Page 50 - 1960-12

pag. 2
Una din principialele preve­ Tovarăşilor Betze Tiberiu, Cris- tov. Roznai Edmund, care e
deri ale hotâririi adoptate de tea Romuius, Deneş Dionisie şi inactiv, să-i fi fost repartizată
adunarea generală pentru dlarea multor altora le-au fost repar­
de seamă şi alegeri oare a avut tizate sarcini privind studierea
ioc cu miai bine de o lună în a diferite probleme legate de
urmă în organizaţia de bază din
sec-torul de transport al minei
Petrila, a fost trasarea de sar­
cini concrete fiecărui membru
sau candidat de partid. Noul ¦ goale, folosirea din plin a ca­
birou al organizaţiei de bază, pacităţii vagonetelor, mărirea
in frunte cu tovarăşul secretar vitezei lor de circulaţie, buna
Moldova« Mircea, a pus un ma­ întreţinere a locomotivelor sub­
re accent pe îndeplinirea aces­ terane.
tei prevederi, deoarece reparti­ Prin repartizarea de sarcini
zarea de s'arciini concrete con­ concrete, biroul asigură cuprin­
stituie principalul mijloc de ac­ derea celor mai importante şi
tivizare a tuturor miembriilor şi variate probleme pe care orga­
candidaţilor, de atragere a lor nizaţia de bază trebuie să le re­
ia muncă rodnică pentru rezol­ zolve. Mulţi membri şi candidaţi
varea importantelor sarcini ce de partid, mai ales tineri, în­
stau în faţa’ organizaţiei de tre oare tov. Toma Petru, Hris-
bază.
Repartizarea de slaroini este
o muncă de mare răspundere,
ea cere biroului cunoaşterea
temeinică a situaţiei în secto­
rul respectiv, a aptitudinilor şi
posibilităţilor concrete ale mem­
brilor şi candidaţilor de partid,
astfel ca sarcina repartizată să
poată fi dusă la îndeplinire, să
contribuie la educarea partini­
că a comuniştilor, la îmbunătă­
ţirea muncii organizaţiei de
bază.
Considerincl întărirea grijii
pentru educarea candidaţilor
drept una din principalele ce­
rinţe ce se impun în prezent
organizaţiei de bază, biroul a
repartizat mai multor comunişti
sarcina de a se ccupla de creş­
terea şi educarea a 1-2 candi­
daţi. In repartizarea acestor
sarcini, biroul a avut grijă ca
membrul de partid şi Candida­
tul respectiv să lucreze împre­
ună sau în locuri de muncă a-
propiate, astfel ca cei cărora li
s-a dat în grijă educarea de
candidaţi, să aibă posibilitatea
să facă acest lucru. Astfel, to ­
varăşului Cursan Adolf i-a fost
repartizat candidatul Strat Ga-
vrilă; tovarăşului Dănău Ioan,
cuplător ia’ puţ — Candidatul
de partid Tuealiuc Nioolae care
lucrează ca 'se’mWallst la acelaşi
puţ. membrului de partid Len-
gyel Andrei i-a fost repartizat
candidatul Virag Miblai etc. Este
meritorie iniţiativa biroului or­
ganizaţiei de bază d'e a discuta
periodic cu membrii de partid
despre felul cum se ocupă de
creşterea şi educarea candida­
ţilor repartizaţi, de a studia şi
generaliza experienţa bună în
această privinţă'.
Organizaţia d’e bază trebuie
să acţioneze permanent pentru
îmbunătăţirea continuă a mun­
cii colectivului, ştiut fiind că de
activitatea sectorului de trans­
port depinde în mare măsUră
buna desfăşurare a muncii în
întreaga' mină, îndeplinirea şi
depăşirea angajamentului în în­
trecere luat de colectiv* De a-
cest lucru organizaţia de bază
a ţinut de asemenea cont la re­
partizarea d'e sarcini concrete.
ACŢIUNI GOSPODAR EST
Prin h ă r n i c i a e e f ă f e n i l @ r Iii din satul lor. S-au efectuat 2.400 ridicarea zidului din cărămidă, con­
Locuitorii comunei Băiţa din raionul
Brad, au dat dovadă întotdeauna de
hărnicie. Astfel, ei au participat în
număr mare la lucrările de întreţi­
nere a drumurilor: Băiţa — Hărţă-
gani, Băiţa — Ormindea şi la altele.
