Page 53 - 1960-12

Sib:;,- I*i
A nu l XII. N r. 1800
„Succesul furtw lişfilor începe în a b a ta je “
Mici iim vag© iîet
de mmereu rebuta.il
Pentru anul viitor, întreprin­
derea minieră Teliuc are de
realizat indici de plan sporiţi.
Numai producţia de minereuri
va trebui să fie mai mare de-
cît a acestui an ou 17 la sută
şi să conţină o cantitate de me­
tal cu 18 la sută mlai mlare de-
cît în anul în curs. De aseme­
nea, faţă de 1960, productivita­
tea muncii va trebui să creas­
că cu 10 la sută, iar preţul de
cost să fie redus cu 10,6 la su­
tă. Există însă convingerea că
aceste sarcini vor fi nu numai
îndeplinite, ci şi
depăşite. Şi ia­ Dwpă consfăîusrea
tă pe ce consi­
derente. furnallşfilor hunsdoreni rirea capacităţii
In vederea rea­
cu minerii din Teliuc
lizării sarcini­ ..
lor de’ plan pe
şi (ahelar
anul 1961, încă BmssatafsesasisassssBemaiaai m B A sportului pe Oale cu şi Romulus Cazan, împreună cu şeful echipei.
din acest an au fost luate c
'seamă de măsuri menite să pre­
gătească condiţiile optime de
muncă atît în abataje, cît şi în
restul punctelor de lucru. Ast­
fel, au fost executate lucrări de
descopertare a zăcământului,
ceea ce va permite o avansare
normală a treptelor din carie­
ră, în special în partea estică.
De asemenea, au fost intensifi­
cate lucrările de deblocare în
zonele cu intercalaţii sterile ia
nivelul treptelor I, m şi IV. In
sectorul subteran, s-au executat
o serie de lucrări de deschidere
şi pregătire, mărindu-se astfel
linia abatajelor şi deci şi capa­
citatea d'e producţie.
Pregătiri multe au fost făcu­
te şi in direcţia . mecanizării şi tiv. De asemenea, printr-un
automatizării unor operaţiuni
aie procesului de producţie. Ast­
fel, a fost realizat circuitul au­ ma de pierderile’ enorme pe
tomat ai puţului de extracţie,
s-a mecanizat transportul în
subteran, s-au mărit capacită­
ţile planurilor înclinate de la
suprafaţă, s-au executat lucrări
de remediere la funicularul Te-
liUO-Hunedoara. De asemenea,
sectoarele au fost dotate ou uti­
laje noi, de mare productivitate,
ca foreze BA 100 K, foreze „.Ura-
leţ“, excavatoare.
g « i brigadă artistică & agitaţie
De curind a avut loc în co­
muna Răchitova, raionul Haţeg,
primul spectacol al noii brigăzi
artistice de agitaţie din locali­
tate. .
In acest spectacol, brigada a
satirizat unele lipsuri din viaţa
satului şi a popularizat pe ţă­
ranii muncitori fruntaşi.
Constituirea brigăzii, precum
Noi m uncitori calificaţi
Zilele trecute o nouă promo­
ţie de frînari p. terminat cursu­
rile şcolii de calificare gradul
I de pe lingă staţia C.F.R. Si-
meria. Cursurile acestei şcoli
au avut o durată de 6 luni şi
r' < ' s a w Wf "5~
* Oyy * /
W Î^ËEEEEEmm '
In dadruil filaturii DACIA din Capitală va intra în curind in funcţiune o nouă unitate
centrul de finisaj.
IN FOTO : aspect exterior al noului centru de finisaj.
îvV-ţ
Sîm foătă 17 d e c e m b r ie , I960
Totuşi, cîind s-au disioutat ci­
frele de plan pe 1961 a ieşit la
iveală că pregătirile pentru a-
nul viitor s-au dovedit incom­
plete. Cu această ocazie, mun­
citorii, maiştrii şi inginerii au
venit cu o seamă de propuneri
valoroase care au completat pla­
nul ds măsuri tehui0o-organi-
zatorice. Astfel, ţinînd seama de
propunerile unor mineri, în a-
nul viitor se vor creia noi fron­
turi de lucru în carieră, prin
deschiderea treptelor IV şi VII,
unde vor fi plasate utilaje de
m:are prod'uctlvi-
_ tate. De aseme-
nea, pentru mă-
de transport se
va trece la in­
locuirea tran-
ferată prin mijloace auto, în
care scop s-a prevăzut executa­
rea’ drumurilor necesare în ca­
rieră pentru utilizarea autobas­
culantelor.
