Page 51 - 1960-12
P. 51
Nr. 1859 DRU MUh SOCIALISMULUI pag. 8
I agzasraasaiga&aBaHsgCTsa&imtMamiMiMSSs . ii ¦.“.¦î ^ - ' TmrCT- T E a y e i ^ ^ K - - ^ ^ zoomzmoizmziz^iizxamssssag3BBa>iaan»Bg™»fr«»iMiJ
Di» partea noastră, Furnalelor — minereu Y IE L IE G i t ............ . A M lIE E X T
tot sprijiniţi de calitate tot mai bună! ..... .........
......•¦».¦.•«¦¦•¦•itiiiaiiftiaaiiiiiiiitiMiiiiiiilii1lltlllltttllllllflIIIIIIIII1tlltlll||j j ||||||j ||||||||||||)llllllllllllllllllflllllill
romînească Nota guvernului sovietic adresată
Au mai rămas pufine zile pî- rirea capacităţii epurării chimi (Urmare din pag. l-a). ce pe baza propunerilor făcute elogiată la guvernului S .U . . in legătură
nâ la sfîrşiiul anului 1960. Fă- ce a apei de alimentare de la de muncitori privind introduce
cînd bilanţul realizărilor obţinu centrala termoelectrică nr. 2 în zează munca în aşa fel încât rea tehnicii noi, extinderea me ATENA Agerpres Corespon cu evenim entele din Laos
te pînă acum, colectivul centra vederea creşterii producţiei de controlează, şi îndrumă toate canizării, aplicarea inovaţiilor denţă specială : Expoziţia de
lei termoelectrice nr. 2 de la aburi la nivelul sarcinilor din a- schimburile. Atunci cînid se ob şi raţionalizărilor, aproviziona artă plastică contemporană ro- MOSCOVA (Agerpres). După Tailanda, aliata sa din pactul
C. S. H. îşi îndreaptă privirea nul 1961, ridicarea randamentu servă în munca unora neglijen rea locurilor de muncă, îmbună mînă, deschisă la 5 decembrie cum transmite TASS, guvernul militar S.E.A.T.O.
spre viitor, se pregăteşte pen lui termocentralei nr. 1 prin fo ţă faţă de calitate, aceştia sînt tăţirea Iluminatului etc. la Atena, continuă să se bucure sovietic a adresat guvernului
tru noul an care ne pune în faţă losirea prizei nereglabile de la puşi în discuţia colectivului. Re de o deosebită atenţie. S.U.A. o notă în legătură cu e- Toate acestea, se subliniază în
sarcini mult sporite faţă de 1960. turbina B.B.C. în ciclul regene- zultatele în munca brigăzii sînt Un rol important în lupta venimentele* din Laos. nota guvernului sovietic, repre
rativ, modernizarea instalaţiilor grăitoare: în 11 lumi peste pentru calitate îl are controlul In cartea de aur a expoziţiei zintă o încălcare ilagrantă de
In perioada celor 11 luni care de ardere la cazanele de Ia cen 2.500 tone minereu în plus’ şi tehnic. Acest control trebuie în se înscriu in continuare apre în notă guvernul sovietic ia către guvernul S.U.A. a articolu
au trecut din acest an, colecti trala termoelectrică nr. 1, în ve cu conţinut de metal mlai mare tărit nu numiai la suprafaţă, la cieri elogioase la adresa artiş cu hotărîre atitudine împotriva lui 12 al declaraţiei Conferinţei
vul nostru, îndrumat de organi derea reducerii consumului de decît cel planificat. liniile de olaubaj, ci şi în sub tilor plastici romini, făcute de amestecului S.U.A. în treburile
zaţia de partid, a realizat pla gaz metan şi consumării la ma teran Ia locurile de muncă, şi diferiţi vizitatori, care cu aceas interne ale Laosului şi condam de la Geneva din 1954.
