Page 48 - 1960-12
P. 48
pag. 4 VRU MU L SOCI ALISMU LUi Nr„ 1858
Omenirea sprijină cu căldură documentele A iitim a ls ş lm . - x d tu r ţe le s jtu d • JU LÜ ^rtéle i - jul&mjejlg ştiri *%
adoptate de Consfătuirea reprezentanţilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti
Forfele păcii sini superioare forfeior Socialismul n-are In A d u n a r e a G e n e r a lă a O . N. U.
imperialismului şi războiului nevoie de război
CAIRO 14 (Agerpres). — mentelor Consfătuirii „se spri BUDAPESTA 14 (Agerpres). Â î n c e p u t discutarea p r o b l e m e i l i c h i d ă r i i
TASS transm ite: Declaraţia şi jină pe faptele reale ale vie Presa ungară continuă să se
Apelul adresat popoarelor din ţii internaţionale“. ocupe de importantele documen co lo n ia lism u lu i
lumea întreagă adoptate de te adoptate la Consfătuirea re
Consfătuirea reprezentanţilor „Documentele Consfătuirii, prezentanţilor partidelor comu NEW YORK 14 (Agerpres). — doi vorbitori nu s-au bucurat nici mă spus el, eliberarea deplină a tuturor şeful delegaţiei Nigeriei a dat citire cu
partidelor comuniste şi munci subliniază autorul, confirmă po niste şi muncitoreşti de la Mos După o îndelungată întrerupere A- car de sprijinul colegilor lor colonia ţărilor de sub dominaţia colonială este indignare scrisorii jignitoare pe care
toreşti a trezit un ecou larg în sibilitatea coexistenţei paşnitee cova. In editorialul său din 13 dunarea Generală a reînceput discuta lişti ; ambii au părăsit tribuna în tă o chestiune foarte importantă care organizaţia rasistă americană, Ku-Klux-
cercurile intelectualităţii loca şi a preîntîmpinăril unui răz decembrie, ziarul „Nepszabad- rea problemei lichidării sistemului co cerea deplină a sălii. constituie baza politicii ei în viitor. Nu Klan a difuzat-o recent reprezentanţilor
le şi a reprezentanţilor presei. boi mondial cu condiţia ca ţă sag“ scrie intre altele: „Socia lonial. Şedinţa plenară din dimineaţa poate exista pace în întreaga lume a- noilor state din Africa şi unor delegaţii
Ele sînt studiate cu atenţie d,e rile lagărului socialist, ţările lismul n-are nevoie de război. zilei de 13 decembrie a început cu Următorul vorbitor — reprezentantul tîta timp cit colonialismul nu este li ale ţărilor Asiei. întocmită în expresii
reprezentanţii partidelor politi independente ale Africii, Asiei Lupta intre vechi şi nou, a iost, discursurile duşmănoase ale reprezen Madagascarului — a chemat Adunarea chidat sub toate aspectele sale. Colo pline de ură, această scrisoare conţine
ce ale ţărilor africane oare fac esie şi trebuie să fie hotărîtă de tanţilor Portugaliei şi Spaniei. Folo să adopte în unanimitate proiectul De nialismul şi imperialismul merg mînâ ameninţări directe la adresa delegaţi
parte din asociaţia africană de şi Americii I,aţine, popoarele o întrecere paşnică“. sind dreptul la replică, ei au încercat claraţiei celor 43 de ţări din Asia şi în mînă cu războiul şi distrugerile. lor aflaţi la New York.