După cum spuneam rniai sus,
furnaliştii din Hunedoara şi Că-
lan, pentru a-şi realiza planul
de producţie, au nevoie de mi­
nereu de fier de calitate tot mai
bună'. Acest lucru a fost scos
în evidenţă în mod deosebit cu
prilejul consfătuirii dintre mi­
neri şi siderurgişti organizată
Ia Hunedoara, Furnaliştii au a-
rătat acolo — şi minerii le-au
dat deplină crez'are — că mi­
nereul pe oare îl primesc de la
Teliuc nu corespunde întru to­
tul din punct de vedere calita­
calcul foarte sugestiv prezentat
de C.S.H., minerii şi-au dat sea­
care le provoacă numai un sin­
gur procent de steril vizibil tri­
mis furnalelor.
După această consfătuire, co­
mitetul de partid a convocat dc
urgenţă o adunare lărgită, unde
au participat secretari ai birou­
rilor organizaţiilor de partid,
secretari ai organizaţiilor U.T.M.,
(Continuare In pag. 3-a)
şi faptul că ţăranii muncitori
din această localitate muncesc
pentru terminarea noului local
al căminului cultural, îndreptă­
ţesc încrederea că în curind, la
Răchitova, se va desfăşura o bo­
gată activitate culturală.
FLOREA I. SAVU
corespondent de industrializarea cărnii-Deva,
au fost absolvite de 40 munci­
tori. Zilele acestea cei 40 de
frînari urmează a fi reparti­
zaţi în cîmpul muncii, în ra­
port de necesităţi.
1 «s
m m m EEm EEEEa
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI ^AAAAA/AA Btol N U M Ă R U L O E A Z I A /V W V W V ^
Cu 22 la sută a depăşit echipa de montori condusă de co­
munistul Irinca Nistor de la Atelierele C.F.R. Simeria, planul
pe luna noiembrie a.c. O depăşire la fel de mare a obţinut e-
chipa şi in luna în curs.
IN FOTO: membrii echipei: Remus Teodorescu, Ioan Tru­
faş, Adam durea, Denghel Ditrich, NÎSolae Ispas, Ioan Grues-
•---------------------25»---------------------
C u 2 0 d e z ile
d e te rm e n
Ne mai despart doar cîteva zile
pînâ la sfîrşitul anului 1960. Analiza
făcută pe cele 11 luni care au trecut
din acest an, arată că muncitorii, in­
ginerii şi tehnicienii din întreprinde­
rea noastră, însufleţiţi de perspective­
le măreţe ale planului economic de 6
ani, adoptat de Congresul al Ili-lea
al P.M.R., au muncit cu avînt spo­
rit, obţinînd în activitatea lor însem­
nate succese.
Planul producţiei globale şi de mar­
fă pe întregul an a fost realizat la
data de 11 decembrie 1960 — cu 20
de zile mai devreme.
Cunoscînd că oglinda întregii acti
vităţi a întreprinderii o constituie pre­ parchete şi pe văi, am reuşit să adu­
ţul de cost, îndeplinirea întocmai şi
depăşirea angajamentelor luate la e
conomii, întregul colectiv de lucrători
de la I.F. Baia de Griş a muncit cu
entuziasm, obţinînd succese importan­
te in acest an.
Organizînd mai bine întrecerea so­
cialistă, gospodărind mai bine mate­
rialele, am reuşit să realizăm o eco­
nomie de 250.000 lei peste sarcina
de plan.
