Page 46 - 1960-12
P. 46
pag. 2 DRU MUL SUCi n U S MU LUI 0
Nr. 1858
gffiS2Ëfe3E&iB?32Sggg5SB5SSSK?L&?&3?3SfâLBSBHMVLk!±, D A R C L É E 44
ml In comuna Ciugud, raionul Al ! I
ba, a avut loc duminică semi
C 111G II R narul cu activul cultural din pSps vx-,
raion. In cadrul seminarului
Fruntaşi în întrecerea Noi utilaje s-au dezbătut problemele îmbu iii
nătăţirii muncii cultural-educa-
tive în perioada de iarnă. wsSSiSS
'x - x - x - x - x v v x - x v x -y t y '- '^ y
in sectorul sottlărie a fost or mai bun rectificator, şi are o de Sectorul maşini de cusut a fost do Él 4 i l M I
ganizată şi se desfăşoară cu suc păşire zilnică a normei de 34 tat în acest an cu diferite maşini şi
ces întrecerea socialistă pe pro La sută, şi Ioan Mito, care a pri utilaje noi de mare productivitate cum pis l i i i S l i ......
fesii. Acum cîteva zile s-au dat sîn t: strungurile revolver cu program,
rezultatele acestei întreceri. Câş mit titlul de. cel miai bun strun freze universale, agregate multiaxe etc- S p e c ta c o l
tigătorii sînt tov. N'icdlae Lupşe,
gar, şi care realizează, o depă In cursul acestei luni sectorul nostru pentru copii \'SCENA DIN m
care a primit titlul de cel. mai a fost dotat cu un strung revolver cu
bun ascuţitor, şi îşi depăşeşte şire zilnică a normei de 35 la program de mare productivitate şi cu In aceste zile, teatrul de stat FILM p iillll«
o freză universală. In prezent se lu „Prichindel“ din Alba Iulia în
zilnic norma ou 28 la suită, Mir- sută. crează la montarea acestor maşini pe treprinde un turneu prin regiu fe M flP M i
cea Zinca a primit titlul de cel TRAIAN TR1C nea noastră cu spectacolul „Ha jilp!§l§t1l1 !! fe P
rap Alb“, adaptare după po
rectificator vestirea cu acelaşi nume de Ion
Creangă. In cursul zilei de
postamente. MÎHAI OPREA marţi, de pildă, in sala mică mm
a cinematografului „Victoria“
Creşte salariul mediu al turnătorilor lăcătuş din Hunedoara colectivul acestui t
Datorită unei miai bune orga In urma succeselor obţinute teatru a prezentat trei spectaco ¦
!•XÍv-v$X-X|vlX
nizări a muncii, gospodăririi cu în Creşterea producţiei, a pro C&8 aceeaşi garnitură
grijă a materialelor, desfăşură ductivităţii muncii şi în reduce
rii cu avânt a întrecerii pe pro rea preţului de cost, sialariul de seule le' pentru copiii din localitate.
fesii, turnătorii au reuşit să în mediu al muncitorilor turnători Echipele de forjori din sec Acest film, realizat după Debutul cîntăreţei romîne
deplinească şi să depăşească lu a crescut de la 850 lei, cit era torul forjă, aplicând cu succes un veac de la naşterea Hari- Haricleea Hartular este de
nar planul de producţie la toţi în prima jumătate a anului, când în întrecerea socialistă iniţiati cleei Hartular (Darclée) — la început un mare succes.
Indicii. Ca urmlare, planul anual nu era organizată întrecerea pe va de a realiza cu aceeaşi gar marea cîntăreaţă moartă în Prezentată celebrului compo
nitură de staule m;ai multe pro In perioada de iarnă —- form e anul 1939 în sărăcie şi uitare zitor al vremii Gounod, Hari
— este închinat celor care au cleea cucereşte cu vocea ei pe
şi angajamentul la economii a profesii, la 1.050 Iei. duse, obţin frumoase realizări.
