele trămintări la or­
capitala Franţei, au lăsat să se un element nou. Dificultăţile fi­ ţie. In sfirşit, la cererea actualu­ dinea zilei în cadrul pactului
înţeleagă că problemele înarmă­ nanciare mari prin care’ trece subvenţionarea trupelor ameri­ lui secretar de stat al S.U.A., agresiv N.A.T.O. Multe din ele
rii nucleare yor deţine un loc economia americană (a devenit Kerter, a fost alcătuit studiul vor ieşi la suprafaţă, ca untde-;
central pe ordinea de zi a se­ de-acum la modă „hemoragia do­ cane de ocupaţie, guvernanţii Bowie în legătură cu reorgani­ lemnul deasupra apei, cu pri­
larului“ ), ca urmare a intensifi­ lejul sesiunii anuale a consiliu,-
vest-germani nici n-au vrut să zarea în sensul creării unei for­ lui N.A.T.O., care va începe la
siunii ordinare a N.A.T.O. şi că cării cursei înarmărilor, a între­ 15 decembrie în capitala Fran­
audă. Emisarii Washingtonului ţe strategice a N.A.T.O., care
se vor depune eforturi pentru ţinerii întinsei ramificaţii de ba­
a... „convinge“ pe toţi partenerii ze militare, au determinat gu­
atlantici 'de „necesitatea“ pre­ vernul Statelor Unite să acţio­
gătirilor de război. neze în unele direcţii neprevă­
La urma" urmei, acest fapt nu zute. Asţfel, acesta insistă tot au fost refuzaţi şi in Anglia, ar facilita acapararea armei nu- ţei.