Realizarea unor economii mai mari
decît sarcina planificată se datoreşte
aplicării întocmai a măsurilor tchnico-
organizatorice stabilite la începutul
anului. De exemplu, metoda exploată­
rii - în trunchiuri şi catarge a fost a-
plicată la toate parchetele, dînd re­
zultate foarte bune la Bucureşti, Brad-
Viaduct etc.; metoda tăierii la rînd a
fost generalizată în parchetele posibi­
litatea 1960 — obţinînd prin aceasta
indici de utilizare a masei lemnoase
cu mult superiori faţă de indicii pre­
cedenţi : la sortimentul fag cu 45 la
sută, iar la stejar cu 76 la sută.
i f0
In ziua de 6 decembrie, la sec­
ţia ' preparate de carne şi con­
serve a întreprinderii regionale
tovarăşul Marin Vişan din par­
tea S.R.S.C. Bucureşti, a prezen­
tat în faţa muncitorilor secţiei,
conferinţa „Sarcinile educaţiei
comuniste a maselor populare in
lumina celui de-al lll-lea Con­
gres al P.M.R
m p------------ mmm.
4 pagini 20 bani
La fixarea proceselor tehnologice în
parchete, adoptînd soluţiile cele mai
adecvate şi economicoase, pierderile
de exploatare au fost reduse cu 2 la
sută faţă de nivelul planificat în 1960,
economisindu-se în telul acesta un vo­
lum de circa 850 m.c. masă lemnoasă,
care a tost' rezervat planului de pro­
ducţie pe 1961.
O atenţie deosebită s-a acordat şi
sortării judicioase a materialelor lem­
noase şi încadrarea riguroasă în pre­
vederile stas, aşa incit refuzurile din
partea beneficiarilor, atît sub aspect
calitativ cît şi cantitativ sînt foarte
mici.
Prin acţiunea de valorificare a ma­
terialelor lemnoase răspîndite prin
cem în circuitul economic un volum
de circa 4.000 m.c.
Buna organizare a procesului de
producţie a făcut posibilă obţinerea
unor însemnate reduceri la preţul de
cost al principalelor sortimente. De
exemplu, la buştenii de fag.^la fiecare
m.c. s-a obţinut o economie de 2,80
lei, la lemne de construcţii rurale 16
lei pe m.c., la lemn de foc 2,92 lei etc.
O contribuţie însemnată la obţine­
rea rezultatelor de mai sus au adus-o
muncitorii parchetului Gerfej, care
şi-au realizat ritmic planul de produc­
ţie şi unde s-a redus consumul de
material lemnos pentru instalaţiile de
scos şi apropiat cu 60 la sută. Exem­
plul personal al muncitorilor Mihai
Bindilă, Petru Bucurenci, Bîstruia
Petre etc., care lucrează cu grijă şi
răspundere în parchetul Gertej, meri­
tă să fie scos în evidenţă.
AUREL DANCIU
director al I.F. Baia de Criş
S® i Si f
Conferinţa a fost ascultată cu
mult interes de către muncitori.
F. NEDELCIU
şef de echipă
-3SS-
F ie r ve ch i p e n tru
Angajament depăşit
Tineretul din raionul Orăştie,
organizat în 218 brigăzi ute-
miste de muncă patriotică, a răs­
puns cu multă însufleţire chemării
oţelarilor din Hunedoara adresată
colectivelor de muncă din regiunea
noastră pentru colectarea fierului
vechi, angajindu-se să colecteze în ioanele Hunedoara, Petroşani, Alba
acest an 510 tone. Pînă la data de şi cei din oraşele Hunedoara şi f>
4 decembrie, ei au colectat şi pre­ Deva.
dat I.C.M. 548 tone fier vechi.
In această acţiune patriotică s-au
evidenţiat în mod deosebit tinerii de
la întreprinderile: F. 6. Orăştie,
U. M. Cugir, din comunele Geoa-
giu, Şibof, Beriu şi altele.
SABIN BĂ1EŞANU colectarea fierului vechi. De la în­
corespondent
Intr-o singură săpfămînă
Săptămîna trecută, 5.868 tineri
din regiunea Hunedoara au
participat la acţiunea de colectare
a fierului vechi. In această perioa-
e\ Muncitori fruntaşi
de la U. M. Cugir
• ION LANOEAJAN: In • Telegrame externe ’
Zori (fragment din romanul (pag. IH-a).
„Cordovanii“).