fost îndeplinit în mai puţin de GHEORGHEPANTEA Echipa de forjori condusă de atractive de muncă culturali pus Pazele artei lirice romî- Pătrimii maestru, ale cărui e- §
neştî, ăăruindu-i o consacra xigehţe erau bine cunoscute ¦
11 luni. turnător comunistul Anghel Pătrînoiu,
3 . 0 0 0 bucăfi maşini de cusuf , , Ile a n a 11 lucrând la reperul 103 de la In lunile de iarnă, datorită minul cultural din Certej. Nu- re mondială. (Gounod a refuzat să distri
maşina de cusut, a miatriţat in ccndiţiilor deosebite, căminele buie în rolul Julietei chiar şi
culturale desfăşoară o activitate Reconstituind prin minu-' pe renumita Melba) şi pri
luna trecută cu aceeaşi garni mai bogată. De felul cum sint mai că nu este tocmai aşa. To- nate mijloace cinematografi meşte rolul atît de greu al
pregătite şi organizate acţiunile ce, biografia celebrei cîntăre- Julietei din opera marelui
pesie plan tură de seule, dar cu o muncă cultural-educative, depinde în varăşa Maria Crişovan, direc- ţe romîne, Haricleea Hartu maestru („Romeo şi Julieta“).
lar — Darclée — filmul con
mai Organizată, 10.500 bucăţi mare măsură participarea locui- toarea căminului cultural, nu a stituie un epocal document
piese faţă de 3.500 cit prevăd torilor la viaţa culturală în a- artistic al luptei intelectuali
Sectorul maşini de cusut şi-a greifer, maşini automate, vopsi- normele tehnologice. Datorită ceastă perioadă. aplicat1 în practică nici una din lor progresişti din Romînia a-
îndeplinit planul anual de pro torie şi montaj, cit şi muncitorii acestui fapt echipa a realizat şi nilor 1885-1921 pentru inte-
ducţie la sfârşitul lunii noiem din celelalte compartimente ale 3.848 lei econolmiii. Ţinând cont de acest lucru, di- formele de activitate pe care meierea ţinui teatru perma Rină pe rină, scuccesele re
brie. Muncitorii, inginerii şi teh sectorului. rectorii de cămine culturale tre- nent de operă în capitala ţă purtate în „Faust“ de Gounod
buie să organizeze manifestări lc-am amintit. In afară de a- rii. Eforturile şi entuziasmul în „Cavaleria Rusticană.“ şi
variate şi atrăgătoare cum ar lui Gheorghe Ştefănescu „Iris“ de Mascagni. în „Tan-
fi : jurnale vorbite, seri de în- ceasta, în planul de muncă al (compozitor, dirijor şi profe nhăuser“ de Wagner, în ora
sor), sprijinit de Eduară Cau-
nicienii' din sectorul nostru, VIOREL REMUS. GHEORGHE GAZDA trebări şi răspunsuri, conferin- căminului nu sînt prevăzute şi ăella, Constantin Notara. Ha
ţe, proiecţii de diafilme, con- ricleea Hartular-Darclée şi
bucuroşi de succesul obţinut, inginer forjor vorbiri pe teme agricole, zooteh- alte forme de activitate cultu-
nice, de organizare a muncii alţi iubitori ai muzicii, se lo
desfăşoară o întrecere tot mai etc.., schimburi de vizite între rală. Oare cum va organiza to- vesc de ignoranţa şi cosmo toriul „Stabat Mater“ de Ros-
întovărăşiţi şi colectivişti, pre- politismul „domnilor“ din gu sini, în „Aida“ de Verdi, în ?
