Page 49 - 1960-12

Ti-~j .D.¦ ,.f.a _------- !ţ--
\ HunedoaTa-Oeva^X
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

Amü XII. Nr. 1859 Vineri 16 decembrie 1960 4 pagini 20 bani j

yg.TOKg

Furnalelor — smlnereii C e p lan u l an u al

de calitate îndeplinit

tot m ai buna © Laminorul bluming

Din maldărul de coresponden­ limotoită In cantităţi corespun­ al C. S. Hunedoara
zătoare şi în mod ritmic, res­
ţă, sosită zilele acestea la re­ pectând cerinţele de calitate, <ţ ieri a raportat îndeplinirea pării laminatorîlor pentru
dacţie a reţinut atenţia scrisoa­ atlt în ceea ce priveşte conţinu­ continua sporire a indicilor
rea adresată de fuirnalitşii hu- tul de fier cit şi în ceea ce pri­ ? planului anual de producţie de utilizare. Astfel, faţă de
nedoreni minerilor din Teliuc şi veşte granulaţi a. < al şaptelea colectiv de muncă anul trecut, la laminorul blu­
{ din C.S. Hunedoara: lamina- ming s-au realizat în acest
Ghelar. In perioada care a trecut de S torii care deservesc laminorul an indici de utilizare cu 86
In cele trei săptămînl care au Ia consfătuire s-a îmbunătăţit 5 bluming. Succesul înregistrat la sută mai mari.

trecut de la consfătuirea noas­ ieri, este o urmare a preocu­

tră comună — arată scrisoarea într-o anumită măsură şi cali­ Colective din Valea Jiului
_ voi, minerii, îndeosebi cei tatea minereului extras de mi­

de la Teliuc, aţi ţinut seamă de nerii din Ghelar. Nu însă pe Tot mai multe colective ale Din ziua de 9 decembrie ex­

propunerile şi cererile noastre şi măsura cerinţelor ! In transpor­ întreprinderilor imămtrmle trag cărbune in contul anu­

ne-aţi livrat minereu cu un con­ turile 'die minereu de la Ghelar din Valea Jiului raportează lui viitor minerii sectorului

ţinui mai mic de steril şi un continuă să se găsească în li­ îndeplinirea înainte de ter­ III de la mina Petrila, iar din j

procent mai mare de metal. Da­ nele zile cantităţi mari de ste­ men a sarcinilor de plan pe ziua de 10 decembrie, cei. de >

torită sprijinului primit, colec­ ril vizibil, depăşindu-se cu mult anul 1960. Aşa de pildă, e- la sectorul I Vulcan. Pină azi ţ Furnalul nr. 1 al C.S. Hunedoara a ieşit recent din reparaţie capitală. Cu acest pri­
nergeticienii de la Paroşeni, au extras cîteva mii de tone l lej, la furnal a fost mecanizată încărcarea.
tivul nostru a reuşit să obţină procentul aldmis. Aceasta arată produc energie electrică în de cărbune în contul mului
indici înalţi de utilizare a fur­ că reprezentanţii minerilor din

nalelor şi să dea peste plan în Ghelar n-au tras suficiente în­ contul anului 1961 încă de la 1961. şi minerii de la sectorul

primele 7 zile ale lunii curente văţăminte din consfătuire şi 29 noiembrie. De asemenea, II al minei Petrila şi cei de

270 tone fontă de bună calitate n-au luat toate măsurile nece- ceferiştii de la depoul Petro­ la sectorul I al minei Lonea. ŞTIRILE ZILEI

şi să reducă p r e - ______— Sare în acest şani ca şi muncitorii fores­ Raportează ideplinirea

