Page 45 - 1960-12
P. 45
„Deva, PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Din activitatea organizaţiilor de partid
'Smulsocialismului început instruirea noilor
sN ce • Să răspîndim larg presa în birouri ale organizaţiilor
m ase! (pag. 2-a)
• Indici înalţi de utilizare — de bază
producţie de fontă mare şi ieftină
(pag. 3-a)
o Omenirea sprijină cu căldură ^ 'n n n r 'n n
documentele adoptate de Consfă A[ In faţa noilor birouri ale organizaţiilor de bază stau sarcini mari şi de
tuirea reprezentanţilor partidelor co [răspundere. Ele trebuie să organizeze şi să conducă în aşa fel munca poli- -j
Anul XII. Nr. 1858 Joi 15 d ecem b rie 1960 4 pagini 20 bani muniste şi muncitoreşti (pag. 4-a) [tică, îneît să asigure îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan sporite pe-j
(anul 1961 şi a angajamentelor luate de către oamenii muncii cu ocazia^
(dezbaterii cifrelor de plan pe anul viitor. )
L Pentru aceasta, ele trebuie să fie pregătite temeinic. In pregătirea aces-1
Ca planul anual ^tora, un rol important îl au cursurile de instruire a noilor birouri ale or-t
îndeplinit ^ganizaţiilor de bază. In multe localităţi din regiunea noastră organele do-j
partid au luat măsuri şi au organizat asemenea cursuri. ^
în oraşul Hunedoara
I. F. Uncotaţii lirais - V J- Instruirea şi pregătirea noilor birouri a muncii cultural-educative şi a muncii
ale organizaţiilor de bază se face în politice de masă etc. Pentru organiza
Orăştisi devreme mod diferenţiat, pe baza unui program ţiile de bază de la G.S.H. se predau
de lecţii care prevede planificarea mun lecţii specifice privind sarcinile aces
In dimineaţa zilei de 13 de- ^ cii biroului organizaţiei de bază, pregă tora în sporirea producţiei de metal,
tirea şi desfăşurarea adunărilor gene îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţu
Colectivul întreprinderii fores ( cenibrie colectivul uzinei „Vie- -j rale, repartizarea de sarcini concrete lui de cost şi exercitarea dreptului de
tiere din Orăştie a muncit anul membrilor şi candidaţilor de partid, control asupra conducerilor tehnico-ad-
acesta cu mult spor. El şi-a în ajuns la o productivitate a mun t tona“ din Călan a raportat în- •) controlul îndeplinirii sarcinilor, munca ministrative. Asemenea lecţii specifice
deplinit planul anual de produc cii de peste 1 m.c. pe om/zi. colectivă a biroului organizaţiei de ba unor anumite domenii de activitate sînt
ţie în 11 luni. In aceeaşi perioa f- deplinirea planului de producţie ; ză. Alte lecţii tratează probleme privind planificate şi pentru organizaţiile de
dă, a realizat o economie supli In acest an s-a aplicat pe sca munca organizaţiilor de bază cu gru bază de la I.G.S.H., din unităţile co
mentară la preţul de cost de ră largă procedeul de scoatere a ^ îida ituoţţii iiniudivi_c.iiii ppee aaunuuil i1y9u6u0.. nPru o-- 1j pţ$pg&; pele de partid şi activul fără de par merciale şi instituţii.
peste 1.100.000 lei. fagului in trunchiuri lungi şi ca g»« tid, sarcinile organizaţiilor de bază
targe, extragerea de cît mai [ ductivitatea muncii pe cap de -J privind primirea de noi membri şi can Instruirea noilor birouri o fac mem
La obţinerea acestui Succes a multe sortimente industriale din didaţi de partid, conducerea de către brii biroului Comitetului orăşenesc de
contribuit în cea mai mare mă lemnul de fag despicat etc. S-a ( muncitor a crescut în această -ţ organizaţiile de bază a organizaţiilor partid, secretari ai comitetelor de par
sură desfăşurarea de către Co extins mecanizarea operaţiunilor de masă, a învăţămîntului de partid, tid şi activişti bine pţegătiţi, cu expe
mitetul de partid şi birourile de tăiere a lemnului cu fierăs ( perioadă cu 5,5 Ia sută faţă de -j rienţă în munca de partid.