nul de producţie la energie elec ximum a combustibililor locali: Asemenea colective cu expe pd căile de transport prin creş tă ocazie îşi exprimă sentimen nă acest amestec. Guvernul Prin acţiunile lor făţişe împo
trică în proporţie de circa 111 la gaz de furnal şi gaz de cocs. O rienţă bună există şi la GhetHaor. terea răspunderii inginerilor şi tele lor de prietenie faţă de po U.R.S.S. a declarat că ameste
sută. De asemenea, prin efortu atenţie deosebită vom acorda re Aici sînt bine cunoscute rezul tehnicienilor, responsabililor de porul romîn. cul S.U.A. în treburile interne triva guvernului laoţian legal al
rile depuse de muncitorii, tehni ducerii numărului reparaţiilor ac tatele obţinute în orizontul IU, brigăzi şi tuturor Celor însăr ale Laosului subminează acordu prinţului Suvanna Fttmma. Sta
cienii şi inginerii termocentralei, cidentale prin executarea repara care sînt Superioare celor ob cinaţi cu această munca. „Mulţumim că ni s-a dat oca
numai în primele 10 luni, am ţiilor planificate de bună cali ţinute în alte orizonturi. Colec zia să admirăm arta care înflo rile de Ia Geneva şi este îndrep tele Unite caută să abată po
obţinut economii !a preţul de tate şi printr-o mai bună între tivul de muncă din acest orizont „îmbunătăţirea, continuă a ca reşte într-o ţară prosperă şi pro tat împotriva libertăţii şî Inde porul laoţian de la drumul pe
cost în valoare de 2.031.790 lei. ţinere a agregatelor. In vede acordă atenţie puşcării selective lităţii producţiei — 3 arătat to gresistă“ — semnează F. Lofil- care şi l-a ales şi să subordone
rea ridicării nivelului de cunoş şi alegerii sterilului din mine varăşul Gheorgbe Gheorghiu- lis, critic de artă. pendenţei poporului laoţian, îm ze din nou Laosul politicii blo
Nu de mult, în secţia noastră tinţe profesionale aî cadrelor, reu atît Ia locurile de muncă Dej în expunerea făcută la Ple potriva dreptului său inalienabil
s-au prelucrat sarcinile de plan vom organiza cursuri de specia cit şi pie căile de transport, la nara C.C. al P.M.R. din 31 oc „Am vizitat prima expoziţie a curilor militare şi pregătirilor a-
pe anul 1961. Din discuţiile pur lizare pe diferite meserii, un ci încărcarea minereului din ros- tombrie — 1 noiembrie a.c. — artiştilor plastici contemporani de a duce o politică de pace, ne gresive. în legătuă cu aceasta
tate pe marginea lor ne-am dat clu de conferinţe tehnice sî'affe togo'ale şi la rampa puţului. trebuie să constituie preocupa romini şi am admirat numeroa guvernul U.R.S.S. aminteşte că
seama că dispunem de toate con măsuri. Va rămîne în continuare rea permanentă a tuturor orga se lucrări care după părerea mea utralitate şi prietenie cu toate „această politică a mai suferit
diţiile pentru a putea realiza şl drept o preocupare de seamă a Nu îmdape îndoială că da nelor şi organizaţiilor de par sînt adevărate capodopere. Urez odată un eşec în Laos".
depăşi aceste sarcini, sprijinind noastră realizarea de cît mai că vor munci în acelaşi chip, tid, a conducerii ministerelor şi ca această primă expoziţie de popoarele.
astfel eforturile siderurgiştilor mari economii la preţul de cost. vor obţine rezultate asemănă întreprinderilor, a tuturor ingi artă plastică romînească să con în nota sovietică se arată că Pronunţîndu-se cu hotărîre îm
din combinat în lupta pentru a Prin acordarea unei atenţii deo toare şi celelalte colective. nerilor, tehnicienilor şi maiştri tribuie la stringerea relaţiilor potriva amestecului S.U.A. în
da patriei în anul viitor tot mai sebite reducerii permanente a lor, care trebuie să muncească prieteneşti intre popoarele noas în ultimul timp Statele Unite ale treburile interne ale Laosului,
mult metal. consumurilor specifice de com Tată de ce este necesar ca în cu pricepere şi pasiune pentru tre" — A. Manteos. guvernul U.R.S.S. în calitatea
bustibil şi energie, precum şi re cadrul întrecerii sdcialiste co a obţine produse de înaltă cali Americii au devenit de fapt par sa de participant la Conferinţa
In scopul ridicării continue a ducerii altor cheltuieli cu pon mitetele sindicatelor şi conduce tate“. „Felicit pe artiştii romini con
