Page 47 - 1960-12
P. 47
N r. 1858 DRUMUL SOCIALISMULUI
Din ex p erien ţa o rganizaţiilor de p artid din in d u strie T E L E G R A M E EXTER
Indici înalţi de utilizare — DemonsfraiSe O rtouâ manevră a guvernului de Sa Bonn agresive
anfiamericană împotriva Cabei
producţie de fontă mare şi ieftină Zădărnicirea semnării acordului
Pentru îndeplinirea titra metalică şi în Ecuador comercial dintre U.R*S.S. şi R.F.G. HAVANA (Agerpres). — In noap
sarcinilor de plan tea spre 12 decembrie spaţiul aerian
consumul specific de QUITO O^gerpres). — După cum BONN (Agerpres). — TASS trans pips în mod categoric stăruinţele păr al Cubei a fost din nou violat de a-
pe anul 1960 şi a anunţă agenţia United Press Interna mite : In seara de 12 decembrie urma ţii vest-germane şi s-au declarat în vioane care veneau din direcţia Sta
ANGAJAMENTE : — 18.000 TONE FONTĂ PESTE PLAN; cocs. Ponderea cea tional, în oraşul Guayaquil din Ecua să aibă loc la Ministerul Afacerilor mod hotărît împotriva extinderii acor telor Unite ale Americli. Unul din a-
angajamentelor pri - dor a avut loc la 12 decembrie o Externe de la Bonn semnarea acordu dului comercial asupra Berlinului oc ceste avioane de tipul „B-25" a tre
10 MILIOANE LEI ECONOMII LA PRE-S mai mare la preţui mare demonstraţie la care au luat lui comercial, dintre Uniunea Sovie cidental, adică asupra unui teritoriu cut în zbor razant deasupra oraşului
vind creşterea pro- parte peste 100.000 de persoane din tică şi R.F.G. In cursul tratativelor care nu face parte din R.F.G. Con Santa Clara, lansînd manifeste con
ducţiei de îorttă şi < TUL DE COST PLANIFICAT. < de cost al fontei o cele mai diferite pături sociale. care s-au desfăşurat la Bonn, cele ducătorul delegaţiei comerciale sovie trarevoluţionare. In zorii zilei de 12
două părţi au ajuns la un acord de tice a declarat că este împuternicit de decembrie un alt avion a lansat pa
realizarea de econo- <REALIZĂRI : - 15.717 TONE FONTĂ PESTE PLAN ; > are cocsul. ştiind Demon'dr''ţîa> (subliniază agenţia, a plin cu privire la schimburile comer guvernul sovietic să semneze imediat chete de manifeste contrarevoluţionare
- :vM.it un profund caracter antiame- ciale şi de plăţi şi au parafat acor acordul comercial elaborat prin bună deasupra Havanei.
mii, organizaţia de 12 MILIOANE LEI ECONOMII. } a„, ac,,ona, r can. Grupurile de antiamericani care dul realizat. Ziariştii au fost invitaţi înţelegere, dacă partea vest-germană
demonstrau pe străzile unuia dintre peritru ora 20 (ora locală) la cere va fi dispusă la rîndul ei să facă a- Ziarul „La Caile" arată că hîrtia
în direcţia redu- principalele oraşe din Ecuador scan monia semnării acordului comercial. celaşi lucru. pe care au fost tipărite manifestele
dau lozinci de solidaritate cu Cuba lansate de avioane şi forma lor tipo
partid de la furnalele 5-6 ale G. S. nizare a unor colective care să studieze cerii consumului de cocs, dar nu am şi cereau guvernului să ducă o poli In ultimul moment însă, Bonnul a Reprezentanţii guvernului R. F. G. grafică arată că ele au fost tipărite în
Hunedoara, (a luat măsuri politice şi diferite probleme de ordin tehnic, pri neglijat nici celelalte căi care conduc tică de prietenie cu Uniunea- Sovie recurs la o acţiune fără precedent. nu s-au arătat însă dispuşi să semne S.U.A.