la Cairo, din secretariatul per In continuarea articolului se să nege faptele citate de delegatul Africa la elaborarea căruia a partici Ele pot fi menţinute numai prin vio
ţărilor dependente, toţi cei ca subliniază că Apelul către po U.R.S.S. şi de reprezentanţii ţărilor pat el şi delegaţia sa. El a vorbit apoi lenţe grosolane. Răspunzind reprezen Cerem lichidarea tuturor coloniilor,
manent al organizaţiei de soli poarele din lumea întreagă este Asiei şi Africii care demască politica despre necesitatea lichidării pe cale tantului Portugaliei, Wachuku a decla a spus Wachuku, şi o asemenea scri
re doresc să urmeze politica de pătruns de hotărire şi optimism colonială a diriguitorilor Portugaliei şi paşnică a colonialismului. rat că această putere colonială se lea soare susţine hotărîrea noastră. El a
daritate cu popoarele Asiei şi de nezdruncinat. Izvorul hotări- Spaniei. Elocinţa le-a fost însă zadar gănă în iluzii şi profesează falsuri e- chemat Adunarea să adopte în unani
coexistenţă paşnică să manifes rii şi optimismului se află in nică. Gît timp şi-au rostit discursurile, Şeful delegaţiei Nigeriei, Wachuku vidente în legătură cu coloniile sale mitate un proiect comun de rezoluţie.
Africii, precum şi de către te vigilenţa necesară. Toate a- posibilitatea reală de apărare a din 99 de delegaţi în sală se aflau şi-a exprimat recunoştinţa faţă de U- din Africa. Ea trebuie să tragă învă
ceste forţe sînt superioare for păcii. doar 40. Locurile majorităţii covîrşi- niunea Sovietică pentru că aceasta a ţăminte din ceea , ce se petrpce în Reprezentantul S.U.A-, senatorul
cercurile oficiale din R.A.U. De aceea, aceste documente toare a delegaţilor statelor africane şi avut iniţiativa de a înscrie pe ordinea Congo. Morse, a încercat să atenueze impresia
ţelor imperialismului şi războ sînt studiate cu profunzime în de zi a Adunării Generale problema cu totul nefavorabilă pentru S.U.A. pe
Interesul manifestat faţă de iului“. toate ţările. Declaraţia şi Apelul asiatice erau goale. Nici unul din cel acordării independenţei ţărilor şi po Gondamnînd discriminarea rasială. care a produs-o asupra Adunării cu-
poarelor coloniale. Pentru Nigeria, a vînfarea delegatului Nigeriei. Morse
aceste documente importante Ziarul „Al Ahram“ a dedicat a dat asigurări că scrisoarea cu ca
este dovedit printre altele de expunerii Apelului adresat po
poarelor din lumea întreagă
faptul că unul din cele mai aproape o jumătate din pagina
importante ziare din Cairo
„Al Gumhuria Garidat Aş- a doua, însoţind-o de următorul indică drumul clar şi logic al racter rasist pe care a citit-o delegatul
Şaab“ Ie-a consacrat un arti titlu : „Lagărul răsăritean con evoluţiei istorice, stabilesc sar Nigeriei ar fi opera unui om „anor
col special semnat de Abd'el firmă posibilitatea preîntîmpi- cinile hotărîtoare ale fiecărui om Să înceteze războiul barbar din A lgeria ! mal“. Contrazicîndu-se pe sine însuşi,
Azis Fahlrn, principalul comen nării războiului şi indică mă conştient de răspunderile sale el a fost însă nevoit să recunoască
tator politic al ziarului, care surile care sînt necesare pentru pentru perioada apropiată şi de Cuvîntarea lui V. A. imediat că scrisoarea este rodul pre
subliniară pă concluziile docu apărarea păcii“. judecăţilor unei anumite părţi a so
finesc mijloacele continuării vic cietăţii americane.
torioase a luptei pentru pace“.
Vom apara viaţa noastră nouă în Comitetul Politic al O. N. U. La şedinţa de dimineaţă a mai luat
cuvîntul delegatul Indiei, Krishna Me
Ani luat cunoştinţă despre Apelul Conştienţi de răspunderea ce ne re mun tuturor celor ce muncesc. Trăim NEW YORK 14 (Agerpres). — naţională care reclamă o rezol V. A. Zorin a condamnat ve llon.