nivelului tehnic a! producţiei şi dere mare în preţul de cost. co rile întreprinderilor să Se olcu- temporani, care continulnd ma ticipante directe de partea rebe de la Geneva cu privire la în
a reducerii sistematice a preţului lectivul nostru s-a angajat să ne — sub îndrumarea organiza Organizaţiile de' partid din rile tradiţii artistice ale înain doctrina, şi ca unul din preşe
de cost al energiei produse, am ţiilor de partid — cu tot sim întreprinderile' îniniere Teliu’c şi taşilor lor au ajuns la aceste im lilor Ia operaţiunile militare îm dinţii el, face răspunzător gu
întocmit un plan de măsuri teh- realizeze în anul 1961 economii ţul de răspundere de organiza Gbelar sînt chemate să desfă portante realizări. Sper că a- potriva guvernului legal şl a po vernul S.U.A. de consecinţele pe
nico-organizatorice pe care am rea schimbului de experienţă. şoare o vie muncă politică pen ceastă primă expoziţie de la A- porului din Laos. Călcînd în pi care le pot avea acţiunile agre
început deja să-l traducem în în valoare de 2.000.000 lei. Este indicat ca pe lingă studie tru a dezvolta în rîndurile mi teţia va fi urmată în viitor şi sive ale S.U.A. şi ale unora din
viaţă. rea şi extinderea propriei expe nerilor, inginerilor şi tehnicie de altele spre binele popoarelor cioare drepturile suverane ale aliaţii lor din blocul militar
Aplicînd toate aceste măsuri şi rienţe pozitive, tovarăşii din nilor răspunderea faţă de cali noastre, pentru pace şi priete guvernului laoţian, S.U.A. acor S.E.A.T.O. împotriva poporului
Printre principalele măsuri ce Gbelar să studieze ou atenţie şi tatea minereurilor. nie“ — A. Hagiordanis. laoţian.
le, vom lua, putem aminti mă- desfăşurînd pe scară şi mai lar să-şi însuşească experienţa bu dă acum sprijin direct grupului
nă a colectivului minei Teliuc Succesele furnaliştilor depind Aceleaşi aprecieri pot fi întîl-
B iN p m m A m i b e gă întrecerea socialistă, vom care a obţinut rezultate mai în m'are măsură de munca celor nite şi in presa greacă. Astfel de rebeli al Iui Nosavan, îl în
frumoase. care extrag minereul de fier. Să ziarul „To Viva“ publică sub zestrează cu armament, tehnică
17 DECEMBRIE 1960 realiza şi depăşi sarcinile sporite semnătura criticului de artă
Rezultatele în îndeplinirea asigurăm1 furnalelor minereu în grec, N. Alexiou o amplă croni militară, muniţii şi bani.
PROGRAMUL I: 6,45 Salut voios de plan pe anul 1961, iar anga sarcinii de îmbunătăţire a ca că in care elogiază operele de' Guvernul S.U.A. se foloseşte
de pionier; 7,15 Gîntă orchestra de lităţii minereului vof fi cu atît cantităţi suficiente şl de calita artă prezentate de artiştii ro
muzică populară „Orzişorui“ din Ro jamentele luate vor îi traduse mai mari cu cit conducerile în m ini. La rîndul său ziarul „E- de asemenea în mare măsură de
şiorii de Vede; 8,00 Din presa de as treprinderilor se vor strădui să te tot mai bună 1 leftheria“ publică un articol al
tăzi; 11,03 (Arii din opera „Dama de în fapte. In felul acesta vom asigure minerilor condiţii cores lui Spiros Melas in care aces -m -
pică“ de Geaikovski; 13,05 Muzică punzătoare ca ei să poată mun -BS2- ia face o prezentare a operelor
din opereta „O noapte la Vene putea sprijini în mai mare mă ci cu tot avîntul. De aceea, se expuse de artiştii plastici ro Manifestaţie studenţească
ţia“ de Iohan Strauss; 14,00 Din cele cere o permanentă preocupare mini, precum şi a culturii roniî- în Turcia
mai cunoscute melodii populare ro sură pe 9Îderurgiştii din combi neşti contemporane.
urneşti; 15,20 Dansuri din opere pentru îmbunătăţirea planurilor SpartachSacSa IZMIR (Agerpres). — Agen Manifestanţii purtau pancarte
16,15 Vorbeşte Moscova I; 17,15 Muzi natul nostru pentru a da patriei de măsuri tehnico-organizatori- de iarnă —000— ţia France Presse transmite că şi strigau lozinci care cereau :
că uşoară din ţări prietene, interpre aproximativ T.000 de studenţi „Libertate pentru Algeria", „Li
tată de soliştii noştri; 19,05 Scrisori mai mult metal, mai bun şi mai a tineretului Lagaillarde a apărut turci au manifestat în faţa car bertatea va triumfa în faţa ar
din ţară; 20,20 „Păpuşarii amatori tierului general al forţelor te melor".