susţinută pentru a produce cit Seara de teatru zentări de cărţi agrozootehnice varăşa Crişovan seară de seară vern. Cîntăreţi romîni de sea „Paiaţe“ de Leoncavallo şi în L
mai multe maşini de cusut pes activităţi interesante, dacă aces- mă ca Elena Teoăorini, Gîo-
te plan. Comitetul sindicatului în faţa a 500 specta Ioan Iacob, lăcătuşi la 4 C;. as<"rr,eneaj activitatea ar- vani Dumitrescu, Grigore Ga-
de la U. M. Cugir, a tori, în seara zilei de 12 maşina de cusut, Nico- ustjca trebuie sa fie legata de tea nu sînt planificate ? brielesm. Darclée şi alte mari
In prezent colectivul sectoru organizat o seară de decembrie, piesa de tea lae .Malta, inginer la
lui nostru lucrează in contul ce teatru în cinstea munci tru , „Mielul turbat“ de secţia mecanică I, Şte viaţa satului, de preocupările oa- Avind în vedere faptul că in special în „Tosca“ lui Puccini (
lei de-a treia decadă a lunii ia torilor, inginerilor şi A. Baranga. fan Vodă, maistru la
nuarie 1961. Pină acum s-au tehnicienilor din sectoa vopsitorie, Iosif Junie, Certej există o întreprindere mi- îi consacră nemurirea între ş
produs peste prevederile planu rele care şi-au îndepli Printre participanţii la maistru la tîmplărie, nieră, care nu are încă un club
lui pe anul in curs 3.000 bucăţi nit înainte de termen spectacol puteau fi vă Augustin Micu, şofer şi celebrităţile Scalei din Mi-
maşini de cusut „Ileana“. planul anual de produc a\ sau, conducerea căminului
ţie. Formaţia de teatru zuţi fruntaşii în produc alţii. lano. <,
La obţinerea acestui succes
ţie Horia Barbu, frezor cultural ar fi trebuit ca in cola- Cu toate acestea, visul Ha-
borare cu responsabilul cultural ricleei rămîne acela de a ciu
aj comitetului sindicatului —
ta în patria ei, în limba ei
.(.ov_ Qaje — sa orga-
nizeze acţiuni care sa vina in
au contribuit în mod deosebit a clubului sindicatelor la sculărie, Gheorghe IOAN RUSU maternă. Tîrziu, (1921) lup
muncitorii din secţiile forje. din Cugir, a prezentat Primaru, Ioan Ghibu, muncitor sprijinul muncitorilor acestei în- ta muzicienilor romîni pen
meniIor- treprinderi. talente recunoscute de în tru înfiinţarea unui teatru li
Conducerea căminului . cultu treaga lume, sînt nevoiţi să ric izbindeşte. Printre primii
Sîntem la începutul perioadei colinde lumea după cum alte spectatori ai premierei îi vom
ral din Certej, în planul de de iarnă aşa că planul de mun talente ca I. Băjenaru, Vlă- găsi pe Gheorghe ştefănescu
muncă întocmit pe lunile noiem că poate fi îmbunătăţit. Tova daia ş.a. trebuie să joace în şi Haricleea Hartular, bote-
brie şi decembrie (nu pe întrea răşa Maria Crişovan are posibi sată de către maestrul Gou-
vodevîluri şi operete ieftine nod — Darclée.
ga perioadă de iarnă cum au litatea să organizeze acţiuni în ţară.
fost indicaţiile) a prevăzut o
serie de acţiuni interesante şi frumoase, atractive.
ITT folositoare. Astfel au fost cu D. CRICOVEANU
prinse în plan conferinţe ca :
Ioan Limbeanu,
membru de partid, „Perspectiva dezvoltării multi
fruntaş în produc
ţie, lucrează în sec laterale a agriculturii in lumi PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI ZO O TE H N IC
torul maşini unelte
al U. M. Cugir. El na documentelor Congresului al
îşi depăşeşte lunar
norma de lucru cu ill-lea al P.M.R.“, „Să pregătim
20-25 la sută.
din'Vreme recolta anului viitor“,
IN GL1ŞEU: Tov. „Păstrarea rădăcinoaselor pe
Ioan Limbeanu, lu-
crînd la maşina de Qztdite? dai... i i ţ&ndiiiL şa& ţaiitimp de iarnă“ şi altele.
găurit prin coordo De asemenea, sînt prevăzute
nate. conferinţe ştiinţifice, politice şi Gel de-al Ill-lea Gongres al parti fe din gospodăriile colective fruntaşe Aşa stau lucrurile în gospodăriile
de cultură generală. La 31 de dului nostru a stabilit măsuri de mare — avantajele economice ale dezvoltării colective din raionul Alba în privinţa
? »7 cembrie 1960 este planificat un însemnătate în vederea dezvoltării creş şeptelului. Drept rezultat, colectiviştii cumpărării de animale cu ajutorul cre
concurs „Cine ştie răspunde“ terii animalelor, sporirii simţitoare a au avut o preocupare deosebită pentru ditelor.