adresat tuturor oamenilor cinstiţi din vine în lupta pentru preîntîmpinarea şi muncim aiături, romîni şi saşi, şi Comitetul Politic ai Adunării, vare cît mai grabnică. Ruşino hement politica guvernului fran
lumea întreagă de către reprezentanţii unui al 111-lea război mondial, noi, ne înţelegem bine. Cu toţii ne-am Generale a O.N.U. continuă dis sul război colonial din Algeria, cez în Algeria care a respins Consiliu! de Securitate
partidelor comuniste şi muncitoreşti colectiviştii din Cîlnic, ne vom înzeci convins de răul pe care l-a produs cutarea problemei algeriene. La a continuat reprezentantul so tratativele cu guvernul provi şi-a încheiat lucrările
întruniţi la Moscova. In Apel sîntem eforturile pentru a contribui cît mai războiul trecut în care a fost împins zoriu al Republicii Algeria, spe-
chemaţi cu toţii să luptăm cu hotărire mult Ia înflorirea patriei noastre, Ia poporul german de criminalul Hitler. şedinţa din dimineaţa zilei de vietic, nelinişteşte şl alarmează rînd să obţină o victorie milita NEW YORK 14 (Agerpres).
La ora 3 (ora New Yorkului) în Con
13 decembrie a Comitetului, a pe bună' 'dreptate întreaga ome ră în această ţară. După ce a siliul de Securitate s-a încheiat discu
luat cuvîntul V. A. Zorin, şeful nire iubitoare de pace şi în pri atras atenţia membrilor Comi
tetului asupra planurilor colo
pentru apărarea păcii, împotriva unui triumful deplin al politicii partidului Personal sînt convins apoi că nici un delegaţiei sovietice. mul rîrid popoarele ţărilor Afri nialiştilor de divizare a Alge tarea situaţiei din Congo.
nou război mondial. şi guvernului nostru. înţelegem să ne om al muncii din Germania n-a dorit Trebuie să constatăm' cu re cii situate în imediata apropiere riei, Zorin a declarat că rezol Datorită eforturilor S.U.A. şi ale
aducem partea de contribuţie prin con acel război cotropitor şi nu-1 doreşte de regiunea unde armata d'e varea paşnică şi echitabilă a
jVtuIţi dintre noi, colectiviştii din tinua sporire a producţiei agricole şi nici în viitor, aşa după cum nu-i do gret, a declarat delegatul sovie 750.000 de oameni a colonialiş celorlalte puteri occidentale, Consiliul
satul Cîlnic, ştim ce înseamnă războ animale, aşa după cum reiese din ho- rim nici noi. Dorim ca glasul nostru tic, că pînă acum Adunarea Ge tilor, înarmată pînă în dinţi, de Securitate a fost paralizat şi nu
iul. L-am simţit pe proprii noştri u- tărîrile celui de-al IlI-Iea Congres al răspicat să se audă în cele mai în nerală n-a fost în stare să con continuă să semene moarte şi a fost în stare să acorde ajutor po
meri şi ştim cîtă nenorocire a adus partidului. Ne vom strădui să muncim depărtate colţuri ale lumii şi să se tribuie la încetarea războiului porului congolez.
omenirii. Ştim acum mai mult ca orf-
In şedinţa de marţi seara, au fost
cînd câ organizatorii şi iniţiatorii răz neprecupeţind nici un efort pentru în ţină seama de e l : nu vrem război, colonial din Algeria. Principala distrugere, ameninţînd securita problemei algeriene este posibi puse la vot amendamentele delegaţiei
boaielor sînt cercurile reacţionare, ma florirea gospodăriei noastre, pentru ri vrem să trăim în pace şi să muncim cauză a acestui fapt o consti tea şi libertatea celorlalte po lă numai pe baza menţinerii u- sovietice, precum şi proiectele de re
rii monopolişti din ţările imperialiste dicarea necontenită a nivelului de trai pentru bunăstarea noastră. Şi să ştie tuie poziţia adoptată de puteri poare de pe continentul african. nităţii ţării. zoluţii ale celor patru puteri occiden