traie electrice cu combustie in
ternă. [l• cifra planificată. i
[ De la începutul anului şi pină J
1 în ziua de 13 decembrie, furna- •ţ
( liştii din Călan au produs peste mm
-,
- planul anual 17.270 tone fontă )
organizaţiilor de bază a unei De remarcat este şi faptul că ^ de bună calitate. Secţia furnale }
munci politice de masă susţinu numărul instalaţiilor cu cablul, [ este fruntaşă pe uzină. De ase- 1
te. Colectivul de agitatori a fost (furi cui are Wissen şi Mîneciu), ( menea, s-au evidenţiat muncito- ^
mereu în mijlo pentru scosul şi L rii de la sortimentele tuburi de -j
cul oamenilor ex- m Planul a n ua l î n d e pl in it apropiatul lem r scurgere, radiatoare, articole sa- j
plicîndu-le im nului a crescut ^ nuiutarive din sectorul turnătorie, .j W! JAi 3™WM
simţitor. S-a
portanţa ce o are în 11 luni i care au produs peste planul a- -j Prin punerea în funcţiune a staţiei electrodinamice din Si- La uzina „Victoria“ Călan
meria, durata unui parcurs s-a redus la numai 12 secunde,
pentru econ omia fşj Peste L I 00.000 lei e c o trecut la organi nual 515 tone de diferite piese. 1 tată de 12 minute cît se tăcea înainte. Alături de birourile organi ţie privind planificarea muticii
zaţiilor de bază din uzina noas birourilor organizaţiilor de bază,
noastră naţio n o m i i s u p l im e n t a r e l a zarea superioa t Laminează pentru In fotografie: Anghel Marcovescu şi inginerul Mihai Va- tră, la cursurile de instruire pregătirea şi desfăşurarea adu
silica, supraveghind buna funcţionare a staţiei. participă şi birourile organiza nărilor generale, a fost predată
nală gospodări p r e ţ u l de cost ră a transportu 1001 ţiilor de bază dfe la şantierul de de tov. Ioan Irimie, secretar al
construcţii al I.C.S.H., gara comitetului raional de partid
rea cu grijă a lui prin folosi C.F.R. şi oficiul P.T.T.R. In to Hunedoara, iar a doua — întă
tal, iau parte peste 100 de mem rirea disciplinei de partid, apli
materialului, lemnos. In confe rea graficelor de transport. A- ( feri dimineaţă colectivul la- 1 bri ai birourilor organizaţiilor carea sancţiunilor şi dezvoltarea
de bază. criticii şi autocriticii — a fost
rinţe şi în consfătuirile de pro cest lucru, a permis ca trans ^ minorului de 650 mm. din C.S. ¦] Furnaliştii îndrăgesc predată de tov. Ioan M. Popa,
In cadrul acestui curs se vor seoretarul comitetului de partid
ducţie s-a discutat de fiecare portul să se facă mult mai ope r~ Hunedoara a laminat ultimele j"î cartea preda 10 lecţii legate de sarci al uzinei „Victoria“-CălaJn.
dată despre metodele şi căile rativ şi fără strangulări. nile birourilor organizaţiilor de
cele mai bune pentru realizarea l blumuri din planul pe anul ^ bază în conducerea activităţii de IOSIF CRAŞCA
planului de producţie la toţi in Toate acestea, au condus la partid şi economice. Prima lec
o sporire considerabilă a pro | 1960. Acest succes se datoreşte ) corespondent
dicii. întrecerea socialistă între ductivităţii muncii şi la o valo f întreţinerii în bune condiţiuni t Secţia I-a furnale a G.S. Hunedoara. al P.M.R.“, „Directivele Congresului
La plată ori la avans mai ales, pot al lll-!ea al P. M. R.“, „Statutul
brigăzi şi sectoare a fost orga rificare superioară a masei lem | a agregatului şi utilajelor, fapt -j fi văzuţi la colţul roşu mulţi furna- P.M.R.“, cît şi numeroase volume din
nizată în cele mai bune condi- noase. lişti. Ei vin aici să-şi aleagă şi să-şi romanele „Bătălie în marş“, „Război
cumpere cartea prererată. ’ şi pace", „Aşa s-a călit oţelul, „Des
ţiuni, avînd la bază obiective In scopul reducerii pierderi ( ce a prelungit durata de func- 1 tin“, „Moara cu noroc“ şi multe altele.
