Page 52 - 1960-12
P. 52
pag. 4 DRU Mb' b SOC! AU SMU bUl Nr. K 53
Aoelu[ cătrepopoare — o juJUtimeJl© şîltâ. • xütlnx&le slip. • .ultim ele slira. • xdiimelâ' süpi
măreaţă chemare de pace ¦’ ,n.rrî«rp«r.n-»i/<rgy--7Ar7î-.^--TT-^T^¦rrri^;m CT^crwr^ysny^.~^-v-^.n^T^iTCT7>-jr)VT. '.j.;>'.i._nryv-r,«-r—tt~ - ¦'¦»»- .-. . . - ^ __ _____ ' * - * ___________
Avem nevoie de pace
Colectivele de muncă ale uni pacea poate fi apărată şi conso
tăţilor Trustului minier Deva au lidată !“ Forţele păcii din lumea
obţinut in acest an realizări de întreagă devin pe zi ce trece
seamă. Astfel, planul producţiei tot mai puternice. Lagărul păcii,
globale a fost îndeplinit cu a- in frunte cu ţările socialiste, de U.R.S.S. vs slabii! -relafn diplomatice In A d u n a r e a G e n e r a t ă a O . N. U.
proape o lună mai devreme iar vine o forţă tot ^mai mare, de
!a preţul de cost s-au înregis care se tem şi cit mai înverşu cu Republica Africa Centrala !§*a încheiat discuţia asupra
problemei lichidării definitive şi
trat economii ce depăşesc un naţi adepţi ai războiului. Dez
complete a sistemului colonial
milion lei. voltarea impetuoasă a economiei MOSCOVA 15 (Agerpres).— lor cuprinse in telegrama şefu
Sînt fără îndoială succese im ţărilor socialiste şi în primul TASS transm ite: lui guvernului sovietic în legă
portante, dar mult mai mici de- rind a Uniunii Sovietice, folosi Uniunea Sovietică şi Republi tură cu recunoaşterea Republicii ® Proiectul de declaraţie prezentat de ţările afro-asiatice
cit sarcinile pentru anii viitori. rea întregii puteri economice şi ca Africa Centrală au hotărif Africa Centrală ca stat indepen
Astfel, numai în cursul anului tehnico-ştiinţifice în slujba pă să stabilească relaţii diplomati dent şi suveran. a obţinut majoritate de voturi
1961 va trebui să extragem cu cii, constituie dovada cea mai ce şi să facă schimb de repre
175 la sută mai mult minereu, sigură a victoriei forţelor pro zentanţe diplomatice la rangul Părţile şi-au exprimat convin $ Problema îndeplinirii rezoluţiei va f i ridicată în mod
va trebui să folosim la întreaga gresiste, a popoarelor care-şi de ambasadă. Uniunea Sovietică gerea că stabilirea de relaţii di
ei capacitate noua flotaţie din făuresc o viaţă nouă. plomatice între cele două ţări
Deva. îşi va deschide ambasada la
Noi ne clădim o viaţă nouă. va contribui la dezvoltarea co
Congresul al IlI-lea al parti Angajamentul nostru de a în Bangui in cel mai scurt timp.
dului a trasat poporului romîn deplini înainte de termen şese- laborării internaţionale şi va
Acordul in această privinţă
constitui un aport important la
drumul luminos pe care trebuie nalul slujeşte tocmai acestui a fost realizat potrivit prevederi- cauza întăririi păcii generale. inevitabil la următoarea sesiune
să păşească în următorii 15 ani, scop măreţ şi nobil — asigura •TSS- NEW YORK 15 (Agerpres). Au fost votate apoi amendamentele rea imediată şi completă a colonialis
pentru a-şi făuri o viaţă tot mai rea păcii şi bunăstării noastre La 14 decembrie a luat slîrşit dis sovietice Ia proiectul de rezoluţie afro- mului sub toate formele şi manifestă
cuţia în legătură cu problema lichi asiatic. Pentru primul amendament, rile lui. Această propunere a constituit
înfloritoare. şi a tuturor oamenilor muncii. Sesiunea Conferinţei generale dării definitive şi complete a sistemului care stabileşte un termen final de a- Un puternic mijloc de mobilizare a tu
colonial, problema eliberării tuturor cordare a independenţei popoarelor co turor forţelor anticolonialiste. In jurul
Iată de ce, Apelul către po Sîntem hotărîţi să facem totul ţărilor şi popoarelor coloniale inclusă loniale au votat 29 de delegaţii, iar ei s-a desfăşurat o amplă discuţie la
pe ordinea de zi a sesiunii din iniţia împotrivă — 47 de delegaţii. 22 de care au participat peste 70 de delegaţii.