Prin participarea la muncă voluntară,
s-au făcut economii de circa 30.000
lei.
In satul Băiţa s-a construit prin
muncă voluntară terasa căminului cul­
tural. La executarea lucrărilor, o con­
tribuţie de seamă au adus deputaţii
Nicolae Guga şi Ioan Danciu, care
împreună cu cetăţenii din circumscrip­
ţia lor, au efectuat peste 300 ore de
muncă voluntară.
Realizări frumoase au fost obţinute
şi de cetăţenii din circumscripţia e-
lectorală nr. 34 din satul Trestia, care
in frunte cu deputatul lor Roman Dan,
au construit un podeţ şi au desfundat
şanţuri pe o porţiune de 800 m.
NICOLAE IGNA
preşedintele Sfatului popular Băiţa triş, La toate aceste lucrări, cetăţenii au
• Invafâ ist ş c o a l a noua
Copiii din satul Tisa. raionul llia,
învaţă acum în şcoală nouă. Şcoala
are două săli de clasă spaţioase şi
alte dependinţe. Parte din lucrări s-au
făcut prin contribuţie voluntară şi
munca patriotică a cetăţenilor, a ele­
vilor şi a corpului didactic.
Din iniţiativa Comitetului executiv
al Stalului popular Burjuc, comitetul
de construcţie din satul lisa, în trân­
te cu deputatul Alexandru Tipa, a mo­
bilizat întreg satul Ia muncă voluntară
iu vederea terminării construcţiei şco-
lin i sarciniconte
o sarcină concretă şi să fie a-
jutat de către birou sau chiar
de către tovarăşul Cărăuşu să
o îndeplinească. Nu se poate
concepe ca un membru de par­
tid să primească drept sarcină
îmbunătăţirea desfăşurării tran­ să se ocupe de un alt membru
sportului pe puţuri şi galerii, în­ de partid spre a-şi îndeplini1o
lăturarea unor gîtuiri în apro­ îndatorire statutară. Şi astfel
vizionarea abatajelor cu lemn şi de cazuri mai sînt. Unui tova­
răş, Fierea Alexandru, i-a fbst
repartizată, tot în mod formal,
sarcina să se ocupe de lărgirea
cunoştinţelor de cultură genera­
lă ale unui alt membru de par­
tid, sarcină care, de fapt, o are
fiecare membru şi candidat de
partid. Tot formală e şi sarci­
na repartizată condidiatului Gre-
eruş Ioan de a participa la uni­
versitatea muncitorească şi de
a-şi însuşi materialul prediait.
Din aceste exemple se polate
Din experienfa
organizaţiilor vedea că la repartizarea de sar­
cini este necesară mai multă
de parfid grijă, o cunoaştere mai adâncă
a problemelor. Membrilor şi
co Elemer ş.a., au primit sarcina candidaţilor de partid1 le revin
de a sprijini organizaţia U.T.M. îndatoriri statutare, pentru în­
în îmbunătăţirea desfăşurării în­ deplinirea cărora trebuie mun­
văţământului politic U.T.M., în cit fără să se repartizeze sar­
antrenarea tinerilor la acţiuni cini în plus. Sarcinile reparti­
obşteşti, în folosirea judicioasă zate de birou trebuie să asigure
a timpului liber. Tovarăşii Gu­ activizarea tuturor membrilor şi
şat Traian, Bănică Gheorghe au candidaţilor de partid, atrage­
fost repartizaţi să se ocupe de rea lor la rezolvarea sarcinilor
difuzarea presei. Alţi membri şi polit.ico-organizatorice care stau
candidaţi de partid au primit în fata organizaţiei de bază, să
sarcini a căror îndeplinire va contribuie la ridicarea la un ni­
contribui la îmbunătăţirea mun­ vel mai înalt ii muncii comuniş­
cii organizaţiilor de masă, la tilor. Iată de ce este necesar ca
intensificarea muncii politice în biroul organizaţiei de bază să
rîndul maiştrilor şi tehnicieni­ revizuiască sarcinile trasiate, sa
lor etc. ia măsuri ca în locul color for­
male să repartizeze sarcini care
Repartizarea de sarcini nu să ducă la creşterea rolului co­
constituie însă de cit începutul. muniştilor de conducători activi
Esenţialul în această latură a şi însufleţitori ai luptei colecti­
muncii de partid este controlul vului pentru buna desfăşurare
îndeplinirii, şi de aceea biroul a procesului de producţie, pen­
organizaţiei de bază a luat mă­ tru e’Conomii. pentru îndepli­
sura ca în fiecare adunare ge­ nirea cu cinste a planului pe
nerală, 1-2 membri sau candi­ 1960 şi pregătirea îndeplinirii
daţi de partid să raporteze de
îndeplinirea slarcinilor. Periodic, sarcinilor puse în faţa minei pe
în şedinţele d'e birou sau adu­
nări generale se va analiza fe­ anul 1961.