j|||g íp |S pe tema „Să cunoaştem bogă producţiei de carne, lapte şi lină şi dezvoltarea acestui sector, aducător de
ţiile patriei noastre“. scăderii preţului de cost al acestora. mari venituri. Fată de 31 decembrie In ceea ce priveşte contribuţia din
m E km 1959, efectivul de animale, proprietate fondurii proprii a gospodăriilor colec
Munca artistică este în gene In ultimii ani, mai ales după Con obştească a colectiviştilor, a crescut tive, Ia cumpărarea de animale — în
l ililíM ral bine orientată. Brigada ar sfătuirea de la Constanţa, organele de pină acum cu 99 la sută la bovine, cu primul rînd vaci de fapte şi jtfninci
tistică de agitaţie a prezentat partid şi de stat din raionul Alba au 105 la sută la vaci de lapte, cu 58 la — trebuie arătat că în această privinţă
I li Ii» spectacole bune, care au reliefat obţinut ri experienţă pozitivă în dez sută la ovine şi cu peste 90 la sută este încă mult de făcut, avînd în ve
munca ţăranilor întovărăşiţi din voltarea continuă a sectorului zooteh la porcine, din care 51 la sută fa dere perioada sc.urfâ care a mai rămas
Presa — ca mijloc de educa- telor la 1.000 locuitori se ridică că presa noastră pătrunde încă localitate, iar echipa de teatru nic. In gospodăriile agricole colective scroafe fătătoare. pînă la sfîrşitul anului. Gospodăria a-
e şi mobilizare a maselor — la aproape 500, în raionul Ha riesatisfăcător în unele raioane, — piesa „In august cerul e se din raion, organizaţiile de partid au _gricolă din Gisteî, de pildă, şi-a pre
u t , în etapa actuală, un rol ţeg acest număr este de numai îndeosebi în mediul rural. nin“. desfăşurat o susţinută muncă politică Multe gospodării agricole colective văzut să contribuie din fonduri pro
ieosebit de important în rriobi- ISO, în Sebeş de numai 241 iar au reuşit să depăşească însuşi preve prii la dezvoltarea şeptelului cu suma
izarea întregului popor la lupta îri Brad de 270. In unele între Slaba pătrundere a presei in La prima vedere s-ar părea în rîndul colectiviştilor, pentru a le ex derile planului lor de producţie. Golec- de 113.000 lei. Acesia este un lucru
jentru traducerea în viaţă a prinderi, instituţii, comune şi unele localităţi se datoreşte şi că lucrurile merg bine la că- tiviştii din Şard au sporit numărul de bun. Rău este însă că pînă acum co:
sarcinilor trasate de Congresul sate din aceste raioane pătrun lipsurilor existente în transpor plica acestora — folosind exemple lua- animale, peste prevederile stabilite, cu lectîviştii de aici n-au folosit din fon
il IlI-lea al Partidului Aâunci- derea presei este încă foarte tul ziarelor. Adeseori, staţia a comitetelor comunale de 20 junînci între 1 şi 1%' ani şi cu 5 duri numai 2.000 Iei. Din această cau
oresc. Romîn. slabă. C.F.R. Şibot nu reexpediază cu partid, colective de sprijinire a aboneze la presa de partid şi să vaci. Asemenea rezultate s-au mai ob ză prevederile planului de produci ie
prima cursă la Cugir ziarul difuzării presei din care să facă facă din fiecare comunist un ţinut Ia gospodăriile agricole colective n-au fost realizaie decîf în proporţie de
Ziarele îşi îndeplinesc însă In comuna Demsuş cu 3.400 ..Drumul socialismului“, ceea parte comunişti şi agitatori, de agitator activ în munca de răs din Berghin, Alba Iulia ş.a. 50 la sută la total Taurine, şi în pro
•olul lor de propagandist, agita locuitori, au existat în noiem ce cauzează întârzieri în difu putaţi ai sfaturilor populare, pîndire a presei. porţie de 60 la sută la vaci de lapte.