participanţi la Festivalul bienal I. L. ieftin. La comitetul orăşenesc U.T.M. la M adrid restre din sectorul Europei de
Caragiale“ ; 22,30 Muzică de dans. Hunedoara a avut loc şedinţa sud-est al N.A.T.O., incercînd împotriva manifestanţilor au
Ing. IERONIM RUSAN comisiei de organizare a Sparta- să smulgă drapelul francez de fost trimise trupe.
PROGRAMUL II: 14,15 ©vartete in chiadei de iarnă a tineretului. pe clădirea acestuia.
strumentale de muzică uşoară; 15,20 şeful centralei termoelectrice nr. 2
/Muzică corală din ţări prietene; 16,30 Cu această ocazie, tov. oare răs
„Pe Dunărea albastră« — muzică u- G. S. Hunedoara pund de munca sportivă în ca
şoară; 16,45 Ştiinţa în slujba păcii: drul organizaţiilor U.T.M. din
Răspunsul oamenilor de ştiinţă la an ESSSN oraşul Hunedoara, au întocmit
cheta internaţională O.I.R.T.; 17,40 planul de muncă şi programul
Muzică populară romînească; 19,30 Pe Trustul minier Deva de desiăşurare a competiţiilor. PARIS (Agerpres). — Potrivit rela Puternică explozie la un centru
leme internaţionale; 20,20 Noapte bu tărilor ziarului „l’Humanité“, Lagail
nă, copii: „Ecoul, fiul pădurarului“ ANGAJEÂZA: Pînă la data de 1 februarie larde, unul din conducătorii puciului militar american
de Dimos1 Rendis; 21,10 „Frumos eşti, 1961, se va 'desfăşura faza pe fascist colonialist din Algeria, care a
Bucureşti“ — program de cîntece; începînc! cu 1 ianuarie 1961, pentru exploatările sale, per asociaţii, iar faza pe colective fugit recent în Spania, a apărut pen NEW YORK (Agerpres). - militar pentru experimentarea
23,10 Muzică de dans. sonal calificat în următoarele specialităţi: va avea loc pînă la data de 10 tru prima oară în public la 14 decem
martie. întrecerile fazei pe oraş brie la Madrid. Lagaillarde a organizat După cum transmite din San rachetelor de pe insula San Cle
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00; © MUNCITORI PENTRU SUBTERAN : mineri, ajutori mi-^ se vor desfăşura în perioada
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; ’neri, dulgheri, electricieni, lăcătuşi; 10-20 martie 1961. la hotelul „Fenix“ o consfătuire cu Diego (California) agenţia As mente s-a produs o puternică
19,00; 20.00; 22,00; 23,52 (progra „colegii“ iui, Demarquet, Ronda şi Su-
mul 1); 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; © MUNCITORI PENTRU SUPRAFAŢĂ : preparatori mjne sini, care de asemenea au fugit din sociated Press, comandamentul explozie. In timpul exploziei un
21,00; 23,00 (programul II). ,reuri, laboranţi, lăcătuşi, electricieni; Franţa.
flotei maritime militare a co om a murit iar trei au tost ră
WHES'HSr'SB ® MAIŞTRI t mineri, preparatori, electromecanici (prin) municat că în seara zilei de 13 niţi.