lul cum sînt duse la îndeplini­
re sarcinile repartizate. Biroul Trăgând Învăţăminte din a-
ţine o evidenţă precisă a sar­
cinilor trasate, iar cînd acestea ceste deficienţe, luând măsuri
sînt duse la îndeplinire, mem­
brilor şi candidaţilor de partid de înlăturare a lor, noul birou,
li se repartizează sarcini noi.
care este format din tovarăşi cu
Analizând modul în care bi­
roul organizaţiei de ‘bază din multă dragoste de muncă, ac­
sectorul de transport reparti­
zează sarcini, se constată că. pe tivi, va ridica nivelul muncii de
lingă numeroasele părţi poziti­
ve, în această muncă se fac repartizare a sarcinilor, ceea ce
simţite unele manifestări de for­
va contribui la îmbunătăţirea
malism care neapărat trebuie
întregii activităţi a organizaţiei
de bază din sectorul de trans­
port subteran al minei Petrila.
I. BRANEA
Concurs literar-ghicitoare
înlăturate. Tovarăşului Cărăuşu Comitetul U.T.M. din C. S.
Gheorghe, de exemplu, i s-a re­ Hunedoara, în colaborare cu
partizat sarcina să asigure par­ conducerea clubului „Sîderur-
ticiparea la fiecare adunare ge­ gistul“, a organizat in cadrul
nerală a tov. Rojnai Edhmnd, unei joi de tineret ce a avut loc
care cam obişnuia să lipsească recent, un concurs literar-ghici-
de la unele adunări. Aici orien­ toare, pe tema ; „Să cunoaştem
tarea biroului a fost greşită. literatura romină de-a lungul
Mult -mai bine ar fi fost dacă veacurilor“.
Pentru desfăşurarea in cele
ore de muncă voluntară, prin care s-a strucţia acoperişului din lemn, s-au
economisit peste 16.000 lei. In fruntea efectuat 732 ore de muncă voluntară,
lucrărilor au fost mai ales cetăţenii Pină la sfîrşitul lunii decembrie, po-
Dumitru Stoica, Iosif Orşa Got, Tran- picăria va fi dată în folosinţă.
* Printre cei care au muncit cu mult
dafir Petraşca, care au muncit zi de elan se numără Constantin Repede,
zi, totalizînd cele mai multe ore. Eiben iosif, Axente Cazan, Ludovic
IOSIF FURDUI
preşedintele Sfatului popular Burjuc. Nani.
Tot prin muncă voluntară s-au să­
pat 200 gropi pentru plantarea puie-
La înfrumuseţarea ţilor, s-a curăţit pîrîul de la Valea
B Goblii, iar la desfundări de şanţuri,
comunei au participat 521 cetăţeni efectuînd
4.166 ore de muncă voluntară.
Cetăţenii din comuna Vinţul de Jos,
raionul Alba, prin contribuţie în mun­ NICOLAE JOSAN
că şi muncă voluntară au întreprins
în cursul acestui an o serie de acţi­ secretarul Sfatului popular comunal
uni gospodăreşti, menite să ducă la Vinţul de Jos
înfrumuseţarea comunei.