concrete. In felul acesta, ea s-a lor la recoltare şi manipulare a 1 Au trecut doar două luni de cînd,
desfăşurat Cu multă însufleţire. materialului lemnos s-a trecut f ţionare a laminorului cu 110 } prin grija organizaţiei de partid şi a Tovarăşul Andrei Raţ, a cumpărat
comitetului sindical, s-a organizat di cărţi în valoare de 280 lei, Iordache
r ore. 1 Gheorghe. în valoare de 180 lei,
fuzarea cărţii în secţii. In acest răs Gheorghe Gostache, în valoare de 140
Fruntaşii întrecerii precum şi la extragerea anticipată a lem [ Productivitatea medie orară 1 timp s-au vîndut cărţi de literatură po
litică, beletristică şi tehnică în valoare lei. Şi, lista celor care au cumpărat
experienţa dobîndită de ei a fost nului subţire şi la doborîrea ar j a crescut în această perioadă ]
de 4.260 lei. Furnaliştii au cumpărat cărţi în valoare de 100—200 lei. este
deseori popularizată, atît la ga borilor in direcţii regulamenta lungă.
73 volume din „Exploatarea furnale
zetele de perete, cît şi cu ocazia re. S-a aplicat de asemenea fa ( cu peste o tonă laminate faţă ) Ge dovedeşte acest lucru ? El dove In raionul Ilia
lor“, numeroase volume din „Raportul deşte că' furnaliştii au îndrăgit şi iu
diferitelor şedinţe şi consfătuiri. sonarea integrală a lemnului L de plan. Au contribuit în mod ^ O.G. al P.M.R. la Congresul al IlI-lea besc cartea.
....O atenţie deosebită a acordat -provenit din vîrfuri şi crengi r deosebit Ia îndeplinirea plariu- ) De curînd, la sediu! comitetu nizaţiilor de bază asupra sarci
lui raional a început instruirea nilor ce le revin pentru întărirea
colectivul întreprinderii noastre mai groase de 5 om. '( lui anual, schimburile conduse ]1 primei serii a birourilor organiza vi-eţii iriţerne de pairtid, conduce
ţiilor de bază din raion. La cursu rea activităţii economice a Între
în anul acesta ridicării indicilor Economia obţinută prin apli j- de maiştrii Peterfi Alexandru ţ rile de instruire, care au o dura prinderilor şi întărirea economi-
tă de 5 zile, participă birourile co-organizatorică a gospodării
de utilizare a rrtasei lemnoase. carea acestor procedee se eva ( şi Gira Alexandru. i organizaţiilor de bază din între lor agricole colective.
prinderile cu caracter raional şi
In acest scop, a fost tradus în luează la aproape 5.000 m.c. 47 birouri ale organizaţiilor de Cu prilejul cursurilor de in
bază din gospodăriile agricole struire are loc şi un schimb de
viaţă un plan de măsuri tehni- material lemnos. 17 colective. Instruirea acestora' se experienţă între birourile organi
tace separat. Lecţiile sînt expuse zaţiilor de bază privind metode
co-drganizatorice bine gîndit şi Colectivul întreprinderii noas de membrii biroului Gomitetuiui le lor de muncă în diferite dome
raional de partid şi ele au drept nii de activitate..