ţul de cost. A- După consfătuirea sen'S. Cu. toate că tieri de la Lupent, pietrarii planului anual cu mult îna­ • I. BRANEA: Noul birou repar­ Primul sfîlp la laminorul de contractări, gospodăriile a-
cest sprijin ne-a în consfătuire ei de la Băniţa, colectivul inte de termen şi colectivele ^ tizează sarcini concrete; grioole colective şi întovărăşirile
dat posibilita­ furnalişfilor huneáoreni s-au angajat să I.R.T.A. Petroşani, muncesc sectoarelor de investiţii de la de 450 mm. agricole din regiunea noastră
tea să depăşim îhtăreas'că con­ de pe acum. în contul lunii minele Urieani, Lupeni, Vul­ © Acţiuni gospodăreşti; au contractat şi livrat statului
încă de pe acum cu minerii din Teliuc trolul asupra ca­ ianuarie 1961. can si Petrila. © GH. LU PŞA : Agrotehnica — Zilele trecute, macaraua anul acesta cantităţi sporite dS
cu ,104 kg. fan­ baza producţiilor sporite de floarea- turn tip „23 August“, mane­
şi Ghelas* lităţii în subte- soarehii (pag. 2-a) ;
tă pe m.c. volum
---------- ¦ Pan şi la supra­ B. M. ZLaşti

util, indicii planificaţi pentru faţă, să stimuleze moral şi ma­ Cu cîteva zile în urmă, ridică la suma de 500.000 lei. • Ing. IERONIM RUSAN : Din vrată de oamenii din brigada produse agricole. Pînă în pre­
anul 1961. terial pe cel care dau minereu muncitorii, tehnicienii şi in­ In cadrul consfătuirii de partea noastră tot sprijinul; lui Carol Hotvoni, a ridicat pri­ zent, ele au livrat cu 2.242 tone
de calitate bună şi să ia măsuri ginerii întreprinderii miniere mul stîlp al laminorului de 450 mai mult grîu, cu 1.328 tone mai
Cuvintele de mulţumire ale disciplinare împotriva celor ca­ de talc Hunedoara-Zlaşti au producţie care a avut loc cu (pag. 3-a) ; mm. mult porumb şi cu 38 tone mai
furnaliştilor au o semnificaţie re neglijază Sarcina îmbunătâ- raportat îndeplinirea planului acest prilej, colectivul acestei ® Comentariul z ilei: Ce se pe­ multă floarea-soarelui decât în
care trebuie reţinută. Dacă la ţir|i3 Calităţii minl&rletului, an­ anual de producţie la toţi in­ întreprinderi s-a angajat ca trece în Laos ?; Pînă în prezent, pe şantierul anul trecut.
consfătuirea organizată cu cî­ gajamentul acesta nu este res­ dicii. Productivitatea muncii pînă la finele anului să pro­ ® In Adunarea Generală a O.N.U. grupului de laminoare Peştiş,
teva săptămîni în urmă de re­ pectat cu Consecvenţă. ducă in plus încă 800 tone s-a încheiat discuţia asupra proble­ au fost excavaţi peste 100.000 Un nou bloc
dacţia ziarului nostru în cola­ > a crescut cu 10 la sută, iar mei lichidării definitive şi complete m.c. pământ şi s-au turnat cca.
borare cu comitetele de partid Fără Irtdolală, în lupta pen­ economiile realizate de ei se ele talc. a sistemului colonial (pag. 4-a). 7000 m.c. beton.