Şcoala a fost ridicata
S-au reparat astfel podurile şi po­ în roşBu
deţele din toate satele aparţinătoare
comunei, s-au desfundat şi s-au con­ Lăudabile sînt acţiunile întreprinse
struit şanţuri pe marginea drumului de sfatul popular al comunei Teliuc
raional şi a drumurilor comunale, s-au în ceea ce priveşte construcţiile. In sa­
transportat şi aşternut pe drumurile tul Teliucul Superior, de exemplu, lo­
comunale importante cantităţi de pie­ calul vechii şcoli a devenit necores­
punzător pentru numărul elevilor ce-o
efectuat 2.321 zile-inuncă cu braţele şi frecventează. Locuitorii satului, într-o
926 zi le-muncă cu atelajele. adunare populară, au propus construi­
rea unui nou local de şcoală. Comite­
Cel mai mare aport Ia efectuarea tul executiv, analizînd posibilităţile
acestor lucrări l-au adus deputaţii De- locale, a fost de acord cu începerea
neji Rezso, Ana Romoşan, Avram Gal­ lucrărilor.
ben şi cetăţenii Avram Nistor, Nico­
lae Munteanu lui Eronim, Gheorghe Mobilizarea cetăţenilor la muncă
Aron, Simion Abrudeanu. . patriotică s-a făcut pe circumscripţii
electorale. Pină acum, peste 250 de
Gu cîteva luni de zile în urmă, Con­ cetăţeni au efectuat 4.481 ore de muncă
siliul de conducere al asociaţiei spor­ patriotică, reuşind să termine în ro­
tive „Mureşul" din Vinţul de Jos, a şu construcţia şcolii.
luat iniţiativa de a construi o popi-
cărie. Iniţiativa a fost sprijinită de I. PROFEANU
toţi cetăţenii. Pină în prezent, la să­
patul fundaţiei, transportul balastului,
DRUMUL SOCIALISMULUI¦. N r.
^!ss^smxsimastsaiirammsea¦aagaaegffi)BaBnCT3Baa«g<Ba»w«gaaCTeaBga»ggBaEaHBBBBQaBsanBiBBgBa«aBatta«aBaaminiBagnfflaaaanssgB
Aşteaptă de un an
Muncitorii de la U. M. Cu-’ nu încep, s-au adresat din
gir au primit cu bucurie ves­ nou conducerii i.'G.O. cu pro­
tea dării în folosinţă a blo­ punerea să se facă în mod
cului nr. 119. Dar bucuria le-a provizoriu un bazin de colec­
fost de scurtă durată. Cei tare. Locatarii s-au angajat
care au primit repartiţii, o- să contribuie fiecare cu bani
ăată mutaţi in bloc, au con­ pentru construirea acestui
statat că instalaţiile sanitare bazin. Conducerea I. G. O. a
nu funcţionează. Şi, cum era fost de acord. A încasat ba­
firesc, s-au adresat conduce­ nii, dar de construit bazinul
rii J.G.O. Cugir (director Pe­ nu l-a construit nici în ziua.
tru Şuluţiu) şi serviciului de ăs azi.
investiţii al V. M. Cugir (şef Se împlineşte în curînd a-
Ioan Adam) arâtînău-le ne­ nul de cînd acest bloc a fost
cazurile. Aceştia au promis dat în folosinţă şi de cînd lo­
că vor lua măsuri pentru e- catarii lui rsînt purtaţi cu vor­
xecutarea lucrărilor de cana­ ba.. Oare tovarăşii de la I.G.O.
lizare la acest bloc şi pentru şi cei de la serviciul de in­
darea în funcţiune a instala­ vestiţii al uzinei, nu sînt în
ţiilor sanitare. stare să rezolve problema
Au aşteptat locatarii un canalizării unui bloc? Sau e
timp. dar văzînd că lucrările vorba de nepăsare ?...
Cine poartă răspunderea 7
In noul cvartal de locuinţe ăs muncă pe şantierele din Recent, la fabrica „Fracţii s“ din Timişoara a intrat in
23 August din centrul oraşu­ oraşul Deva este concludentă funcţiune o nouă linie automată cu o capacitate de producţie de
lui Deva, mult timp a lipsit şi printr-un alt caz. De mai 15 tone biscuiţi pe zi.
nisipul şi balastul. Chiar si bine de trei săptămîni. lucră­
în aceste zile şantierul este rile la blocul B din cvarta­ IN FOTO: Vedere generală a noii linii automate.