s-au aplicat cu succes o serie tre este hotărât ca prin aplicarea scop să orienteze birourile orga
SILVIU CERCEA
de metode avansate de muncă şi pe mai departe a metodelor Apropiindu-se de la punct a unui nou rile de transformare crările de montare
şi de procedee tehnologice noi. noi de muncă şi a procedeelor Călan, călătorul ce procedeu de cocsifi a bateriei I-a de se- in termen scurt şi de corespondent
tehnologice noi, prin desfăşura vine dinspre Simeria, care a cărbunilor in mieocs din Ab-der- cea mai bună cali
Una din metodele noi de mun rea largă a întrecerii socialis este întîmpinat de feriori din Valea Jiu Halden în carbofluid. tate. ;î
că aplicate este constituirea de te, să obţină în anul viitor rea freamătul unui vast lui. In prezent, lucrările
brigăzi complexe de producţie şantier de construc de construcţie pro- De curînd au înce
ţii. Pe stingă şi pe La acest obiectiv priu-zJ.se sînt execu put lucrările de con
cu plata în acord. Rezultatele lizări şi mai frumoase. dreapta căii ferate, lucrează şi brigada tate în proporţie de strucţii a noii centra
se văd schele, m.aca- de zidari condusă de peste 80 la sută, iur le termice de 4,5 Mw.
obţinute de aceste brigăzi sînt Ingf. TRAIAN IACOB rale, buldozere, ma Petcu Tănass. cele de montaj, de Fundaţiile sînt deja
mult superioare celor ce se ob şini încărcate cu pă peste 70 la sută. executate în propor
şeful serviciului producţie mânt şi sute de oa Petcu Tunase se ţie de 70 la sută, de
meni care mişună consultă în fiecare zi Faptul că lucrările asemenea o bună par
ţin în brigăzile simple. Ele au al I. F. Orăştie cu maistrul Toma de montaj sînt atît te din elevaţie.
grăbiţi de colo, colo. Muşat şi cu zidarul de avansate, se da
Din activitatea A. R. L. U. S. fruntaş Voicu Costes torează în mare par La confecţionarea O nouă carieră
Unul din cele mai eu (fotografia din te şefului echipei de
o Ieri, la ora 16,00, tov. Paraschiv cii pe semestrul II al anului 1960. a stingă) asupra situa montări, Constantin stîlpilor de susţinere Mergînd pe linia folosirii din Primele 32 de tone extrase,
Vagu, candidat în ştiinţe economice, Consiliului raional A.R.L.U.S. Cu a- importa.nte obiective ţiei lucrărilor, preîn- Bazăverde. Suprave plin a resurselor locale, colecti au şi tost expediate de curînd
a expus în faţa muncitorilor ceferişti cest prilej s-a prelucrat şi planul de pe care-l construiesc tîmpmînă astfel ori ghind cu atenţie pentru hala cazane- vul I.I.L. „Vasile Roaită“ din la fabrica de sticlă din Turda.
din Simeria conferinţa: „Un nou a- muncă pe trimestrul I al anului 1961 ce neajuns. Datorită montarea fiecărei pie Haţeg a deschis recent o nouă Pentru anul viitor se prevede
port la dezvoltarea continuă a legătu aici constructorii gru acestui fapt, brigada lor lucrează cu mult carieră pentru exploatarea de
rilor economice între R. P. R. ţ,i o Tot în cursul zilei de ieri, la clu se (fotografia din cuarţit. Noua carieră se află în a se extrage din cariera aminti
U.R.S.S.". bul miner din Aninoasa a avut loc pului III şantiere sa îşi depăşeşte în spor brigada de fie- tă multe mii de tone cuarţit care
uu simpozion organizat de Gonsiliul mijloc), el reuşeşte raza localităţii Păucineşti. Ma va ii livrat tot fabricii din
o La Orăştie, în cursul zilei de ieri, raional A.R.L.U'.S. pe tem a: „Intro I.C.S.H. este staţia fiecare lună norma rari-betonfşti condu terialul extras de aici este folo Turda.
a avut ioc şedinţa de analiză a mun ducerea tehnicii noi în minerit“. ca împreună cu bri
experimentală de cu 20—30 la sută. să de comunistul Ioan sit cu succes in industria sticlă
gada pe care o con Oprea (fotografia din riei.
cocs-brichete. Intra Intr-un ritm viu se
rea ei în funcţiune duce să execute lu dreapta). Ea îşi de
desfăşoară şi lucră
va permite punerea păşeşte zilnic norma
cu 30—35 la sută.