• Puternică solidaritate in­
O PETRE AGOPIAN : Aten­ ternaţională cu lupta dreap­
ţie valorificării folclorului lo­
cal I tă a poporului algerian.
® 5 ani de activitate rod­ • JOHN BERNAL condam­
nică pe tărimul artelor plas­ nă amestecul imperialiştilor
tice (pag. Il-a). în Laos.
® I. POP: Toată atenţia ® In Comitetul Politic al
O.N.U.
muncii de primire în partid.
° Plenara C.C. al P.C. Fran­
cez (pag. iV-a).
AcademloiaiîiiS sovietic
îrof. dr. i. F. ierbacev REMUS OLTEAN
oaspete al Institutului
de misie din Petroşani
în Valea Jiului a sosit, Ia in­ Comunistul Remus Ol-
vitaţia Institutului de mine Pe­ LL tean este turnător, şef de ^
troşani, academicianul sovietic f. brigadă în sectorul turna-
prof. dr. T. F. Gorbacev.
[ torii. Brigada condusă de
Oaspetele a vizitat mai multe el şi-a îndeplinit pla-
exploatări miniere, precum şi In­
stitutul de mine. în sala clubului l nul de producţie pe anul
Combinatului carbonifer Valea Jr 1960 cil o lună şi jumăta-
C te înainte de termen.
Jiului din Petroşani, academi­ I
cianul sovietic a vorbit în îafâ
cadrelor tehnice de la exploată­
rile miniere ale Văii Jiului, a
studenţilor de la Institutul de
mine şl a elevilor şcolii de mai­
ştrii mineri despre metodele de
exploatare a cărbunelui în bazi­
nul Kuznetk.
-SH-
Cu pianul anual îndeplinii
Victoria siderurgiştiSor hunedoreni
Ieri dimineaţă, siedrurgiştii de la C.S. Hunedoara au înre­
gistrat o mare victorie: îndeplinirea planului anual Ia producţia
globală pe întregul combinat. Succesul lor este rezultatul e-
forturilor susţinute pe care l-au depus în cursul acestui an pen­
tru sporirea continuă a indicilor de utilizare a agregatelor. Este membru de partid
Sub îndrumarea organizaţiei cje partid, colectivele de muncă l şi lucrează ca rectificator J
din secţiile combinatului au tradus în viaţă numeroase măsuri
L la sectorul maşini de cu- ]
tehnico-organizatorice ele mare eficacitate, au îmbrăţişat cu cu­
raj iniţiativele noi şi au tăcut drum larg tehnicii noi în pro­ C 'sut. El îşi depăşeşte nor- 1
ducţie. Drept urmare, furnaliştii au reuşit să depăşească indicii
L ma lunară de lucru cu 25- 1
de utilizare a furnalelor cu peste 30 kg. pe m.c. volum u til; 1
oţelarii, — indicii de utilizare a cuptoarelor cu peste 350 leg. tC 30 la sută.
1
pe m.p. vatră ; laminatorii de la laminorul de 800 mm. au de­
păşit indicii de utilizare a laminorului cu peste o tonă pa oră 1
ş.a.
']
Un succes de seamă au înregistrat siderurgiştii din Hune­ 1
doara anul acesta şi în direcţia reducerii preţului de cost. Eco­ 1
1
nomia suplimentară realizată de ei la preţul de cost în cele 11
luni care s-au scurs se evaluează la 22.275.000 lei. aJ
T-
Dublu
I
O telegramă sosită ieri la redacţie, Demn de remarcat este faptul că ]
informează că şi colectivul de muncă Fabrica chimică din Orăştie a înde­ ]
al Fabricii chimice din Orăştie a în­ plinit şi angajamentul anual la eco­ 1
deplinit planul producţiei globale pe nomii. Astfel, în 11 luni s-au realizat
anul 1960. Totodată, Ia F. C. Orăş- economii de 3.156.000 lei, cu 156.000 l,
tie- productivitatea muncii a fost rea- lei mai mult decît prevede angaja­
lizată în proporţie de 102 la sută. mentul anual. ifL nMI M ţ>'
%
- T S <' -
eco n o m ii AURICA CORDOŞIU
Utemista Aurica Corăo-
De la începutul anului şi pî­ folosirea din plin şi raţional a şiu, lucrează ca mezuitoa-
nă în prezent, cele 4 brigăzi de re în sectorul turnătorii.
tineret de la întreprinderea „Ce­ agregatelor şi prin reducerea în
ramica“ din Baru Mare au înre­ mod simţitor a consumului de j ţ Pa îşi depăşeşte norma de 1
carburanţi. La obţinerea aces­ I L lucru lunară cu 20-25 la )
gistrat o economie în producţie L sută.