lipsit de aceste materiale de lul 23 August au fost între­
bază. Ca urmare, cu cîteva rupte. Cauza ? Lipsa de fîşî'i Me vorbesc frnntaşi ai recoltelor bogate
zile în urmă. circa 30 de Zi­ P. Z. pentru planşeul primu­
dari au stat în gol de lucru. lui etaj. Dar fîşii se găsesc Agrotehnica — baza producţiilor
pe rampa de descărcare din
) Situaţia continuă şi zidarii gara Deva. Pentru manipu­ de floarea-soareiui
< au o productivitate scăzută. larea lor, era însă nevoie de
* sînt mutaţi de la un punct de un autocran. Un asemenea Se mai obişnuieşte încă, prin l-am efectuat cu semănătoarea
autocran există la şantierul unele locuri să se justifice pro­ de tracţiune animală, la distan­
lucru la altul, se pierde timp din Călan. care nu este folo­ ducţiile scăzute dînd vina pe ţa de 70 cm. între rînduri, dînd
preţios. Tot din lipsă de ba­ sit la capacitatea sa. Deşi secetă sau ploi abundente, care la ha. 45 kg. sămînţă. Fiind de
last şi nisip au rămas în ur­ şantierul din Deva a solici­ n-ar favoriza dezvoltarea cultu­ calitate bună, cu putere mare
mă si lucrările de la. blocul tat să i se aducă acest auto- rilor. Aşa justificam şi noi ţă­ de germinaţie, sămînţa a răsărit
IiG.O. din strada Karl Marx. cra.n doar pentru o singură ranii muncitori din Sîntuhalm, uniform, dînd o cultură înche­
de la şcoala ,,Dr. Petru Gro- 'zi, cererile au răm.as vorbe atunci cînd ne lucram individual iată. Dar dacă am reuşit să
goale. Nu s-a luat nici o mă­ pămîntul, producţiile de numai pregătim bine terenul şi sa in-
za“ şi altele. sură. in schimb lucrările la cîteva sute kg. la hectar la grîu, sămînţăm la timp, asta nu în­
Deşi în repetate rlnduri blocul respectiv au întârziat. porumb sau floarea soarelui. seamnă că în continuare nu ne­
am mai ocupat de cultură şi am
conducerea şantierului şi or­ Curios este faptul că toate Recoltele obţinute de cînd sîn- lăsat-o să se dezvolte de ia si­
ganizaţia de partid au sesi­ aceste deficienţe „mărunte“ tem colectivişti şi în special a- ne. Tocmai aici e secretul re­
zat conducerea T.R.C.H. de aşa cum sînt caracterizate de nul acesta, de la culturile de coltelor bogate. Fiecare cultură
Unsurile de ne şantier, măsu­ unii tovarăşi de la trust exis­ cimp, mai ales de la floarea- trebuie urmărită cum se dez­
rile au întîrziat. Pe acest tă pe şantieml din oraşul soareiui, ne coniirmă însă că voltă, în toată perioada de ve­
şantier, timp îndelungat au Deva, care se află doar la cî- dacă terenul e bine lucrat, să- getaţie. In momentul cînd plan­
lucrat doar două sau trei au­ ţiva paşi de sediul T.R.C.H. mînţa pusă la vreme în pămînt, taţiile de floarea-soareiui au a-
tocamioane cu toate că ne­ Cum s-ar spune, totul se pe­ iar cultura prăşită bine, produc­ vut formate patru frunze, noi
cesităţile zilnice cereau cîte trece sub ochii conducerii ţiile obţinute sînt mari chiar şi am aplicat prima praşilă. La 3
25-30 de autocamioane. Aces­ trustului. Din păcate, aceşti în timp de secetă s-au cînd cad săptămîni, constatînd că terenul
tea nu a.u putut asigura ne- ochi „văd“ îngust. In loc să ploi abundente. De la cultura în urma ploilor căzute a prins
cesarul de balast. dea curs cererilor repetate şi florii-soarelui noi am obţinut crustă şi s-a îmburuienat, am
propunerilor juste ale condu­ 2.070 kg. la hectar. Iată cum am prăşit cultura a doua oară. In
încă din vară. organizaţia cerii. şantierului şi ale orga­ reuşit să realizăm o astfel de telul acesta, avînd create cele
de partid a atras atenţia nizaţiei de partid, ele sînt recoltă. mai bune condiţii de vegetaţie,
conducerii T.R.C.H. să ia mă­ neglijate. iloarea-soarelui s-a dezvoltat
suri de creare a unui stoc Ştiind că floarea-soareiui este bine şi a format capitule mari
tampon de balast şi nisip. Ni­ Aşa stîniă lucrurile, nu cred una din plantele uleioase care cu seminţe pline.