’concurs) ;
17 DEGEMBRIE 1980 decembrie, la centrul maritim *~ -53S-
€> INGINERI: mineri, electromecanici, preparatori, geologi
DEVA: Darclde: ALBA IU- 1topograîi, constructori, chimişti, economişti; In cadrul Spartachiadei de împotriva referendumului 10.000 de minori aîricarti
LIA: Viaţa e in mîinile tale ; iarnă a tineretului, vor avea in problema algeriană
Pămint desţelenit; BRAD : Co @ TEHNICIENI : electromecanici, geologi, topografi, nor-( loc întreceri la următoarele dis în g r e v ă
ţofana hoaţă; IL1A : Ea te iu maiori ; cipline sportive 3 patinaj, schi, PARIS (Agerpres). — Par 1961. in apel se subliniază ca
beşte ; HAŢEG: Ultima noapte săniuţe, tenis de masă, gimnas tidul socialist unificat a adre racterul echivoc al apropiatului LAGOS (Agerpres). — Potrivit re
pe titanic ; ORĂŞTIE : Nauris ; ® ECONOMIŞTI: planificatori, cor.tabi!!-financiari, statis-^ tică, şah, trîntă şi haltere. Pen sat unor partide politice şi or referendum şi se arată că pen latărilor agenţiilor de informaţii, lU.liUO
Bădăranii; HUNEDOARA: »ticieni. tru desfăşurarea în cele mai ganizaţii sindicale din Franţa tru soluţionarea problemei al de mineri africani, care lucrează in
Doamna cu căţelul; SIMERIA : apelul de a desfăşura în întrea geriene sînt necesare tratative minele din nordul Nigeriei, au decla
Ultimul v ira j: SEBEŞ; Blana La angajare, solicitanţii vor prezenta actele de calificare şi} hune condîţiuni a întrecerilor, ga ţară o puternică campanie de imediate în legătură cu condi rat grevă, cerînd îmbunătăţirea con
de vizon; PETROŞANI: Pasă /stagiu în producţie. s-a hotărit să se amenajeze un boicotare a referendumului în ţiile încetării focului şi în legă diţiilor de lucru şi majorarea salariilor,
rea cerului: Cad frunzele; teren pentru antrenamente la problema algeriană, fixat de gu tură cu garantarea autodetermi [ti regiunea minelor au fost trimise
LONEA : Copiii minune ; TE- Sînt preferaţi locuitori din Deva şi împrejurimi. patinaj. Pe dealul Chizidului se vern pentru data de 8 ianuarie nării poporului algerian. detaşamente ale poliţiei.
IUŞ: Război şt pace; ZLATNA:
Casa părintească; APOLDUL va face o pîrtie în vederea Minerii grevişti au instalat piche
DE SUS: Povestea tinerilor că te şi nu lasă pe spărgătorii de gre
sătoriţi. desfăşurării concursurilor de vă să intre în mine.
n schi şi săniuţe. ,
PENTRU 24 ORE Niciodată în istoria societăţii ome în N.A.T.O. şi au pus la dispoziţia ííffil Í ţia de armament, extind reţeaua de sovietic s-a adresat marilor puteri im inţa de darie ar putea atinge culmi ne
neşti problema războiului şi a arma acesteia' rachete şi diferite alte tipuri perialiste şi O.N.U. cu cea mal în maiîntîlnite. Industria şi agricultura
Vreme schimbătoare cu cerul tem mentului nu a frămîntat atît de mult de armament distrugător. De aseme sebit de periculoase pentru populaţie. rampe pentru lansarea armei rachete, ţeleaptă propunere — dezarmarea ge transporturile, mijloacele de comunica
porar acoperit. Vor cădea precipitaţii omenirea ca în prezent. De altfel, niei- nea, imperialiştii au extins reţeaua De asemenea, fără a ţine seama de nerală şi totală. Această propunere ţie, asistenţa medicală, totul, în toat
slabe sub formă de ploaie în regiunea cînd în lume nu au existat forţe mili de bâze militare cu armament atomic, consecinţe, guvernul Marii Britanii a construiesc noi baze militare în jurul se bucură de sprijinul unanim al tu ţările, s-ar putea clădi pe baza, teh
de munte. Temperatura variabilă va tare înzestrate cu armament atît de organizează manevre ale forţelor ar permis forţelor armate ale S.U.A., să turor popoarelor iubitoare de pace. Ea nică modernă. Eliberate de povara înar
fi cuprinsă, ziua între 8 şi 12 grade, iar distrugător ca în prezent, şî niciodată mate’ aeriene cu bombe atomice la bor organizeze în Scoţia baze pentru sub ţărilor socialiste, organizează provocări corespunde celor .mai arzătoare nă mărilor, popoarele ar putea să-şi or
noaptea între 3 şi 2 grade. Vîntul va în lume lupta împotriva războaielor nu a dul avioanelor, rostesc discursuri fe marinele americane care poartă rache zuinţe şi cerinţe omeneşti. înfăptuirea ganizeze viaţa într-un chip nou, îi
sufla potrivit cu intensificări locale din căpătat o amploare ca în zilele noas brile cu privire la un nou război. Im te. acestei propuneri ar elimina pentru conformitate cu interesele lor vitale.