în valoare de 12.300 lei, cu 5.300 tui succes, un aport deosebit
lei mai mult faţă de angaja­
l-au adus tinerii Vasile Necş, t f;
mentul iniţial. Acest succes a
fost posibil prin reducerea con­ Ion Ardeleanu, Sabina Ardelea-
tinuă a consumului de materii
prime pe tona de produs, prin nu, Margareta Pistol şi alţii.
PETRU SI?
corespondent
Acţiuni patriotice
îndrumaţi de cadrele didacti­ tice. Astfel, ei m colectat pînă
ce, pionierii de la şcoala e- acum 1.500 kg. fier vechi, au
lementară din Toteşti au între­ strîns peste 150 kg. castane şi
prins o seamă de acţiuni patrio- au scos şi sortat din pepiniera
de la Unciuc 35.000 puieţi de
frasin care au fost trimişi pen­
tru împădurirea terenurilor de­
o te la r ii gradate. IOAN MUNTEANU
In aceste acţiuni au muncit
Candidatul de partid
bine toţi elevii şcolii. In mod
t ioan Munteanu lucrează
deosebit s-au evidenţiat Dioni-
dă, ei au colectat peste 3.000 tone sie Sălăi, Axente Hîcă, Rozica L ca lăcătuş la sectorul ma-
fier vechi. Turc, Ioan Vulc şi alţii.
[ şini de cusut. El îşi ăepă-
De la începutul anului şi pînă în AXENTE MICLOŞONi
prezent, tineretul din regiunea noas­ [• şeşte lunar norma de lucru
tră a predat I.O.M.-ului circa 26.400 corespondent
tone metal. (_cu 20-25 la sută.
Fruntaşi în acţiunea de colectare I ft— J i— 1 1_7 i__t »- 1 v i 1— l v—y 1— ! \ —J
a fierului vechi sînt tinerii din ra­
Bntîlnirs c u c itito rii
^ Zilele acestea un grup de Gurabarza, Ţebea, Alba Iulia şi
scriitori, redactori şi colabora­ Ighiu.
Prin muncă voluntară t tori ai revistei „Luceafărul“, ne Ceilalţi scriitori, Al. I Şte-
vizitează regiunea în scopul par­ fănescu, Al. Şahighian, Miliu
ticipării la o serie de întîiniri cu Dragomir, Nina Casian, Cor­
Şi colectivul de muncă al fio- ^ cititorii, din centrele muncitoreşti nel iu Leu şi Constanţa Bu-
taliei din Zam, a organizat zea. vor participa la sim­
şi gospodăriile colective. pozioane organizate în centrele
anul acesta mai multe ieşiri pentru muncitoreşti Petrila, Petroşani,
O parte dintre aceştia, printre
care: Nicolae Tăutu, George Dan,
ceputul anului şi pînă în prezent,
muncitorii de aici au colectat peste Nicolae Stoian, Gh. Tomozei şî Lupeni şi Hunedoara.
9.000 kg. melal din care, 6.000 kg.
au fost deja predate I.O.M.-ului. Florenţa Albu, s-a întîlnit ieri Alături de scriitori oaspeţi, cu
cu elevii şi cadrele didactice din prilejui acestor întîiniri citesc
1ULIAN CRIŞAN^ din lucrările lor şi membri ai
Deva şi cu muncitorii de la U.M. cercurilor literare „Ion Slavici“
corespondent *> Cugir. In zilele următoare se
vor organiza şezători literare cu din Deva, „Minerul“ — Petro­
aceiaşi scriitori în localităţile şani şi „Flacăra" — Hunedoara.