organizatorice corespunzătoare. Biroul vind îmbunătăţirea indicilor tehnico-e- la micşorarea preţului de cost. Prin- tică şi R. P. Chineză. Gu o oră înainte de semnarea acor ze acordul comercial elaborat prin
organizaţiei de bază, aplicînd în prac conomici ai furnalelor. tr-o dozare mai corectă â şarjelor, mă dului, conducătorul delegaţiei vest-' bună înţelegere şi au declarat că con Bzzele americane
tică hotărîrile adunării de alegeri din rirea intensităţii de ardere, prin ridi Poliţia a intervenit imediat încer germane, Scherpenberg, secretar de sideră necesar să amîne semnarea lui. din Japonia — pericol
anul trecut, s-a ocupat mai îndeaproape Ridicarea temperaturii aerului insu carea temperaturii aerului insuflat în când să-i împrăştie pe-•'manifestanţi. stat la Aăinisterul Afacerilor Externe In felul acesta, întreaga vină prin ză
de buna organizare a procesului de flat în furnal a impus rezolvarea a furnal la 850 de grade, cît şi dato Acţiunile brutale ale poliţiei au dus la al R.F.G., a invitat la el pe A. A. dărnicirea semnării acordului comer pentru populaţie
producţie, de conducerea lui, a ridicat două probleme: 1) mărirea capacităţii rită introducerii gazului métan, consu ciocniri directe cu demonstranţii. Au Smirnov, ambasadorul U.R.S.S. în cial dintre Uniunea Sovietică şi R.F.G.
întrecerea socialistă pe o treaptă su de încălzire a cauperelor şi în special mul de cocs pe tona de fontă a fost fost răniţi patru demonstranţi şi doi R.F.G. In cursul convorbirii care a o poartă în întregime guvernul vest- TOKIO (Agerpres). TASS transmi
perioară, a folosit consfătuirile de pro la furnalul nr. 6 ; 2) crearea condiţi redus cu 120 kg. In acest fel am reu poliţişti. avut loc, el a încercat să impună păr german. te : La 12 decembrie, în fala intrării
ducţie ca cel mai bun mijloc de atra ilor de introducere a aerului cu tem şit să realizăm în primele lt luni ale unei clădiri municipale din cartierul
gere şi participare a colectivului la peratură ridicată în furnal. De aceste acestui an peste 12.000.000 iei economii In altă parte , a oraşului demon Midorioka al oraşului AHto a căzut în-
conducerea activităţii economice a sec probleme s-au ocupat două colective de la preţui de cost al producţiei. stranţii au dat foc unei maşini apar- tîmplător dintr-un avion cu reacţie a-
comunişti formate din ing. Ioan Dinu, ţinînd consulatului american. merican o bombă grea folosită la exer
ciţiile aeriene.
ţiei, a instruit şi a folosit mai bine ing. Ioan Vasilescu, tehnicianul Radu Sarcinile de viitor— Demonstraţii similare, subliniază ţii sovietice aşa-numitâ clauză cu pri
activul fără de partid care a fost a- Coşara, Liviu Gostian, Remus Lupu, imbold puternic în muncă UPI, au avut loc şi în capitala ţării, Acesta nu este primul caz cînd cad
tras -la studierea şi rezolvarea proble Nicolae Gomşa şi alţii. Aceste colec Quito.
asemenea bombe asupra populaţiei din
melor producţiei. tive, în baza studiilor făcute, au re 1—000—- In cercurile ziaristice locale s.e ara preajma bazelor americane. Acum trei
Biroul organizaţiei de bază a acor zolvat cu succes problema punerii în luni in acelaşi cartier a căzut dintr-un
funcţiune a cauperelor prin comanda Succesele obţinute pînă acum de co La New York vire lâ Berlin“, adică a cerut extin tă că, aşa cum rezultă din acţiunile avion american un rezervor cu benzină
dat o mai märe atenţie organizării şi automată şi au studiat arderea, ajun- lectivul nostru şi sarcinile de plan spo
desfăşurării muncii de propagandă şi gînd la concluzia că debitul de aer şi rite ce-i revin pentru anul viitor, con Zăpada a întrerupt derea asupra Berlinului occidental a întreprinse la 12 decembrie de guver care a provocat moartea urnii băiat de
agitaţie, legării acesteia de sarcinile gaz a fost mai mic faţă de capacita stituie un imbold puternic în lupta pen cursul normal al vieţii şase ani.