poarele lumii, adresat de repre pentru a opri mina criminală tiva Uniunii Sovietice. In faţa Adună delegaţii s-au abţinut de la vot, @el Este foarte semnificativ faptul că, cu
rii Generale se aflau două proiecte de de-al doilea amendament care prevede excepţia unui grup cu totul neînsemnat
U.N.E.S.C.O. şi-a încheiat lucrărilezentanţii celor 81 de partide co a agresorilor şi pentru a asigura rezoluţii-declaraţii în această importan discutarea în cadrul următoarei se de puteri coloniale şi de acoliţi ai lor,
tă problemă şi amendamentele la a- siuni a Adunării Generale a proble majoritatea covîrşitoare a delegaţilor
muniste şi muncitoreşti, a găsit liniştea popoarelor! PARIS 15 (Agerpres). noastre, ca de pildă lichidarea ceste proiecte. mei aplicării rezoluţiei a obţinut ma au condamnat colonialismul şi au cerut
in rîndurile lucrătorilor noştri Cea de-a 11-a sesiune a Con totală a colonialismului, dezar joritatea de voturi (41 pentru, 35 con lichidarea lui completă şi neîntîrziatî.
un puternic ecou. Intr-adevăr, ing. N. HAIDA ferinţei generale U.N.E.S.C.O., marea, coexistenţa paşnică. Amendamentele sovietice la proiec tra şi 22 abţineri). Amendamentul a
„Războiul nu este . inevitabil, la care au participat reprezen tul de declaraţie al celor 43 de ţări, fost totuşi respins, întrucît pentru a- Declaraţia cu privire la acordarea
războiul poate fi preintimpinat, şeful serviciului producţie tanţi a circa 100 de ţări, şi-a ? amendamente care fac acest proiect doptarea unui amendament este ne independenţei ţărilor şi popoarelor co
Trustul minier Deva încheiat lucrările. In cursul ce mai eficient şi mai concret, prevăd voie să se obţină două treimi din vo loniale, adoptată de Adunarea Gene
lor 32 de zile de activitate se PARIS 15. — Corespondentul termenul final de acordare a indepen turi. rală, constituie o mare victorie a fron
-m - siunea a examinat un mare nu Agrepres transm ite: denţei popoarelor coloniale pînă cel tului unit al forţelor anticoloniaie, re
măr de probleme legate de dez mai tîrziu la sîîrşitul anului viitor, A fost pus Ia vot apoi proiectul de prezentate în Organizaţia Naţiunilor
P a c e a va învinge voltarea ştiinţei, învăţământului In seara zilei de 14 decem şi examinarea în cadrul celei de-a 16-a declaraţie cu privire la acordarea inde Unite. Este semnificativ că numai opt
războiţii ! şi culturii, printre care proble brie a părăsit Parisul delegaţia sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. pendenţei ţărilor şi popoarelor colo ţări colonialiste —¦ Portugalia. Spania.