în frunte cu S.U.A, Noi ne dăm sea al colectiviştilor. Vom face tot ce de agresorii că dacă se vor încumeta să le occidentale care au blocat de In această ruşinoasă aventură Uniunea Sovietică, a continuat tale şi Uniunii Sovietice. Amendamen
ma că acum pacea, atît de scumpă oa pinde de noi să demascăm politica a- declanşeze un incendiu mondial, noi fiebare dată adoptarea de către colonială, de partea Franţei ac Zorin, sprijinind drepturile le tele delegaţiei sovietice au fost res
menilor muncii, este ameninţată de gresorilor, să educăm oamenii muncii împreună cu toţi iubitorii de pace, O.N.U. a oricăror Imăsuri în ţionează 'doar aliaţii ei din blo gale ale poporului algerian la pinse de S.U.A., Anglia şi celelalte
agresori şi că numai unindu-se laolaltă şi în special tineretul în spiritul păcii sîntem hotărîţi să ie dăm riposta cu dreptate spre rezolvarea cît mai cul mdlitar-'coianîal N.A.T.O. libertate şi independenţă, se puteri ocV/dentale. U.R.S.S. şi Polonia
toate forţele şi luptînd din toate pu şi înţelegerii între popoare, să ajutăm venită ! Agresorii n-au dreptul să se grabnică şi echitabilă a proble Franţa n-at putea continua pronunţă pentru încetarea ime au votat în favoarea lor, iar delegaţia
terile, alături de toate popoarele dor pe fiecare om al muncii să înţeleagă joace cu situaţia noastră, n-au dreptul mei algeriene. războiul din Algeria atît de mult diată a războiului din Algeria. Ceylonului s-a abţinut de ta vot. Po
nice să trăiască în linişte, vom putea ce mare contribuţie poate aduce un să ne pună pînă la infinit nervii la timp dacă n-ar primi sprijin Guvernul sovietic este profund lonia, U.R.S.S. şi Ceylonul au votat
apăra cauza păcii in lume. om la înfăptuirea unui scop nobil, co- încercare. Am păşit pe un drum lu V. A. Zorin a subliniat că pro împotriva proiectului de rezoluţie a-
blema algeriană a depăşit de merican. Tunisia s-a abţinut, lntrucît
Citind Apelul păcii minos şi nu ne vom abate de la e l ; mult cadrul relaţiilor franco-al- politic şi ajutor financiar şi ma convins că problema algeriană un membru permanent al Consiliului
geriene şi s-a transformat în- terial din partea aliaţilor ei din poate şi trebuie să fie rezolvată de Securitate (U.R.S.S.) a votat îm
drepturile şi viaţa noastră nouă Ie tr-o arzătoare problemă inter-. N.A.T.O. şi, In primul rînd, de pe cale paşnică, pe baza autode potriva proiectului american rezoluţia
vom apăra cu orice preţ! la S.U.A. terminării Algeriei, ţinîndhii-se a fost respinsă. Din cauza poziţiei
S.U.A. şi a aliaţilor lor, care au vo
Citind „Apelai către popoare făptuirea planului de 6 ani, IOAN KRAM PULTZ tat contra, proiectul sovietic de rezo
le din lumea întreagă“ adresat plan trasat de Congresul P.M.R. preşedintele G.A.C. Cîlnic luţie nu a fost adoptat. Delegaţia Cey
de reprezentanţii celor 81 de şi care are drept ţel făurirea lonului s-a abţinut de la vot.
partide comuniste şi muncito unei vieţi îmbelşugate, plină de S itu a ţia din Algeria Zorin a arătat că presa occi seama de interesele reciproce
reşti, simţi cum fiecare cuvînt satisfacţii. Dar pentru a realiza dentală a desfăşurat o înverşu ale părţilor algeriană şi fran Apoi delegaţia Poloniei a prezentat
iţi pătrunde la inimă. Apelul acest lucru avem nevoie de pace. nată campanie d!e calomnii în ceză. un proiect foarte succint de rezoluţie,
conţine o idee însufleţitoare, de Vrem ca munca noastră paşnică prin care se cere punerea imediată în