economice, s-a ocupat mai îndeaproape tea cauperelor. In urma propunerilor tru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor acordului comercial dintre U.R.S.S. şi nul R.F.G., întreaga înscenare în le
de ridicarea nivelului tehnic şi cultu făcute de aceste colective s-au luat mă economice pe anül 1961. In urma dis NEW YORK (Agerpres). — TASS
ral al muncitorilor, inginerilor şi teh suri şi s-au schimbat ventilatoarele cutării cifrelor de pian, colectivul nos transmite: La New York a început să R. F.G. Totodată, partea vest-germagnăătură cu zădărnicirea semnării acor
nicienilor. Agitatorii au desfăşurat o vechi cu altele de mare capacitate, re- tru a apreciat că deşi sarcinile sînt ningă abundent. In dimineaţa zilei de
tnuncă politică susţinută în rîndul fuf- zolvîndu-se astfel şi această problemă. mult sporite, ele1 pot fi îndeplinite şi 12 decembrie grosimea simţului de condiţiona semnarea acordului comer dului a fost pregătită din timp de
năliştilor, organizînci convorbiri şi dis depăşite. El s-a angajat să dea 9.000 zăpadă a atins 30 cm. şi în marele
cuţii pe diferite teme privind mărirea De asemenea, a fost mult îmbună tone fontă peste prevederile planului oraş întreagă activitate aproape că a cial de adoptarea acestei clauze. Bonn ca mijloc de „presiune" asupra
indicilor de utilizare a furnalelor, re tăţită încărcătura fizică a furnalelor de producţie pe anul 1961 şi să redu stăgftal. Trenurile circulă cu mare
ducerea consumurilor specifice şi a pier faţă de anul (959, ca urmare a stu că preţul de cost al fontei cu 120 lei greutate, comunicaţiile pe şosele au Reprezentanţii delegaţiei sovietice au delegaţiei sovietice. In legătură cu a-
derilor de metal, creşterea productivi diului amănunţit făcut de un colectiv pe tonă. De asemenea, ne-ani propus fost întrerupte. Mii de locuitori nu s-au
tăţii muncii, reducerea preţului de cost, de comunişti asupra încărcării furnale să lucrăm încă de pe acum la nivelul putut prezenta la lucru. Nici şeful dat o ripostă hotărîtă acestor ma ceasta, în cercurile ziaristice se a-
respectarea procesului tehnologic, în lor. In acest fel s-a ajuns Ia elabora sarcinilor de plan prevăzute pentru a- serviciuliii meteorologic nu s-a putut
tărirea disciplinei în muncă, îmbunătă rea unor scheme potrivite de încărca nul viitor. In acest scop s-a elaborat prezenta la lucru din cauza timpului nevre ale guvernului R.F.G. Condu trage atenţia asupra faptului că pe
ţirea calităţii fontei şi altele. re. în funcţie de cantitatea şi calita un plan concret de măsuri tehnico-or nefavorabil. Şcolile s-au închis. Ser
tea materiilor prime. Datorită acestui ganizatorice care a şi început să fie viciile poştale lucrează cu întreruperi. cătorul delegaţiei comerciale sovietice măsura intensificării înarmării Ger
Piinînd din timp în dezbaterea co fapt acum nu mai există dese schim tradus în viaţă. Au fost luate măsuri Multe Unii ale metroului nu funcţio
lectivului planul de producţie pe anul bări de şarje, iar repartizarea materia pentru mărirea intensităţii de folosire nează. Staţiile de pe liniile care func S. A. Borisov, locţiitor al ministrului maniei occidentale politica Bonnului de
i960 s-a putut elabora un plan de mă lelor în furnal se face mai uniform, nu a furnalelor cu cél puţin 10 la sulă ţionează sînt foarte aglomerate. Pieto
suri tehnico-organizatorice care să a- se mai introduc şarje goale — adică faţă de 1960, prin ridicarea tempera nii, puţini la număr, îşi fac cu greu Comerţului Exterior, precum şi amba vine fot mai insolentă, iar metodele
sigure nu numai îndeplinirea, ci şi de numai de cocs — pentru a încălzi fur turii aerului insuflat la 900-950 gra drum printre troiene.