tor şi organizator colectiv nu nu brie doar 44 abonamente la zia zarea tui. De asemenea, staţia utemişti, membre ale comitete La obţinerea acestor rezultate a con
mii în măsura în care îşi îmbo re şi 3 la publicaţii ideologice ; C.F.R. Simeria nu reexpediază lor de femei, cadre didactice, Sarcini importante în ce pri tribuit preocuparea comitetului raional Gosjiodăria dispune acum de numai
găţesc conţinutul, ci şi în mă în G.A.C. Haţeg, doar 30 abo la Hunedoara cu prima cursă tehnicieni agricoli, salariaţi ai veşte răspîndîrea presei revin de partid care a îndrumat organizaţi
sura în care organizaţiile de namente ; în satul Băieşti, 36 ziarele centrale. Unele neglijen cooperativelor de consum care, organizaţiilor de rnasă. Este da ile de bază să analizeze periodic situa 109 bovine din care 50 vaci de lapte,
partid şi de masă, precum şi etc. ţe faţă de difuzarea presei se împreună cu organele P.T.T.R., toria fiecărei organizaţii de ma ţia din fiecare gospodărie colectivă, să
organele P.T.T.R. îşi întăresc observă de asemenea şi în ac să asigure o largă pătrundere să să se preocupe de răspândi ia măsuri ca fondurile primite de la faţă de 202 bovine din care 83 vaci de
preocuparea ca presa să pătrun In comuna Daia Romînă, un tivitatea I.R.T.A. a presei în rîndul ţărănimii rea largă a publicaţiilor ce-i sfat, ca şl cele proprii, să fie îndrep
dă cit mai adine în masele de există o puternică gospodărie muncitoare. aparţin. tate, înainte de toate spre cumpăra lapte, cît se prevede în planul de pro
largi de la oraşe şi sate şi să agricolă colectivă, au existat îmbunătăţirea difuzării pre rea' de animale. Aşa se face că în a-
ajungă la timp în mina citito luna trecută doar 54 abona sei constituie o sarcină impor De asemenea, este indicat ca Este necesar ca sfaturile popu nul acesta, pînă Ia 5 noiembrie, gos ducţie pentru 1960.
rilor. mente. Situaţia este asemănă tantă permanentă. Oamenii în gospodăriile agricole colecti lare să dea un sprijin mai mare podăriile agricole colective au cumpă
toare şi în localităţi ca Vingard, muncii de la oraşe şi sate sînt ve să se constituie, sub îndru muncii de colectare a abona rat din creditele acordate de stat 209 Slab contribuie la cumpărarea Hp n-
Ca un rezultat al muncii des Ungurei, Roşia de Secaş ş.a. din dornici să afle în fiecare zi marea organizaţiilor de bază, mentelor, antrenînd în acest scop
făşurate de organizaţiile de acest raion. noutăţile de pe frontul con colective formate din ţărani co cît mai mulţi deputaţi, cadre vaci de lapte, 48 junincl şi viţele, nimale din fonduri proprii şi gospo
partid şi al creşterii nivelului strucţiei socialiste, să ia cunoş lectivişti, membri de partid şi
de cultură generală al maselor, Slab pătrunde presa în unele tinţă de experienţa colectivelor utemişti, tehnicieni agronomi ş.a. dăria agricolă colectivă din Obreja ca
numărul ziarelor care pătrund întreprinderi şi sate din raionul iriiritâşe în această măreaţă lup care să se ocupe de populariza
îr; regiunea noastră a sporit an Brad, la laminorul bluming din tă, să cunoască politica partidu rea ziarelor de partid şi a ziare re, de asemenea, a alocat în acest scop
de an. Spre a oglindi această Hunedoara, la unele mine din lui şi guvernului, să fie la cu lor care se adresează direct ţă
creştere, e suticient să arătăm Valea Jiului. rent cu evenimentele internaţio rănimii muncitoare, să sprijine 124.000 Iei dar n-a folosit nici măcar
că în anul 1960, numărul a- nale. acţiunile de colectare a abona
bonamentelor la ziare a crescut Această situaţie arată .că li mentelor şi munca de diluzare. tehnice şi agenţi agricoli. 1.288 oi şi 24 scroafe fătătoare, iar un leu. In această situaţie este firesc
în regiune cu 30 la sută fală de nele organizaţii de partid ma- O atenţie deosebită trebuie să
anul precedent. nifesjă un interes scăzut pentru se acorde' lărgirii pătrunderii Organizaţiile de partid tre Organizaţiile U.T.M. şi sin din fondurile -proprii 9 vaci, 333 oi şi ca nici aici să nu fie realizat planul
răspîndîrea presei in mase, con buie să îndrume, să controleze
Cu toate că realizările obţi trolează şi îndrumează slab a- presei în mediu rural, unde sîn- şi să sprijine munca organelor dicale, sfaturile populare, 4 scroafe. Suma totală a creditelor privind încărcătura de animale la suta
nute pe regiune sînt mai mari ceastă muncă. De asemenea, u- P.T.T.R. în popularizarea presei, A.R.L.U.S., comitetele de femei, pentru cumpărări de animale, acorda de hectare.