sectorul sud-vest. tre. Lupta împotriva declanşării unui perialiştii, în socotelile lor însă nu ţin totdeauna războiul din viaţa popoare
nou război mondial şi împotriva cursei seama că un război in condiţiile ac Imperialismul american, care joacă militare, organizează manevre ale tru lor, ar asigura pacea generală şi bu Puterile imperialiste în frunte c
PENTRU URMĂTOARELE înarmărilor, în prezent, a cuprins sute tuale ar provoca distrugeri care de roiul cel mai' activ în cadrul politicii năstarea oamenilor muncii. Ţinind S.U.A. se opun însă acestui măre
3 ZILE de milioane de oameni de diferite con păşesc imaginaţia şi ar fi fatal pentru războinice, călcînd in picioare voinţa pelor N.A.T.O. , seama de faptul că marile puteri program şi fac fotul pentru continua
vingeri politice. ei. Tehnica militară a creat mijloace popoarelor, forţează cursa înarmărilor, cheltuiesc anual peste 100 miliarde rea cursei înarmărilor. In locul de
Vreme schimbătoare cu temperatura de distrugere care, dacă s-ar folosi, întreprinde acţiuni periculoase în mai Nu trebuie uitat faptul că într-un c- dolari pentru înarmare, e lesne de în zarmării, guvernul S.U.A. propun
staţionară. In Apelul reprezentanţilor partidelor ar putea nimici sau şterge de pe faţa multe colţuri ale globului pămîntesc. vcntual război, încărcătura atomică es ţeles ce binefacere ar însemna pentru „controlul organizat“, adică un spio
comuniste şi muncitoreşti întruniţi ia pămîntului oraşe, state sau continen Aşa cum se precizează în Apelul «• te transportată cu racheta la mii de omenire folosirea acestei imense su riaj nestingherit, pe care ei intenţio
Moscova cu prilejul celei de-a 43-a te întregi. dresat tuturor popoarelor lumii, impe km. Un asemenea război nu s-ar pu me în scopuri paşnice. In cuvîntarea nează să-l facă în ţările lagărului so
aniversare a Marii Revoluţii Socialis rialiştii americani au impus Japoniei, tea limita la teritorii înguste, par rostită la cea de-a XV-a sesiune a cialist. Ţările socialiste nu se opui
te din Octombrie, adresat popoarelor Din unele date rezultă că o bombă Pakistanului şi altor popoare, pacte ţiale, ci ar cuprinde în orbita lui tot, Adunării Generale a O. N. U., controlului, însă se pronunţă cu fer
din lumea întreagă, se subliniază că cu încărcătură nucleară de 10 mega- militare înrobitoare şi instigă ţările sau aproape tot globul pămîntesc şi tovarăşul N. S. Hmşciov sublinia mitate pentru dezarmare) această de
„forţele păcii sînt superioare forţelor fone depăşeşte de 5 ori puterea ex din zoria dolarului împotriva diferitelor toate statele cuprinse în focul războ faptul că „alocarea numai a unei ze zarmare să tîe controlată şl să fi<
războiului“ şi că popoarele vor putea plozivă a tuturor bombelor aruncate state iubitoare de pace. in mod vă iului vor avea de suferit distrugeri cimi din fondurile pe care inariie pu luate asemenea măsuri, îneît nici r
salvgarda cauza păcii în lume dacă deasupra Germaniei în anii celui de-a! dit şi cinic, cercurile reacţionare din îngrozitoare. In asemenea condiţii ar teri ie cheltuiesc acum pentru ne ţară să nu mai aibă posibilitate,
îşi vor uni toate forţele şi vor lupta doilea război mondial şi de 100 de S.U.A. au transformat Coreea de Sud putea ti şterse de pe faţa pămîntului voile militare ar spori cu 10 mili dezlănţuirii vreunei agresiuni.
activ pentru această cauză scumpă a ori puterea explozivă a bombelor a- intr-un cap de pod militar suplinind oraşe, state sau popoare întregi. A- arde dolari pe an ajutorul acordat
oamenilor. runcate deasupra Japoniei. poporul de aici 'la mizerie şi foame gresorii nu trebuie să uite că nu se ţărilor slab dezvoltate". Imperialiştilor nu le convine aces
cruntă. vor putea ascunde în nici un colţ al lucru deoarece cursa înarmărilor le &¦
Frămîntarea şi preocuparea ce a Explozia bombelor cu încărcătură globului pămîntesc şi că ceie mai ni Desfiinţarea forţelor armate, a mi duce venituri enorme. De asemenea ni
cuprins oamenii în această privinţă termonucleară ar provoca distrugeri Este deosebit de îngrijorător faptul micitoare lovituri le vor primi ei. nisterelor acestor forţe, a şcolilor mi sînt interesaţi să ridice nivelul poli.