păşirea sarcinilor de plan. Indrumînd nalele. Pierderile de fontă se ridicau de. In acest scop se lucrează în pre sadorul sovietic A. A. Smirnov au res- lui tot mal cinice.
şi organizînd cu competenţă activita la începutul anului la circa 1.000 tone zent la înlocuirea dispozitivelor de Astfel de „calamităţi'' se întîrriplă
tea economică a secţiei, organizaţia suflat şi la mecanismul de reglare au la New York în fiecare an. Dar de -* 9 « d e o « c r:
noastră de partid s-a preocupat înain lunar. In urma măsurilor luate, a- tomată a arderii în caupere. De ase fiecare dată ele găsesc autorităţile o-
te de toate ca muncitorii, inginerii şi menea, se vă mări consumul dé gaz raşulUi nepregătite. In oraş aproape I» P. Albania
tehnicienii să cunoască temeinic sarci ceste pierderi au fost reduse cu 80 la metan pe torta dé fontă, în scopul că nu se ia nici o măsură de luptă
nile planului economic pe anul 1960 sută. ridicării temperaturii aerului insuflat şi împotriva zăpezii. Îci-colo poli vedea in succesele
c.ît şi obiectivele ce trebuie realizate reducerii consumului de cocs pentru a oameni aruneînd cu lopata zăpada dirt
de fiecare la locul său de muncă. A- Un alt colectiv de comunişti, format obţine fontă mal multă şi mai ieftină. faţa uşii. La încrucişarea dintre Broad- in munca
poi. planul a fost defalcat pe luni, tri S-au luat de asemenea măsuri pentru way şi Strada nr. 50 o maşină mi
mestre, semestre, pe schimburi şi e- din ing. Gheorghe Roman, Vasile Grf- reducerea cu cel puţin 25 la sută a nusculă de curăţat zăpada luptă cu dis ale consfrudorilor
chipe. timpului de reparaţie planificat, prin perare împotriva nămeţilor.
şan şi Victor Pali, maiştri, Alexandru pregătirea din timp a reparaţiilor, exe îndeplinind sarcinile măreţe trasate
In adunările de partid lărgite cu ac cutarea pieselor de schimb şi chiar a Zăpada a întrerupt Cursul normal al de Congresul al III-lea al Partidului
tivul fără de partid, în adunările sin Gomşa, prim-fopitor, Ioan Romoşan, ansamblelor de la agregatele care im vieţii şi în alte oraşe din partea de Muncii din Albania şi de Plenara din
dicale şi de U.T.M. s-au organizat dis pun oprirea furnalelor şi reducerea tim est a S.U.A. La Washington Casa Al februarie 1958 a C.C. al partidului, în
cuţii concrete în juriil Obiectivelor eco şef de schimb, şi alţii, a studiat pro pului de mers întefiriit înainte şi după bă a anunţat că toate instituţiile gu tre anii 1956-1960 muncitorii-construc-
vernamentale sînt închise. tori au dat ţării: 62.000 ha. de te
nomice şi măsurilor ce UfmâU să fie blema folosirii gazului metan în fur renuri îmbunătăţite; 53 întreprinderi
R Ä S Ä ii industriale şi hidrocentrale; 398 km.