meni însă nu a mişcat mei tovarăşii 'din conducerea e pretenţioasă la sol, îngrăşă­
macat un deget. Urmarea lip­ T.R.C.H. că realizarea pla­ minte şi lucrări de îngrijire, noi Pentru a favoriza mersul sub­
nului pe luna noiembrie doar i-am rezervat locul după ovăs, stanţelor nutritive la capitule,
sei de preocupare pentru o in proporţie ăs 80-84 la .’iu­ o bună plantă premergătoare. noi am lăsat pe tulpina fiecă­
bună aprovizionare se face tă se ăatoreşte şi acestor Terenul l-am arat adine din rei plante doar 4 frunze în jos
cauze ? toamnă şi am încorporat în sol de capitul, iar restul le-atn pli­
acum simţită. gunoi de grajd. Primăvara, de vit. Recoltarea am început-o cînd
Lipsa de preocupare pentru îndată ce timpul a permis, am partea inferioară a capitolului s-a
grăpat arătura pentru a dis­ îngălbenit, iar seminţele şi mie­
asigurarea unui ritm. su sţin u t truge crusta formată peste iar­ zul s-a întărit.
nă şi am administrat cîte 150 kg.
superfosfat la hectar. La înce­ Invăţtnd din experienţa anu­
putul lunii aprilie, cînd tempe­ lui acesta în anul 1961, vom
ratura solului s-ă ridicat la 4-5 cultiva şi mai atent floarea-
grade, am semănat iloarea-soa- soareiui, pentru a obţine pe pu­
relui. Sămînţa pe care o aveam ţin 2.500 kg. la hectar.
procurată din timp am tratat-o
mai bune condiţiuni a concursu­ a apărui: înainte de semănat cu îngrăşă­ GH. LUPŞA
lui au fost stabilite 13 întrebări, minte bacteriene. Insămîntatul
acordîndu-se un punctaj total de DECLARAŢIA brigadier de cîmp ia G.A-G.
250 de puncte. La concurs au CONSFĂTUIRII ’ REPRE­
participat tinerii Grigore Ba- ZENTANŢILOR PARTI­ Sîntuhalm
diu, de la controlul tehnic ca­ DELOR COMUNISTE SI
litativ, Teodor Corbu şi Ioan
Fascu de la depozitul Peştiş, MUNCITOREŞTI
Dorin Bucur, de la laminorul (noiembrie 1960)
de 800 rnm., Ioan Teculescu, de
la laminorul de 650 mm. şi Lis *
Melic de la uzina cocso-chimică. APEL
CĂTRE POPOARELE DIN
Pe primele trei locuri s-au si­ ÎNTREAGA LUME
tuat tov. Ioan Pascu, Teodor Broşura a apărut într-un
Corbu şi Grigore Badiu. Ei au tiraj de masă.
fost recompensaţi cu premii in
cărţi.
O laiijm la admia medului
de mâţă- amMMean,
Gea de-a doua premieră din de viaţă, pentru a putea „crea“. îngrădit de legile junglei capi­ a doua apariţie pe scena teatru­
actuala stagiune a Teatrului de lui petroşănean, se poate spu­
stat „Valea Jiului“ din Petro­ Maculatura ieşită de sub pana taliste este înlănţuit de pute­ ne că a reuşit să se arate mai
şani a avut loc de. curînd cu apropiat de rOl, de cit în prima
piesa „Celebrul 702° de Al. Mi- mînjită a lui Cheryl, inundînd rea dolarului. S-a căutat să se distribuţie („In Ajun“ ), mai a-
rodan. După cum însuşi autorul tent la trăirile interioare ale
declară, această piesă este un piaţa, se va transforma în otra­ scoată în evidenţă ideea putre­ personajului. Păstrează totuşi u-
pamflet îndreptat împotriva vi­ neori o oarecare neglijenţă faţă
ciosului mod de viaţă american, vă, îmbîcsind mii şi mii de ti­ ziciunii societăţii unde „fiecărui de darea replicilor, pe alocuri
un pamflet contra acelora care vădeşte o sărăcire nejustificată
transformă oamenii în obiecte, a neri americani, din care mulţi, om i s-a depus la bancă o con­ a textului ceea ce duce la o ne-
afaceriştilor tară scrupule, care ccncordanţă de ton între gest
tac negoţ cu viaţa şi sufletele dorind să-i semene autorului, se damnare în alb“. La transpune­ şi conţinutul vorbirii.