orăşenesc şi raional Hunedoara, tru îmbunătăţirea Calităţii mi­ in marea familie a e@ Constructorii laminorului die întreprinderea forestieră Ha­
siderurgiştii au fost puşi în si­ nereului de fier de la Ghelar 450 mm. s-au angajat ca pînă ţeg e în plină dezvoltare. Pentru
tuaţia de a prezenta calcule se vor obţine rezultate mai bune Pe zi ce trece gospodăriile agricol e colective devin centre de atracţie t o t . tre 320—550 zile-muncă au dus la sfârşitul acestui an să mon­ a acoperi necesiarul de locuinţe
concrete din bare rezultau pier­ după! intrarea în funcţiune a' mai puternice pentru ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Veniturile acasă 1.000—1.760 kg. grîu, teze cel puţin 450 tone de con­ pentru salariaţii acestei între­
derile însem'nate pe care le a- staţiei de zetaj care va elimina mari pe care le obţin colectiviştii, bunăstarea care-şi face loc în casele lor 3.000—3.500 kg. porumb, 2.200 strucţie metalică. prinderi, T.R.C.H. a început ieri,
trage după sine fiecare procent sterilul mărunt şi va ridica con­ sînt fapte care demonstrează superioritatea muncii în gospodăria agricolă —3.850 lei şi însemnate canti­ în oraşul Haţeg, lucrările pen­
de steril în plus livrat, de mi­ ţinutul de' metal din minereu. coiectivă. Drept urmare, numeroase familii de ţărani cu gospodării indivi­ tăţi de legume. Belşugul de pro­ La furnalul nr. 2 tru construirea unui nou bloc
nerii din Teliuc şi Ghelar. de duse şi banii obţinuţi de colecti­ cu 10 apartamente. Amplasarea
data aceasta, ei au putut să Dar chiar şi pînă atunci, Ia duale cer să fie primiţi în marea familie a colectiviştilor. Iată doar cîteva vişti au determinat încă 45 fa­ al € . S. H u n ed o ara blocului s-a făcut chiar în cen­
vorbească deăpre rezultatele 'Ghelar se poate face încă mult exemple: milii de ţărani muncitori din trul oraşului. Deocamdată, se
frumoase pe care le-au putut, pentru îmbunătăţirea calităţii Şard să ceară a fi primite în In cursul zilei de 14 decem­ execută săpăturile pentru fun­
obţine ca urinare a îmbunătă­ minereului livrat Hunedoarei, __________________ _ G.A.C. se numără comuniştii G.A.C. Cererile a 20 dintre ele brie a fost aprins focul pentru daţie.
ţirii calităţii minereului. potrivit cu angajamentul de a Ioan Marinca, şi Ioan Popa, au şi fost aprobate intr-o adu­ uscare la furnalul nr. 2 al C.S.
da minereu cu un conţinut de La Roşcani Ioan Tamotoaie, Alexandru nare generală ce a avut loc re­ Hunedoara, ieşit din reparaţie Premiera hunedoreană
In rîndurile acestei sbrisori metal cu 1 la sută mlai mare Munteanu, Mihai Caba şi alţi cent, uimind ca peste cîteva zile capitală. Lucrările de repara­
se reflectă autocritica' sănă­ deeît prevede planul. Ţăranii muncitori din satul întovărăşiţi din sat. să fie aprobate şi restul de ce­ ţie au fost executate cu 5 zile Artiştii amatori ai Teatrului
toasă a minerilor din Teliuc Roşcani, raionul Ilia, s-au con­ reri. Printre noii înscrişi se nu­ înainte de termenul prevăzut muncitoresc „Siderurgistul“, vor
care au înţeles că lupta furna- Condiţii pientru înfdleplimirfeiai vins an de an că munca în gos­ La Sar mără Ioan Lucaci, Cornel Tur­ de către colective de muncă a- prezenta publicului hunedorean
liştiior ptentru folosirea mai de­ acestui angajament ex istă ! podăria colectivă este mai spor­ tea, Emil Ciobotă, Ilie ITeiuş, parţinînd secţiilor: reparaţii în zilele de 17 şi 18 decembrie,
plină a agregatelor, utilajelor nică, mai plină de belşug. Ei Muncind cu însufleţire, mem­ Nicolae Duna şi alţii. siderurgice, construcţii metalice pe scena teatrului nou, premie­
şi instalaţiilor existente, pentru Atît la Ghelar cât şi la Teliuc au văzut cum vecinii lor din brii gospodăriei agricole colec­ şi cuptoare industriale. ra comediei „Scrisori de dragos­
asigurarea îndeplinirii planului există brigăzi şi chiar colective Dobra, Lăpuşnic ori din alte sa­ tive din Şard, raionul Alba, au La C ioara te“ de V. Stoenescu.
ale unor sectoare care au eîşti- te, care muncesc in gospodăria obţinut anul acesta producţii Cu 3 .5 7 0 f o n e c e r e a l e m a i
de producţie Ia toţi indicii şl gat experienţă în lupta pentru colectivă, duc acasă în fiecare sporite de cereale. Griul colecti­ Regia speotacolului o semnea­
minereu mlai mult şi de calitate an produse agricole şi bani care mult decit emul tre c u t ză Pavel Crisan.
a angajamentelor luate în urina bună. Brigada minerului Ioan
Convingîndu-se de avantajele
dezbaterii cifrelor de plan pe M. Popa de la Teliuc, care şi-a mari pe care le oferă sistemul