mare însemnătate istorică, aceea pe care o depunem zi de zi PARIS 14 (Agerpres). urma masacrelor din Algeria. De ase legătură cu sprijinul acordat Zorin a declarat că proiectul libertate a tuturor membrilor parla
a apărării cauzei scumpe a păcii să-şi arate roadele prin trans După incidentele sîngeroase din ul menea ziarele scot în evidenţă faptul poporului algerian de către ţă de rezoluţie al ţărilor afro-asia mentului congolez, iar secretarul ge
în întreaga lume. Şi ce poate ii portarea a cit mai multe trenuri timele zile, Ia Alger, Oran şi în alte că puternicele manifestaţii sub lozin rile socialiste. Puterile occiden tice în problema algeriană, se neral este solicitat să raporteze asupra
mai înălţător, mai plin de uma cu produse şi mărfuri necesare oraşe din nordul Algeriei domneşte o cile „Frontului de eliberare naţională" îndeplinirii acestei cereri. Dar şi a-
nism decît faptul că prin mun- bunului trai. atmosieră apăsătoare. Corespondentul (F.L.N.) au demonstrat adevărata sta tale care sprijină fără rezerve bucură de sprijinul deplin al ceastă rezoluţie a întîmpinat opoziţia
'că, prin aspiraţii, lupţi cu toa din Alger al agenţiei France Presse re de spirit a populaţiei algeriene, ho- pe colonialiştii francezi, a de delegaţiei sovietice. S.U.A. şi a aliaţilor lor. Ea a fost
tă energia şi abnegaţia la men Ce ar însemna un război in relatează că în noaptea de marţi spre tărîrea ei de a lupta pentru o Algerie clarat el, vor să priveze guver sprijinită de delegaţiile Ceylonului, Po
ţinerea păcii. condiţiile actuale ale înzestrării miercuri în cartierele arabe din Alger independentă. Ziarul „Combat“ scrie nul provizoriu al Algeriei, care In continuarea discuţiilor au loniei şi U.R.S.S. Tunisia şi Argentina
armatelor cu arme nucleare, ne „au avut ioc noi incidente care s-au că acum „ar ti o naivitate să se mai oglindeşte interesele poporului, luat cuvîntul reprezentanţii E- s-au abţinut, în fîTnp ce Anglia, Ita
Noi, mecanicii şi fochiştii de dăm bine seama. Milioane de soldat cu numeroase victime«. creadă în posibilitatea asocierii« — a- tiopiei, Cubei şi Libanului, care lia, Franţa, S.U.A., Ecuadorul şi cian-
poului, am primit cu un interes morţi, oameni schilozi, familii Miercuri dimineaţa, adaugă corespon dică încălcării independenţei Algeriei kaişistul au votat contra.
deosebit documentele Consfătui distruse, copii orfani, mizerie, dentul, cartierele arabe din Alger erau şi alipirii ei forţate la Franţa. de dreptul de a primi ajutor au condamnat războiul colonia
rii de la Moscova a Partidelor foamete. Aceste lucruri nu vrem încercuite de forţe poliţieneşti care in de la statele ce se situează pe list din Algeria şi au cerut re
comuniste şi muncitoreşti. să aibă loc. De aceea ne alătu terziceau intrarea şi ieşirea oricăror Corespondentul agenţiei americane poziţii anti-colonialiste, inclusiv zolvarea pe cale paşnică a pro
Ne-am convins incă o dată mai răm milioanelor de oameni cins persoane. Deasupra cartierului Casbah
mult, că popoarele doresc pa tiţi din lumea întreagă, fiind patrulează elicoptere ale armatei. UPI relatează „din surse oficiale fran de la ţările socialiste. blemei algeriene.
cea. Noi sîntem gata să depu convinşi că prin lupta noastră Ziarele pariziene de miercuri subli
nem toate forţele pentru menţi comună pacea va triumfa. niază situaţia gravă care s-a creat în ceze“ că „unele cercuri guvernamen -• • ¦ r—
nerea ei. FRANCISO SUSAN tale franceze ar fi în favoarea amî- IN COMITETUL NR. 3 : Marea majoritate
Avem lucruri frumoase de în
mecanic de locomotivă la nării referendumului“.