me atit de importante ca lichi R.P. Romîne la cea de-a Xl-a a problemei aplicării acestei rezoluţii. niale prezentat de ţările afro-asiatice. Belgia, Uniunea Sud-Africană, Austra
sesiune a Conferinţei generale lia, Anglia, Franţa şi S.U.A. n-au a-
U.N.E.S.C.O. A fost de asemenea prezentat un a- Pentru acesta au votat 90 de ţări. probat această declaraţie, deşi nu au
mendament al Guatemalei care pre Numai un mic grup de apărători din riscat ca în faţa puternicului front anti-
Apelul către pdpoarele din lumea în Munca noastră creatoare este de darea analfabetismului in ţările La plecare, delegaţia romînă, vede limitarea dreptului fundamental tre cei mai zeloşi ai colonialismului colonial să se pronunţe în mod des
treagă a făcut să vibreze tot ce e ini monstraţia adeziunii noastre la chema Asiei, Africii şi Americii Latine în frunte cu acad. Mihail Ralea al tuturor popoarelor la autodetermi şi asupririi popoarelor, necutezînd să chis împotriva adoptării ei. întreaga
mă cinstită şi minte sănătoasă în vea rea ce se adresează tuturor oamenilor şi problema rolului U.N.E.S.C.O. a fost salutată de C. Nicuţă, nare. se pronunţe în mod deschis împotriva lume vede în prezent cine este de fapt
cul nostru frămîntat, în veacul nostru de bună credinţă îndemnîndu-i să-şi în acţiunea de lichidare totală a ministrul R.P. Romîne la Paris, declaraţiei, s-au abţinut de la vot. A- pentru lichidarea ruşinosului sistem co
care a dat numelui de OM atributul de unească forţele pentru a nu da voie regimului colonial. precum şi de alţi membri ai le înainte de vot delegatul guatemalez ceştia sîn t: S.U.A., Anglia, Franţa, lonial şi cine se împotriveşte acestei
cuceritor al Cosmosului. E o chemare agresorului să declanşeze un nou in gaţiei. şi-a retras amendamentul. Reprezen Belgia, Australia, Spania, Portugalia, lichidări.
care nu poate lăsa indiferentă nici o cendiu mondial. Această chemare ne Conferinţa a discutat de ase tantul Ghanei a cerut delegaţiei so Uniunea Sud-Africană şi Republica Do
fiinţă care iubeşte viaţa, care-i înţelege menea raportul directorului ge Infîfaire pr saîenească înfre vietice să retragă şi amendamentele minicană. Delegaţia sovietică, a spus V. A-
rosturile, care vrea s-o cinstească prin însufleţeşte la tot pasul, ne dinamizea neral al U.N.E.S.C.O. despre ac sovietice. Şeful delegaţiei Uniunii So Zorin, îşi exprimă satisfacţia în legă
creaţie, care simte o datorie tendinţa tivitatea acestei organizaţii in studenţii români şi sovielic: vietice, V. A. Zorin a declarat că a- O serie de delegaţi au luat apoi cu- tură cu faptul că majoritatea covîrşi
de a merge înainte spre lumină. ză, ne îndeamnă să depunem eforturi perioada 1958— 1960 şi a trasat mendamentele propuse de delegaţia vîntul pentru a-şi motiva votul. Repre toare a statelor membre ale O.N.U. au
programul de activitate pe pe ‘MOSCOVA 15. — Corespon sovietică la proiectul afro-asiatic sînt zentanţii puterilor coloniale — Angliei, sprijinit principiile de bază cuprinse în
Apelul reprezintă înaltul umanism al şi mai susţinute în muncă, adueîndu- rioada 1961—1962. dentul Agerpres transm ite; absolut necesare. In prezent, a spus Portugaliei şi S-U.A., care au consta proiectul sovietic de declaraţie şi care
comuniştilor. Pe întreg globul trezeşte Consiliul de conducere al Aso el. capătă o uriaşă importanţă proble tat că sînt complet izolaţi au încercat şi-au găsit reflectarea în declaraţia a-
.conştiinţe, le înarmează cu energii noi, ne pe această cale partea de contribu Unii din cei mai importanţi ciaţiei de prietenie 'sovieto-ro- ma modului în care va fi înfăptuită să se justifice în ochii opiniei publice probată de Adunarea Generală.