dee.it în anii trecuţi, mai există tem încă rămaşi în urmă în a- în organizarea colectării de a- să lichideze cu slaba preocupa te de stat, se ridică la 1.421.000 lei.
nele organe P.T.T.R., unii factori bomunente şi a bunei difuzări. re pentru răspândirea publica Pînă la ora actuală gospodăriile co Avînd în vedere faptul că în raio
însă raioane în care pătrunde poştali, precum şi unele orga cest domeniu. Un sprijin mai mare decît pină lective au utilizat din împrumuturile nul Alba majoritatea gospodăriilor a-
nizaţii de masă din aceste ra acum trebuie să dea organiza ţiilor editate de organele cen gricole colective — excepţie fac doar
rea presei este nesatisiăcătoare. ioane privesc cu indiferenţă Pentru lichidarea acestei stări ţiile de partid în educarea, re trale ale acestor organizaţii.
munca de răspîndire a presei. crutarea şi mobilizarea difuzo-
Dacă în raioanele Hunedoara şi Numai aşa se explică faptul negative este recomandabil ca Munca de răspândire a presei primite 1.213.000 lei şi au justificat gospodăriile nou înfiinţate — dispun
rifor voluntari din întreprinderi, în regiune va ii îmbunătăţită 1.138.000 lei. ResfuJ împrumuturilor, vor de mari fonduri proprii, se impune ca
Petroşani numărul ’abonamen în fiecare comună şi sat să se
instituţii şi unităţile socialiste dacă organele P.T.T.R., începând fi utilizate şi justificate cel tîrziu pînă ele să fie îndrumate a folosi o parte
formeze sub directa îndrumare de la direcţia regională şi pină Ia data de 30 decembrie ' a.c. Rezultă din aceste fonduri pentru procurări de
din agricultură. la ultimul factor poştal, îşi vor de aici că toate gospodăriile colective, animale, care, îngrijite şi hrănite ra
îndeplini cu mai multă răspun cărora le-au fost puse la îndemînă cre ţional, vor aduce cu siguranţă gospo
Comitetele raionale de partid dere sarcinile, asigurând o mun dite, le-au folosit cu chibzuială, în sco dăriilor agricole colective mari veni
că perfectă de colectare a abo pul în care le-au fost acordate şi le-au turi băneşti.
şi comitetele comunale să anali namentelor şi expediere rapidă a
zeze periodic munca de colec presei in toate localităţile. justificat în termenele stabilite. V. PÎTAN
tare şi difuzare a presei de par Să depunem toate eforturile
tid, să îndrume pe fiecare mem pentru larga răspîndire a presei
bru şi candidat de partid să se în regiunea noastră, să facem Mobilă peste plan
ca cuvântul tipărit al partidului
să pătrundă tot mai adînc în aiara sarcinilor de plan, 40
masele largi populare, însitfie- Printre secţiile fruntaşe ale garnituri mobilă-dormitor de
(indu-le şi mobilizîndu-le la lup întreprinderii de industrie loca bună calitate.
ta pentru îndeplinirea sarcinilor lă „Economica“ din Sebeş se
măreţe trasate de cel de-al ill- numără şi cea de mobilă. Mun Cele mai bune rezultate le-a
avut în ’această perioadă, tini-
lea Congres al partidului, pen cind cu o deosebită însufleţire,
tru desăvîrşirea construcţiei so i colectivul de aici a reuşit ca în
cialiste. | luna noiembrie a. c. să dea, in plarul Nicolae Farcaş.