îşi are o deplină justificare, mai ales uriaşe înainte de toate în centrele că imperialiştii americani reînvie mili litare etc. ar elibera şi reda muncii tic şl economic al ţărilor înapoiaţi
dacă ţinem seama de faptul că, in cu o populaţie densă. însuşi teoreti tarismul japonez, dînd mînă liberă Omenirea va avea însă de suferit nu nu productive din industrie şi agricultură deoarece aceste ţări sînt încă pieţe
prezent, cursa înarmărilor a atins culmi cianul englez în domeniul militar, elementelor ultrareacţionare să acţio mai de pe urma loviturilor directe ale multe milioane de braţe de muncă. de desfacere rentabile pentru capita.
nemaiîntîlnite şi că forţele armate ale Kiugstone, recunoaşte că pentru a neze în voie. In momentul de faţa armelor nucleare, ci şi de pe urma TeTmîca nouă folosită în scopuri mi lişti, sînt izvoare bogate, de materii
marilor puteri sînt înzestrate cu ar distruge toate centrele principale in nu apare nimic inai periculos penlru precipitaţiilor radioactive provocate de litare şi materialul destinat fabricaţiei prime şi diferite materiale preţioase.
mament de mare putere distructivă. dustriale din Anglia ar li suficiente omenire decît reînvierea fascismului de armament, dacă ar lua drumul pro
5-10 bombe cu hidrogen. Pentru gu şi a militarismului. O Germanie fede explozii. Suprafeţe imense de teritorii ducţiei de mijloace de producţie şi
Agresorii nu se gin vernul englez însă se pare că acest rală refascizată şi o Japonie remilita-
lucru nu e îngrijorător. Numai aşa rizatâ, iată aspectul ce vrea să-l dea populate de oameni vor deveni pus bunuri de larg consum, ar face ca în Jocul şi maşiriaţiunile' imperialismu-
la consecinţele războiului se explică faptul că acest guvern per imperialiştii americani lumii contem tiuri pirjolite şi contaminate.
porane. Ura lor faţă de lagărul socia lume să nu mai fie oameni fiămînzi.
In goana lor nebunească după pro mite ca deasupra teritoriului Angliei list, precum şi intenţia de a prelungi Cui şi ia ce vor folosi toate aces lui au devenit demult cunoscute şr de
fituri, imperialiştii intensifică produc cu orice preţ putredul regim capita De asemenea, ştiinţa şi cultura ar
ţia de armament, înzestrează forţele să se facă manevre ale forţelor ae list, nu le permite să aprecieze lucru tea ? Nimănui şi la nimic nu vor mascate în faţaopiniei mondiale. In
lor armate cu diferite tipuri de arme, rile în perspectivă şi în mod lucid! Sub- căpăta un avînt fără precedent în is
dezvoltă exportul de armament în ţă riene cu avioane care poartă arma crdonînd fotul scopurilor lor meschine, condiţiile actuale, cînd forţele păcii
rile satelite, fără să ţină seama dc con imperialiştii sporesc continuu produc toria omenirii;' ar putea fi lichidat a-
secinţele ce decurg din aceste acţiuni ment nuclear, manevre care sînt deo folosi. Ele nu vor aduce decît distru au devenit atît de puternice, sînt po-
nesăbuite. Gel mai mult îngrijorează geri catastrofale, vor distruge tot ce nalfabeţisniul în ţările înapoiate; şti-
omenirea faptul că cercurile imperia a creat omenirea şi civilizaţia mai sibilităţi reale de a opri pe imperia-
liste au inclus armata vest-germană valoros.
lişti în aplicarea scopurilor lor.
„Războiul nu este inevitabil“ —
Foloasele dezarmării se subliniază în Apelul adresat popoare
generase şi f o f a i e lor din lumea întreagă de către re
prezentanţii partidelor comuniste şi
Pornind de la considerente adine muncitoreşti — războiul poate fi pre-
umanitare şi ţinind seama de interesele întîmpinat, paceapoate fi apărată şi
vitale ale oamenilor muncii, guvernul consolidată!“
S. IOAN