făptuit. Am pornit cu toţi la în
depoul C.F.R. Simeria IN L A O S : Forfele pairlofice apără eroic capitala fării a delegaţilor subliniază importanţa uriaşă
Trupele rebele suferă serioase înfrtngeri a propunerii romîrae
N u m e ro şi soIcSafi şi ofiţeri inam ici trec de p a rte a NEW YORK 14. De la trimisul Reprezentantul Indiei, a ana duce la progresul omenirii şi
special Agerpres : Propunerea lizat rezoluţia română prin pris la colaborarea în întreaga lu
Scurte ştiri ©Scurte ştiri trupelor guvernamentale R.P. Romîne referitoare la mă ma răspunderii faţă de educa me. De aceea, a adăugat repre
surile pentru promovarea în rea tineretului, apreciind-o ca zentanta U.R.S.S., considerăm
MOSCOVA 14 (Agerpres). — francez pentru pace Laurent Ca- HANOI 14 (Agerpres). — Po aceasta, au fost distruse trei ca- rîndurile tineretului a ideilor o contribuţie concretă la apăra propunerea romînă ca o temă
trivit ştirilor parvenite din Laos, noniere care transportau trupe păcii, respectului reciproc şi în rea păcii. nouă şi plină de actualitate
TASS transmite: sanova. în tot cursul nopţii nu au con ţelegerii între popoare, se bucu pentru O.N.U. şi credem că or
tenit luptele la Vientiane. Trupe ale lui Fumi Nosavan de pe ma ră de o mare atenţie din partea Reprezentanta Angliei a în ganele O.N.U. trebuie să acorde
La 13 decembrie Leonid Brej- BAGDAD 14 (Agerpres). le guvernamentale şi detaşamen lul tailandez, precum şi două delegaţilor în Comitetul nr. 3 cercat în intervenţia ei să dimi o mare atenţie acestei probleme
tele Patet-Lao au respins eroic pentru problemele sociale, uma nueze importanţa propunerilor în scopul promovării ideilor pă
ueo, preşedintele Prezidiului So Opinia publică irakiană este atacurile rebelilor care au trecut autocamioane blindate. nitare şl culturale. 35 d'e dele rezoluţiei romîne. Ea a propus, cii şi înţelegerii reciproce între
îrontiera dinspre Tailanda. In In direcţia Pak-Sank trupele gaţi s-au înscris la discuţiile ge împreună cu delegaţia S.U.A., popoare.
vietului Suprem al U.R.SL., a indignată de arestarea primului pofida superiorităţii forţelor ş* nerale în jurul proiectului de mai multe amendamente comu
întăririlor care sosesc în perma guvernamentale au respins de rezoluţie care au început la sfîr- ne a căror adoptare ar semni Delegata sovietică a arătat că
semnat decretul cu privire la de ministru congolez, Patrice Lu- nenţă de dincolo de fluviul Me- taşamentele rebelilor, capturînd şitul săptămînii trecute. fica anihilarea în cea mai mare la Moscova va avea loc anul
corarea post-mortem cu ordinul mumba. Comitetul irakian de kong, rebelii nu au reuşit să pu două tancuri, un autocamion parte a valorii practice a măsu viitor o întîlnire internaţională
Marele Război pentru Apărarea solidaritaie cu ţările Asiei şi A- nă mîna pe oraş. După cum blindat, arme şi muniţii. Un In şedinţa de marţi, au luat rilor prevăzute în proiectul d'e a tineretului Ia care au accep
Patriei clasa 1 a lui Viktor Tre- fricii, precum şi Consiliul na transmite postul de radio „Vocea grup de soldaţi şi ofiţeri care cuvîntul reprezentanţii Cehoslo rezoluţie. Totodată, ea a încer tat să participe organizaţii din
iiakeuici, membru al organizaţiei ţional al partizanilor păcii din Patet-Lao", în cursul unor lupte fuseseră recrutaţi cu forţa de vaciei, U.N.E.S.C.O., Indiei, An cat să ocolească răsipunderea 63 ide ţări, ceea ce va contribui
comsomoliste din ilegalitate „Tt- Irak au adresat mesaje lui Ham- clica lui Fumi Nosavan, a trecut gliei, Uniunii Sovietice şi Ceylo directă ce revine statelor şi gu la întărirea colaborării si înţe-
nâra Gardă“, „care a dat dova marskjoeld în care protestează crîncene, apărătorii oraşului, sub de partea trupelor guvernamen nului. vernelor pentru educarea tine legerii între tineri. Referind'u-se
dă de eroism şi devotament in împotriva acţiunilor ilegale ale retului în spiritul înţelegerii şi la amendamentele propuse de
lupta împotriva cotropitorilor hi- marionetelor imperialismului fa comanda căpitanului Kong Le, tale. Reprezentanta Cehoslovaciei, păcii, pretinzînd că această răs Anglia şi de S.U.A., ea a arătat
ţă de Lumumba. Primele succese în luptele îm a adus mulţumiri delegaţiei ro pundere ar reveni părinţilor. că acestea nu sînt menite să
tleristi“. au nimicit o importantă grupa mîne pentru prezentarea aces Cu toate acestea, delegata brita îmbunătăţească rezoluţia romî
potriva rebelilor au ridicat şi mai tui proiect de rezoluţie care nică nu a putut să’ nu recunoas nă ci să o lipsească de obiect.