nal. La ambele furnale se foloseşte în linii de înaltă tensiune de 110 şi 35
I<w; 288 km. şosele noi; 1.133.000
prezent gazul metan. După un calcul m.p. drumuri asfaltate; 241 obiective
culturale; 7.629 apartamente.
făcut de noi, reiese că pentru fiecare
In cursul celui de-al treilea plan
luate pentru îndeplinirea acestora. Tot 100 grade de temperatură în plus, la oprire cu cel puţin 50 lă sută. cincinal se vor construi noi mari u-
zine şi combinate industriale, se va
în aceste adunări s-au stabilit colecti aceeaşi intensitate de ardere producţia Măsurile luate, mtirica politică şi or dezvolta metalurgia neferoasă, produc
ţia îngrăşămintelor azotoase. Lucră
rile de îmbunătăţiri funciare vor in
tra în faza de terminare.
vele care să studieze diferite aspecte de fontă a crescut cu 60 kg. Folosi ganizatorică a organizaţiei de bază au Pe şantierul hidrocentra
ale procesului de producţie şi s-au re rea gazului metan a dus la ridicarea dus la mobilizarea întregului colectiv lei SHKOPET din R.P. Al
partizat sarcini Concrete pe oameni temperaturii aerului insuflat în furnal, de furnalişti în lupta pentru crearea bania.
care să răspundă de înfăptui rea măsu condiţiilor necesare îndeplinirii şi de
rilor stabilite în diferite sectoare de la sporirea producţiei de fontă şi la păşirii sarcinilor de plan pe aiul! 1961. IN FOTO: Aspect de pe
muncă. reducerea substanţială a consumului de Munca entuziastă a colectivului, în şantier, unde au început
cocs. frunte cu comuniştii, a dat rezultate lucrările de excavare.
Punînd în centrul întregii munci de Datorită măsurilor luate de organi bune. Astfel, dacă în luna noiembrie
partid creşterea şi îmbunătăţirea con zaţia de partid şi de conducerea feh- au fost numai anumite perioade fn
tinuă a principalilor indici tebnico-eCo- nico-adminîstrafivă a secţiei, s-a reuşit care noi am realizat indicii de utili
nomici ai furnalelor, organizaţia de par ca la furnalul 5 să s; producă cu 50 zare planificaţi pentru anul viitor, în-
tid a făcut din aceasta o problemă de kg. mai multă fontă pe m.c. volum util cepînd cil bina decembrie âm ajuns să
producem îii fiecare zi peste aceSf in
bază pentru întregul colectiv al sec faţă de planificat, iar ia furnalul 6 cu dice. Aceasta ne dă convingerea că
ţiei. 60 kg. mai mult. Din cele expuse reiese sarcinile de plan şi angajamentele
Perfecţionare® procesului în mod dar că sporirea producţiei de luate de colectivul nostru vor fi înde S ţS rM iio L & sZ ^ ANUNŢ
tehnologic cheia fontă şi producerea peste plan a 15.717 plinite şi depăşite înainte de termen e PBHB'MnTniE'fl!
succeselor noastre tone fontă am realizat-o pe baza mă ceea ce va face ca să 'dăm patriei, Uzinele din Cugir aduc la cunoştinţa celor interesaţi c ă .