le înrolează în frontul de neînvins al factori in lucrările actualei se mîne a organizat miercuri sea acordarea independenţei popoarelor co mondiale. Ei au făcut jurăminte dema
apărării vieţii. El cheamă „Ia luptă ţie la triumful păcii în lume. Guvînte- siuni a U.N.E.S.C.O. au fost ra, la Casa Prieteniei Popoare loniale. Amendamentele sovietice arată gogice că puterile coloniale şi autorii Faptul că 4t de delegaţii au consi
generală pentru apărarea păcii, împo participarea unui mare grup de lor, o intîluire prietenească în orientarea acestor acţiuni şi stabilesc declaraţiei ar avea o „comunitate* de derat necesară discutarea problemei în
triva primejdiei unui nou război mon le pătrunzătoare ale Apelului ne unesc ţări independente din Africa şi tre studenţii rominî şi sovie un termen finaL scopuri, dar au afirmat totodată că de deplinirii rezoluţiei în cadrul celei de-a
dial". EI se adresează tuturor cu un Asia care au scuturat jugul tici. ¦ - claraţia adoptată nu ţine seama de 16-a sesiuni ă Adunării Generale do
glas viguros, care propune deschis: şi ne întăresc şi mai mult încrederea străin, precum şi interesul spo Ştim că în aceste probleme nu există „complexitatea* tuturor problemelor şi vedeşte că această problemă va fi ri
„Să vorbească faptele“. E glasul noii rit al delegaţiilor faţă de unele Irakli 'Andronîliov, vicepreşe un punct de vedere unanim nici în de aspectele politice, culturale şi eco dicată în mod inevitabil la următoarei
conştiinţe, al noii morale j e glasul că „Pacea va învinge războiul 1“.; probleme actuale ale zilelor dinte al Asociaţiei ăe prietenie rîndul ţărilor afro-asiatice, a spus V. nomice reale. sesiune.
mobilizator care adresează lumii întregi I . j .. . i sovleto-romîne, a vorbit despre A. Zorin. Acest lucru nu poate împie
chemarea împotriva uneltirii războinice. bogata activitate desfăşurată a- dica însă, pe cei care consideră nece Delegatul U.R.S.S., V. A. Zorin, a In încheiere, şeful delegaţiei sovie
E glasul raţiunii menit să desfiinţeze VALERÎU DONCA nul acesta de asociaţie în sco sar, să voteze în favoarea amenda făcut bilanţul discutării problemei co tice a subliniat încă o dată că pro
orice discriminare. Şi nu se găseşte pul popularizării în rîndul oa mentelor. Votul trebuie să elucideze lonialismului. Au trecut peste două luni, iectul de declaraţie cu privire ia acor
nici o forţă să împiedice acest glas, actor Ia Teatrul de stat menilor muncii "sovietici a cu poziţiile tuturor ţărilor. a spus el, de cînd şeful guvernului so darea independenţei ţărilor şi popoare
să-l facă să nu păfrpndă pînă în a- „Valea Jiului" - Petroşani ceririlor istorice ale poporului vietic, N. S. Hruşciov, a prezentat spre lor coloniale a jucat un rol nefîv şl
romîn precum şt a perspective Adunarea a trecut apoi la vot. La examinare Adunării Generale declara pozitiv în determinarea poziţiilor şi în
dîncul inimilor celor Be vor să trăias IN ECUADOR lor măreţe pe care le deschide început a fost votat pe capitole proiec ţia cu privire la acordarea independen pregătirea condiţiilor pentru adoptarea
planul de şase ani. tul sovietic al declaraţiei cu privire ţei ţărilor şi popoarelor coloniale şi a de către Organizaţia Naţiunilor Unite
că în linişte şl bunăstare. Continuă demonstraţiile la acordarea independenţei ţărilor şi cerut tuturor membrilor O.N.0. să a- a declaraţiei solemne cu privire la li
antiam ericane popoarelor coloniale. Capitolul din de dopte o hotărire cu privire Ia lichida- chidarea colonialismului.
claraţie care prevede măsurile operative
QUITO 15 (Agerpres). „clădirile prieteniei“ au fost de a fost respins cu o majoritate de nu
mai trei voturi (35 contra, 32 pentru
—000— După cum anunţă agenţia U- asemenea bombardate cu pie .----- şi 30 abţineri). Pentru acest capitol In Comitetul nr. 4
uiţed Press International, în E- tre“. Clădirea consulatului ame au votat ţările socialiste şi majoritatea
O delega fie comerckdă cuador continuă demonstraţiile rican din Guayaquil a fost se Eşsg fa Cape Canaveral ţărilor afro-asiatice. împotrivă au vo Discuţii referitoare la situaţia din
sovietică a sosit la antiamericane, începute la 12 rios avariată de demonstranţi. tat ţările occidentale şi o mare parte Ruanda Urundi
Havana decembrie cînd peste 100.000 de CAPE CANAVERAL 15 (A- din delegaţiile ţărilor din America La
demonstranţi au manifestat pe „In Quito circa 20.000 de de gerpres). — După cum anunţă tină. Împotriva celorlalte capitole ale
HAVANA 15 (Agerpres). — TASS străzile oraşului Guayaquil, pro- monstranţi, care s-au îndreptat agenţia France Presse, „încer declaraţiei sovietice au votat 43 de de
transmite: La Havana a sosit o de testînd împotriva amestecului spre reşedinţa guvernului, au carea Statelor Unite de a lansa legaţi, iar pentru adoptarea lor au
legaţie comercială sovietică în frunte S.U.A. in treburile interne ale cerut cu hotărire ca guvernul să un satelit al Lunii s-a soldat joi votat 25 delegaţii. 29 de delegaţii s-au
cu M. R. Kuzmin, locţiitor al minis Ecuadorului. ducă o politică de prietenie faţă dimineaţă cu un nou eşec“. abtinut de la vot.