1961, depinde în mare măsură fixat drept obiectiv înfăptuirea

de îmbunătăţirea aprovizionării lozincii „Nici un vagonet cu mi­

cu minereu de fier — princi­ nereu rebutat“, acordă atenţie

pala hrană a furnalelor. deosebită puşcării selective a nu numai că le ajung, dar le viştilor a dat în medie la hectar In acest an producţiile şi ve­

Exprimând această autocritică minereului şi alegerii sterilului. şi prisosesc. Acest lucru, pre­ 1.700 kg., iar porumbul peste niturile realizate de către colec­ Succese im p o r ta n te
prin fapte ei şi-au sporit efor­ Şeful acestei brigăzi îşi organi- cum şi munca politică desfăşu­ 3.600 kg., cu 500—600 kg. grîu tiviştii din raionul Orăştie s-au
turile pentru a asigura aprovi­ rată, i-a făcut pe mulţi dintre şi cu 1.200 kg. porumb mai mult dovedit mult superioare celor ale încă de la începutul acestui an, la de economii la preţul de cost
zionarea furnalelor eusiderităşi (Continuare în pag. 3-a) ei să gindească serios la consti­ decit realizaseră ţăranii munci­ ţăranilor muncitori cu gospodă­ întreprinderea de industrie locală „Ho- Datorită muncii susţinute depusă de
tuirea unei gospodării colective tori cu gospodării individuale rii individuale. Acest lucru a ria“ din Alba Iulia s-au luat o serie
din satele din jur. De asemenea, constituit elementul cel mai con­ de măsuri tehnico-organizatorice care Jntregul colectiv, în ziua de 10 decem­
şi În satul lor. întreţinînd in bune condiţiuni vingător pentru 32 familii din brie planul anual la producţia glo­
Astfel, pînă acum, 104 familii
de întovărăşiţi au depus cereri culturile de legume, ele au dat satul Cioara şi 21 familii din să asigure îndeplinirea în mod ritmic bală a fost îndeplinit. Totodată s-au
Peste 1.000 spectatori pentru gospodăria colectivă ce producţii mari fapt ce a permis satul Tărtăria care, dfndu-şi a sarcinilor de plan. Un accent deo­ realizat economii Ia preţul de cost de

Festivalul filmului la sate Vinţul de Jos, de la începutul se va inaugura curînd la Roş­ colectiviştilor să obţină de la seama că munca în gospodăria sebit s-a pus şi pe realizarea peste 1.000.000 lei.
este in plină desfăşurare. Tot festivalului şi pină in prezent, cani. In afara celor 315 ha. te­ grădina de zarzavaturi, care se colectivă este mai rodnică, au
mai mulţi oameni ai muncii de au fost prezentate 3 filme, la ren ei au mai înscris in gospo­ întinde pe numai 1,70 ha., ve­ depus cereri de înscriere în gos­ Oneimi ia dale fie
la sate, devin spectatori frec­ care au participat peste 1.000 dărie 31 vaci de lapte, 38 boi nituri de peste 30.000 lei. In faţa podăria colectivă. Printre cei
venţi ai filmelor documentare de spectatori. La filmul sovietic pentru muncă, 31 cai, nume­ unor asemenea fapte, ţăranii cu care au păşit cu încredere pe V a s i l e B o c o ş, să rămînă peste jelor şi a ghidaje­
şi artistice, care sînt rulate cu „Departe de patrie" s-au înre­ gospodării individuale n-au ră­ calea gospodăriei colective se membru de partid orele de program lor la timp, ba
acest prilej. Numai în comuna gistrat 400 de spectatori. roase atelaje şi unelte agricole. mas indiferenţi. Ei s-au convins numără Iacob Maiorescu cu 4,35 şi Sever Maier, şi să pregătească poate chiar mai
cum numeroşi colectivişti ca
Printre cei care au depus pri­ ha., Ieronim Maiorescu cu 4,99
mele cereri de înscriere in Marian Sibişan, Cornel Meteş,
ha., Vasile Blada cu 3,38 ha.,
Ioan H ada,şi alţii care efectu-
toţi din satul Cioara şi Emil
înd in gospodăria colectivă in­ Cotcu din satul Tărtăria.