lună de lună, fontă mai multă, mai <angajează muncitori calificaţi în şcolile profesionale în urmă-'
Pentru a se putea obţine o produc l toarele m eserii:
ţie sporită de fontă şi economii cît mai ririi şi îmbunătăţirii în mod continuu ieftină şi de mai bună calitate. 16 DECEMBRIE 1960
mari la preţul de cost al producţiei, a indicilor tehnico-economici ai furna — strungari,
trebuia perfecţionat procesai tehnolo lelor. GHEORGHE CISMAS DEVA: Darelée : ALBA IU- tofana hoaţă; ILIA: Ea te iu- — electricieni,
gic de elaborare a fontei. Ce am fă LIA: Viaţa e în mîinile tale; b eşte. HAŢEG . ultima noapie — făcăiuşi,
cui noi în această privinţă ? Organiza Colectivul nostru, că urmare a creş secretarul Organizaţiei de bază Pămîrit desţelenit ; BRAD : Co- pe titanic; ORĂŞTIE : Nauris ;
ţia de partid a luat măsuri de orga- terii productivităţii muncii, a obţinut Informaţii mai amănunţite se primesc Ia servicii»! personal
P.M-R. de la furnalele 5-6 a şi formarea cadrelor. Doritorii se vor adresa zilnic între orele}.
G. S- Hunedoara ; 7,00 şi 15,00.
succese de seamă şi în reducerea pre T rW Bădăranii.; HUNEDOARA :
ţului de cost al producţiei. Economiile m mßßMMUL BE Doamna cu căţelul; SIMERIA :
principale au fost realizate ia incărcâ- Ultimul v ira j; SEBEŞ; Blana
5EÜ= 16 DECEMBRIE 1066 de vizon; PETROŞANI: Pasă
C e re ri şl reac&lvâri rea cerului; Cad frunzele;
LONEA : Copiii minune ; TE-
IUŞ : Război şi pace ; ZLATNA :
Comitetul executiv al Sfatului popu să se treacă la lucrări de pietruire, PROGRAMUL 1: 6,45 Salut voios 22,30 „190 de ani de la naşterea lui Casa părintească; APOLDUL
lar ui oraşului Sebeş acordă o atenţie la desfundări de şanţuri, plantări de de pionier ; 8,00 Din presa de astăzi ; Beethoven“.
deosebită rezolvării cererilor şi sesi pomi etc. Astfel, cetăţenii de pe stră 9,30 Prietena noastră cartea ; „Un bă DE SUS : Povestea tinerilor că
zărilor oamenilor muncii. Munca bi zile I. Fonagyi, Ilia Ehrenburg şi Gă- iat priveşte marea" de 'ludor Popes- PROGRAMUL II: 14,30 Gintă Ma- sătoriţi.
roului care se ocupă de rezolvarea a- lugăreni au solicitat sfatului popular cu ; 9,50 Fragmente din opera „Pa ra Ianoli şi Victor Bunea; 15,35 Ac
ccstor cereri şi sesizări este analizată să le pună la dispoziţie pietriş şi mij iaţe" de Leoheavalo ; 11,03 Concert tualitatea în ţările socjaliste; 16,50 Profesori şi sfudenfiî 1
în mod periodic in şedinţe de comi loace de transport pentru pietruirea de muzică uşoară; 13,35 Reportaj;. Curs de limba rusă ; 17,30 Sfatul me
tet executiv. Cu acest prilej ,se sta străzilor. Cererea lor a fost rezol 14,36 Cîntă ansamblul folcloric al Sfa dicului ; Nefrita cronică ; 18,05 Muzică Revistele pedagogice şi )
bilesc măsuri concrete iar pentru du vată în mod favorabil, restul lucrărilor tului popular al Capitalei; 15,20 Mu uşoară de compozitori sovietici; 19,30 ( ştiinţifice din specialitatea 1
cerea lor la îndeplinire sînt însărcinaţi fiind executate de ei prin muncă vo zică populară sovietică ; 16,15 Vorbeş Teatru la microfon: „Iubire", come
cei mai competenţi tovarăşi. Măi mult, luntară, ceea ce a dus la realizarea te Moscova! ; 17,15 Cîntece pe versuri die de Barta Layos; 21,09 Muzică in [• clvs. vă sînt de un real fo- ^