trului Comerţului Exterior al U.R-S.T de Uniuna Sovietică şi R.P. Chi
pentru a pune de acord cu organiza La 13 decembrie, relatează a- neză, iar S.U.A. să nu se ames Satelitul „Atlas-Able" a „ex
genţia UPI, „mulţimea a călcat tece in treburile interne ale E- plodat deasupra bazei Cape Ca
ţiile cubane de resort, problemele con steagul american în picioare pe cinadarului“. naveral la numai cîteva secunde
crete legate de livrările reciproce de străzile capitalei, Quito, şi a a- Potrivit relatărilor agenţiilor după ce a fost lansat".
runcat cu pietre In clădirea
mărfuri între U.R.S.S. şi Republica „prieteniei S.U.A.-Ecuador“. In de presă toate încercările tăcu Agenţia Reuter subliniază că NEW YORK 15. - Gorespondentul vecinului său. In condiţiile ocupaţiei
Suba în anul 1961, precum şl pentru capitalele provinciilor Cuenca te de guvern pentru a pune ca „aceasta este a şasea încercare Agerpres transmite : Luînd cuvîntul belgiene, alegerile pentru adunarea le
încheierea contractelor de livrare a şi Azogues s-a întîmplat acelaşi păt demonstraţiilor antiamerica la 14 decembrie în Somitetul nr. 4 în gislativă vor avea aceeaşi soartă ca şi
eşuată a Statelor Unite de a cadrul discuţiilor referitoare la situaţia alegerile municipale care au fost fal
plasa pe orbita Lunii un sate- din Ruanda Urundi, aflată sub tutela sificate.
I lit“.
anumitor feluri de mărfuri. lucru. In Guayaquil şi Cuenca ne s-au soldat cu un eşec.
Belgiei delegatul romîn Sonstantin Ene Subliniind că delegaţia romînă se
Marţi Ia amiază, trupele re Ce se petrece in Laos ? nu trebuie să; precupeţească ni a spus printre altele: (Bele ce se în- pronunţă pentru independenţa teritoriu
bele ale generalului Fumi No1- mic, nici măcar sîngele, pentru tîmplă azi în Congo se poate întîmpla lui Ruanda Urundi, el a cerut să se ia
savan, sprijinite de S.U.A. şi scrisoare primiuluâ ministru lao tar, Statele Unite au puls la ca şi mai făţiş, prin intermediul a apăra interesele Statelor U- mîlne în Ruanda Urundi dacă colonia măsuri urgente pentru asigurarea liber
blocul agresiv S.E.A.T.O., au de ţian în care arată că partidul is şi un complot politic încer- „guvernului“ rebelilor, în aface liştii belgieni nu vor fi siliţi să renun tăţilor politice, amnistierea generală şi
clanşat atacul asupra oraşului patriotic Neo liao Haksat este cînd să opună guvernului legal rile interne laoţiene, pentru a nite. necondiţionată a deţinuţilor politici şi
Vientiane, capitala Laosului. O- de partea guvernului Suvanna al Laosului un regim de mario răpi poporului laoţian indepen Faţă de agravarea neîncetată ţe la planurile lor. In Ruanda Urundi lichidarea amestecului străin.