NEW YORK 14 (Agerpres). RABAT 14 (Agerpres). re de trupe rebele şi au luat pes mult moralul soldaţilor şî aj corespunde ţelurilor Cartei că caracterul constructiv şi util
populaţiei din Vientiane care-şi O.N.U. şi Declaraţiei drepturilor Reprezentantul Ceylonului, a
— TASS transmite: Ben Hima, secretar general apără eroic Capitala, le-au insu omului. al propunerii romîne. făcut o amplă analiză a propu
nerii romîne ărătînd că spriji
Editura „Cross-Curents Press“ al Ministerului Afacerilor Ex Reprezentantul U.N.E.S.C.O., Reprezentanta’ UMS.S., Zoda nă ideile fundamentale ale a-
scoţînd în evidenţă rolul educa Mironova, a apreciat propune cesteia. El şi-a exprimat convin
a scos de sub tipar cartea terne al Marocului, a primit pe te 100 de prizonieri. In afară de flat încredere în victorie. ţiei în promovarea ideilor păcii
rea romînă da' o problemă de gerea că proiectul de convenţie
„Hruşciov la New York“ — un ambasadorul Franţei căruia in im- şi colaborării în rîndurile tine
o importanţă esenţială pentru cu privire la tineret propus de
documentar despre vizita isto numele guvernului marocan i-a retului, s-a ocupat de dife
toate poipoarele. Promovarea R.P. Romînă constituie un pas
rică a lui N. S. Hruşciov la New adresat un protest hoiărit ir, le Poporul vietnamez esie de partea Haosului rite acţiunii desfăşurate de
ideilor păcii în rîndurile tine înainte pe calea promovării în
York între 19 septembrie şi 13 gătură cu evenimentele din Al U.N.E.S.C.O. in domeniul activi crederii între naţiuni.
tăţii de tineret. retului care este o slarcdnă a
octombrie 1960. geria care au dus la pieirea a HANOI 14 (Agerpres). marionetă al lui Boun Oum şi Fumi fiecărei naţiuni, a arătat ea, va
Fain Van Dpng, primul ministru al Nosavan.
PARIS 14 (Agerpres). TASS citeva sute de persoane. R.D. Vietnam, a adresat lui Suvanna
NEW YORK 14 (Agerpres). Fumma o telegramă prin care confir Fam Van Dong i-a dat asigurări
transm ite: Agenţia Associated Press a- mă că guvernul R.D. Vietnam consi lui Suvanna Fumma că poporul viet
La 13 decembrie în sala hote deră ca şi înainte guvernul Suvanna namez este de partea Laosului în lupta
nunţă că preşedintele ales, I(en- Fumma ca singurul guvern legal al lui eroică pentru independenţa patriei,
lului parizian „Palais D’Orsay" Laosului şi nu recunoaşte guvernul pentru pace în adeastă parte a lumii.
a avut loc festivitatea luminării ned'ij, l-a numit pe Robert Mc
Premiului Internaţional Lenin Namara, preşedintele companiei
„Pentru întărirea păcii între.po
Ford, ministru de Război al
poare“ eminentului luptător S.U.A.
Redacţia şi_ administraţia ziarului: !>tr. 6 Martie nr. 9. telefon: 138; 169 j 75. Taxa plătită In numerar coutorin aprobării Direcţiunii Generale P.T.l K. ur. Z63.3ZU din 6 noiembrie 1949. s» !Tiparul: întreprinderea RoIieraUsă -I Mai" e s Deva.