oamenilor.
dedau la crime, tîlhării şi vio­ rea în viaţă a acestei idei şi-a Un joc potrivit cu rolurile au
Subiectul piesei e bazat pe un oferit Henrieta Negrea (Miss
fapt autentic — destul de sim­ luri. adus din plin contribuţia şi Pope) şi Dana Pantazopol
plu, dar încărcat de largi sem­ (Miss Page).
nificaţii. In închisoarea Sing- Git de abjectă îi este îndelet­ scenografia (Olga Lup'u —
Sing, Cheryl Sandman, un ban­ Neconvingător, rece, aproape
dit condamnat la moarte, află nicirea pe care şi-a luat-o pen­ Scorţeanu), realizînd decoruri şi şcolăreşte, s-a comportat in
că-şi va putea prelungi viaţa scenă Valeria Nanei, interpreta
în schimbul scrierii unei cărţi, tru a îndepărta moartea de el, costume sugestive, în ton cu at­ Dianei (un rol cheie, persona­
în care să-şi dezvăluie in mod jul fiind purtătorul ideilor îna­
public faptele murdare. Cel ca- puşcăriaşul, îşi dă pină la ur­ mosfera generală a piesei. intate din piesă).
re-i propune acest tîrg e un
mare businessman, care a cal­ mă seama. Dar el nu vrea să Deoarece piesa conţine multe Restul interpreţilor — Alex.
culat centimă cu centimă, că Codreanu, Ştefan Varody şi Şte­
în telul acesta, cumpănind odată renunţe la ea de- elemente de co­ fan Ilieseu — au fost în ton’ cu
cu viaţa condamnatului între­ Unia generală a spectacolului.
gul complet de judecată, el va cît după înde­ medie. de la iro­ Toţi trei — se poate adăuga —
realiza în schimb un cîştig de au suferit insă de o lipsă: u-
4 milioane dolari. Precupeţirea E r a i « teatralălungi procese de nia subtilă, pîim neori, pentru stirnirea risului cu
vieţii lui Cheryl nu se face, deci, la sarcasmul bi- orice preţ, au uzat de mijloace
doar de dragul ochilor lu i; ea conştiinţă. încet, scenice cam ieftine, care demult
are un scop precis. Mister Har- nu mai amuză.
încet, în min­ oiuitor, desigur
profesor rison, reuşeşte să devină stăpîn Partea tehnică a corespuns, a-
tea sa îşi tace că s-a cerut jutînd prin mijloacele specifice,
pină şi în închisoare, creindu-i la realizarea acestui spectacol
loc. înţelegerea rolului mîrşav im etort susţinut şi din partea util, plin de învăţăminte.
scriitorului—tîlhar condiţii ideale
pe care-1 joacă. El îşi dă seama colectivului de actori, pentru a ÎRIMIE STRĂUT
cîte suflete curate va întina prin nu cădea în şarjă şi a nu se
cele scrise de el, impingîndu-le face umor de dragul umorului.
pe drumul crimei şi viciului. De Cea mai mare contribuţie la
aceea, pină la urmă, se hotăreş- izbutirea spectacolului şi-au
te să ia poziţie împotriva pro­ dat-o actorii mai virstnici: Gh.
priilor sale „creaţii“, dezvăluin- lordănescu (Joie), Dem. Colum-
du-le putreziciunea, murdăria beanu (gardianul), Jean Tomes-
care colcăie în filele lor, rod ale cu (preotul), Al. Jeles (avoca­
unei ideologii’ duşmane omului, tul) şi iustin Handoca (edito­
demnităţii sale.
rul Harrison), care au adus în
Pentru montarea spectacolu­ scenă personaje bine reliefate,
lui, regia (Marcel Şoma) a por­ fiecare cu trăsături specifice de
nit de la ideea că închisoarea caracter. Dintre actorii mai ti­
în care vegetează Cheryl Sand­ neri merită evidenţiat în primul
man este un simbol al însăşi so­ rînd Florin Dumbravă, în ro­
cietăţii americane, unde omul lul lui Cheryl Sandman. Fiind la