buze grele expediate de tunuri Fumma. In faţa agresiunii rebe nete, creat în grabă la Savan- denţa proaspăt cucerită. Este se pregăteşte a doua ediţie a dramei
le de provenienţă americană ca lilor care au în spatele lor prin naket. Cu ajutorul presiunilor semnificativ faptul că imediat a situaţiei din Laos, guvernul
re sînt deservite de artilerişti cipala putere imperialistă din şl corupţiei, americanii au atras după ce a devenit cunoscută o- Uniunii Sovietice a adresat la Scurte ştiri t Scurte ştiri
sud-vietnamezi şi tailandezi au lume, S.U.A., comandamentul su în tabăra rebelilor o parte din ficial „poziţia“ S.U.A. faţă de 13 decembrie o notă guvernului
înoeţput să semene moarte în prem al forţelor armate Patet deputaţii Adunării Naţionale aşa-zisul guvern al rebelilor, la S.U.A. în care condamnă cu ho r/ marea Federaţiei naţionale a lucră
rîndurile populaţiei civile. Re Lao a ordonat unităţilor sale laoţiene care au hotărît să „des cheii imperialiştilor americani tărire amestecul Statelor Unite PpEKIN 15 (Agerpres). — La in
belii lui Nosavan au sperat în- regulate şi de partizani să des tituie“ guvernul legal al lui Su din cadrul blocului S.E.A.T.O. în treburile interne ale Laosu torilor din invăţămînt, în Franţa a
tr-o victorie rapidă. Ei au întîl- făşoare în întregul Laos războ au început să se agite şi să pro lui. „Călclnd în picioare dreptu vitaţia Iui Liu Şao-ţi, preşedintele
nit însă o rezistenţă dîrză din iul de partizani în sprijinul gu vanna Fum:m!a. Cum pot însă povăduiască intervenţia directă rile suverane ale poporului lao Republicii Populare Chineze, şi a avut loc o grevă a profesorilor în
partea trupelor guvernamenta vernului Suvanna Fumma. nişte transfugi care se intitu în Laos. Preşedintele Pakistanu ţian — se subliniază în nota lui Giu En-lai, premierul Consiliu
le şi după 24 de ore de lupte lează „deputaţi“, oameni care lui, Ayub Khan, care se află în- guvernului U.R.S.S. — S.U.A. a- lui de Stat al R.P. Chineze, la 15 sprijinul revendicărilor cu privire
înverşunate, agenţiile occiden In mCmentul de faţă, Statele şi-au trădat poporul şi patria să tr-o vizită în Japonia, a decla cordă acum sprijin direct gru decembrie, prinţul Norodom Sianuk,
tale de presă au fost nevoite să Unite se amestecă pe faţă în ia hotărîri oare să afecteze des rat că „este gata să trimită pului de rebeli al lui Nosavan. şeful statului Cambodgia, a sosit la majorarea salariilor. La grevă
recunoască că soldaţii căpita desfăşurarea evenimentelor din tinele ţării ? Acţiunile lor tră trupe în Laos in cadrul Statele Unite caută să abată la Pekin într-o vizită oficială.
nului Kong Le, inferiori mume- Laos'. Agenţia americană de pre dătoare, dictate din afară, nu S.E.A.T.O.“. Ziarul sud-vietna- poporul laoţian de la drumul pe au participat 90 la sută din profe
riceşte rebelilor, îşi menţin cu să Unit'Cd Press International au nici o putere legală şi i-au mez „Tudo“ a scris de aseme care şi l-a ales şi să subordo MOGADISGIO 15 (Agerpres). -
tărie poziţiile din oraş. vorbeşte desOhis de faptul că făcut să-şi piardă mandatul de nea la 12 decembrie: „Acum ar neze din nou Laosul politicii După cum transmite corespondentul sorii de la şcolile elementare şi
trupele rebele ale lui Nosavan deputaţi. mele trebuie să vorbească. A so blocurilor militare şi pregătiri din Mogadiscio al agenţiei France
Evenimentele sângeroase din folosesc echipament şi arma sit timpul ca America şi ele lor agresive. Toate acestea re Presse, Republica Somalia şi Repu- medii.