cererile şi sesizările care prezintă o Unei economii în valoare de 15.000 dé Nina Gassian ; 18,00 Solişti şi for strumentală ; 22,00 Concert de muzică
importanţă deosebită sînt mai întîi dis lei. maţii artistice de amatori ; 19.00 Jur corală clasică; 22,30 Din schiţele lui r Ios în muncă. 1
cutate în comitetul executiv unde se nalul satelor; 20,20 Noapte bună, co Suto Andraş; 22,40 Muzică de dans ;
hotărăşte şi modul lor de rezolvare. Intr-o altă cerere cetăţenii de pe pii : „Poveste dintr-o iarnă nouă“ de 23,15 Concert de noapte. (. Consultaţi cataloagele de ]
străzile Horia şi Poştei, au sugerat Mihai Stoian ; 21,45 Muzică uşoară ;’
Datorită acestui lucru cetăţenii din sfatului popular ideea confecţionării BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00, J- presă pe anul 1961 la ofi- 1
oraş se adresează comitetului execu unor tuburi din beton pentru scurge PENTRU 24 ORE 7.00, 11,00, 13,00, 15,00,- 17,00, 20,00,
tiv cu tot mai multă încredere. Ast rea apelor de ploaie de pe străzile 22.00, 23,52 (programul I) ; 14,00, l ciile P.T.T.R., factorii poş- •]
fel, numai de la începutul anului şi amintite. Şi acest lucru a fost aplicat Vremea.se menţine umedă eu cerul 16.00, 18,00, 21,30, 23,00 (programul
pînă în prezent s-au înregistrat la se în practică, reaiizîhdu-se de asemenea mai mult acoperit. Vor cădea precipi [ tali şi diîuzorii de presă )
cretariatul sfatului popular orăşenesc o economie in valoare de aproape taţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. II).
aproape 3.000 de cereri. Majoritatea şi- 2.000 lei. Temperatura staţionară, va f; cuprinsă L din şcoli şi facultăţi. 1
au găsit rezolvarea. De menţionat că ziua între 0 şi 5 g'rade iar noaptea
în multe din cererile şi sesizările ce In scopul rezolvării operative şi cu între 2 şi minus 2 grade. Vînt potri ¦D i— i ui_/1—/ i— r ,— f i j \ / . . ». t . i ,
tăţenilor, s-au făcut propuneri vaforoa-. competenţă a cererilor şi sesizărilor vit cu intensificări de la sud şi sud-
se pentru gospodărirea şi înfrumuseţa oamenilor muncii, corriitctul executiv vest. ’»A A W
ren oraşului, pentru îmbunătăţirea de a luat măstiri pentru1 respectarea cu
servirii în unităţile cbmerciale şi sa stricteţe a orelor de audîehţă. In a- PENTRU URMĂTOARELE f PRONOSPORT |
nitare şi altele, lată numai cîteva e- cfc'st caz multe din cererile şi sesiză 3 ZILE
xemple. rile oamenilor sînt rezolvate pe loc. LA 18 DECEMBRIE 1960, I. S. LOTO PRONOSPORT^
Vreme schimbătoare cu cerni mai
De pildă, mai mulţi cetăţeni din o- Procedînd astfel, Comitetul executiv ^ORGANIZEAZĂ UN CONCURS SPECIÂL PRONOSPORT LAs
raş au sesizat sfatul popular despre al Sfatului popular orăşenesc Sebeş (CARE SE ATRIBUIE DIN FOND SUPLIMENTAR PREMIU
proasta întreţinere a unor străzi ce- a reuşit să atragă la rezolvarea mul >ÎN VALOARE DE
rînd totodată să ii se dea concursul tiplelor probleme gospodăreşti şi so-
ciăl-cuifiTra'Ie, măsele largi de cetăţeni. 3 0 0 . 0 0 0 lei
din care
1 AUTOTURISM „WARTRURG" ; 72 CĂLĂTOR Îl LA SO-<
FIA CU OCAZIA REVELIONULUI, MOTOCICLETE SCUTE-<
RE ş. a. '' <
pentru ca prin munca lor yoluntără 1. MANEA mult noros. I< ''vAvAv','\NA,'A'V\'Vv'''A'\ w w v