candidat de partid, cajele pentru noi­ repede.
sînt laminatori. Ei
PIE fOIPIfl#PIU^fSEfFKIIIL i, lucrează la pregă­ le profile ce ur­ Oamenii s-au a-
COfeUSIIIILOVft PJEffRMÎ^IEM SiSE mează a fi lamina­ pucat de treabă.
tirea cajelor pen­ te. Au muncit cu sîrg
Echipa de cazangii condusă de Constantin Niţă lucrează la atelierele C.F.R. Simeria. Da­ Comisiile permanente care ac­ sfatul popular raional a deschis tru laminorul de patru zile la rină
torită hunei organizări a muncii şi folosirii din plin a timpului de luciu, depăşeşte lunar nor­ tivează pe lingă sfaturile popu­ în comuna Lunca Cernii încă 4 650 mm. de la C.S. In luna noiem­ cîte 12 -16 ore.
lare din regiunea Hunedoara au şcoli de 7 ani. Acest lucru a Hunedoara. brie trebuiau pre­ Munca le-a dat sa­
făcut anul acesta numeroase contribuit la generalizarea in- gătite cajele şi tisfacţia dorită.
studii economice pe baza căro­ văţămîntului de 7 ani în aceas­ De munca lor ghidajele pentru Lucrările de pre­
ra au propus mai buna folo­ tă comună de munte, unde in depinde în mare profîlele U - 18, gătire a cajelor şi
sire a materialelor din resurse trecut, mai mult de jumătate din măsură cantitatea 11-20, 1-18, 1-20 şi ghidajelor pentru
locale. locuitori erau analfabeţi. şi calitatea pro­ cornier 120. Mais­ diferite profile au
ducţiei. Ei ştiu a- trul Dumitru Io- fost făcute intr-un
Printre propunerile cele mai Comisiile permanente pentru cest lucru şi fac cu nescu, adresindu- timp mai scurt de­
importante se numără utilizarea agricultură din raioanele Sebeş multă atenţie a- se tov. Vasile Bo- cit cel prevăzut.
in construcţii a cenuşei de la şi Ilia au identificat o serie de justarea fălcilor şi coş şi sever Maier,
termocentrala Paroşeni în locul terenuri slab productive şi de­ dălţilor de ghida­ Munca le-a fost
altor materiale mai scumpe, fapt gradate pentru a fi plantate cu re, pregătesc repe­ le-a spus: apreciată de con­
ce a dus la reducerea simţitoare pomi. Pe aceste terenuri au şi de şi bine cajele — Trebuie pre­ ducerea secţiei. La
a preţului de cost pe aparta­ fost plantaţi mii de pomi fructi­ pe ştend. propunerea mai­
ment. feri. gătite cajele pen­ strului, fiecare a
De multe ori, tru aceste profile fost recompensat,
Pe baza propunerilor făcute In întreaga regiune, datorită înainte de sfîrşitul şi acest lucru tre­
de comisia permanentă de să­ propunerilor făcute de Comisiile buie făcut în cel în luna noiembrie,
nătate şi prevederi sociale a sfa­ permanente şi a ajutorului acor­ schimbului se ter­ mai scurt timp. La­ cu un premiu de
tului popular al raionului Ha­ dat de către acestea sfaturilor mină de laminat minorul nu poate 400 lei. Dar marea
ţeg, în comuna Berthelot din a- populare, au fost executate anul un profil şi este să stea nici o cli­
cest raion s-a construit un dis­ necesar deci să fie pă. ştiu că voi mă lor recompensă es­
pensar medical cu materiale din acesta prin munca şi contribu­ înţelegeţi şi sinteţi te cea sufletească:
surse locale. Tot pe baza propu­ ţia voluntară a cetăţenilor dife­ pregătite cajele şi oricînd la datorie... laminorul a func­
ghidajele pentru ţionat mereu In
un alt profil. A- — Rămînem, au plin.
ceşti doi lamina­ răspuns ei. Şi vom
tori se oferă întot­ executa lucrările

ma de producţie cu 10— 15 la sută. nerilor făcute de comisia perma­ rite lucrări gospodăreşti in va­ deauna voluntar de pregătire a ca­ N. BADIU

In fo to : Constantin Niţei, Aurel Dehelean şi. Dumitru Benţa. nentă de invăţămînt şi cultură, loare de 14.829.000 lei. 'W'— -- ' Wv.-'V.1