Laos se datorese în priimil rînd ment primit din S.U.A. Ca ur La Washington, anunţarea mentele eare-1 sprijină pe No prezintă o încălcare flagrantă blica Populară Chineză au hotărît
amestecului grosolan al State mare a indicaţiilor S.U.A., guver creării de către rebeli a unui savan să arate ce pot“. de către guvernul S.U.A. a ar $ să stabilească relaţii diplomatice şi LAGOS 15 (Agerpres). — Din
lor Unite în treburile interne ale nul tailandez, unul din aliaţii nou guvern ,,pe o bază antico ticolului 12 al declaraţiei Con - au căzut de acord să facă schimb
acestui stat. Urmărind în mod credincioşi ai Statelor Unite în munistă.“ a fost salutată de ofi Eve'nimientele ulterioare au a- ferinţei cîe la Geneva din 1954“. 7 de reprezentanţi diplomatici la ran- Lagos se anunţă că în acest oraş
vădit să Complice situaţia, une csJdrul blocului agresiv S.E.A.TO., cialităţile politice. Departamen rătat intr-adevăr că imperialiş > gul de ambasadori.
le ziare americane prezintă e- tul de Stat s-a grăbit să anun tii „ştiu ce vor“. La 14 decem Laosul trăieşte clipe grele. Jo a luat sfîrşit prima conferinţă re
venimentele din această ţară ca şi-a pus la dispoziţie teritoriul ţe, prin purăi orui lui de cuvînt brie, agenţia France Presse a cului nebunesc cu focul la care > PARIS 15 (Agerpres). — La t5
şi currî in luptă s-ar afla patru Lincoln White, că „sprijină noul anunţat că în urma bombardă se dedau rebelii lui NoSavan, gională africană a Organizaţiei In
grupări rivale. Acest lucru nu rebelilor care, potrivit agenţii guvern“. Acum guvernul S.U.A. rii de către rebeli a Vien ti anu Statele Unite şi acoliţii lor din X< decembrie, în suburbia pariziană
corespunde de fel realităţii. In are posibilitatea să se amestece lui. spitalele din oraş sînt pline blocul S.E.A.T.O., trebuie să i se Ivry şi-a început lucrările plenara ternaţionale a Muncii (O.I-Ai.), la
L'aos acţionează două forţe opu lor occidentale, adu'c în perma pînă la refuz cu femei şi copii pună capăt, cit timip încă nu < Comitetului Centra! al Partidului
se : Statele Unite, al căror in răniţi Bandele rebelului Nosa este prea, tîrziu. Participanţii la care au participat delegaţi din par-
strument este clica rebelă a lui nenţă întăriri din Tailanda, tre- van primesc fără încetare ar conferinţa de la Geneva pentru Comunist Francez. Pe ordinea de ix
Fumi Nos'avan, pe de o parte, mament american. Ele sînt doar Indochina, toate popoarele iubi ^ea a 32 de state africane.
şi mlajdritatea poporului laoţian, cînd peste fluviul Mekong. Pină plătite cu dolari cte guvernul toare de pace trebuie să ia mă a plenarei se află următoarele pro La conferinţă au asistat de ase
‘caire sprijină guvernul, pe de de Ia Washington şi de aceea suri urgente pentru a pune ca bleme : Cu privire la Consfătuirea
Cita parte. La 13 'decembrie, şi artileria tailandeză sprijină p ăt intervenţiei americane în reprezentanţilor partidelor comuniste menea delegaţi şi observatori din-
prinţul Sufanuvong a aidresat o Laos, p e n tr u a împrăştia norii
pe rebeli, efectuîhd bombarda negri care planează deasupra şi muncitoreşti de pe cele cinci con tr-o serie de alte ţări, inclusiv din
mente asupra Vientianuiui. acestei ţări. tinente ; Cu privire la referendum. Uniunea Sovietică.
Dur pe lingă amestecul mili PARIS 15 (Agerpres). — La che- Y0R1<NEW 15 (Agerpres). -
DuPă tr? nsmlte corespondentul
L«“ Katmaridu ai agenţiei United $
Press International, regele Nepalu
2
lui, Mahendra Bir Bikram. a ares
tat la 15 decembrie pe primul mi
nistru B. P. Koirala şi pe alţi mem
bri ai guvernului condus de acesta.
Regele a preluat personal controlul
asupra guvernului nepalez.
W \A /W W V W W
Redacţia şi administraţia ziarultii: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 18S; 189; 75. Taxa plătită lu numerar contorm aprobării Direcţiunii Generale P.l .I R. nr. 253.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : întreprinderea Poligrafică „1 Alai“ ~s Deva.
