Page 54 - 1960-12

pa ti 2 ui<c ,viu . :>(;ev /i L/SM .*’a : t Nr. 1801)

ZORI in •munca. C U V IN T U L Y A U -
şi ciut
Cind drumul spre victorii mi-a fost greu,
-fragm ent din romanul „Cordovanii“- In preajmia Iernii, cind însera­ Semnificative în acest sens Puteri mi-ai dat să-nving, Partid al meu!
sînt programele comune reali­
rea coboară mai devreme ca-n zate de ţăranii romîni şi ger­ „înalţă steagul roşu tot mai sus
Nici uşile nu le-am mai zăvorit în rînd: „lucrez ca să uit, nu pentru ma pentru totdeauna 1... Şi tu ştii cum alte anotimpuri, cluburile oră-' mani din Apoldul de Sus, pre­ Pe fronturile g rele!“ — tu mi-ai spus.
urma mea. Dimpotrivă, le-am 'că-s harnici Aţi înţeles, mă?«. Oa­ îi Ia n oi: planurile şi normele sînt şeneşti, căminele culturale sau zentate în Dobîrea, Amnaş, Gîr-
trîn.tit de perete, ca s-aud cum se duc menii rîdeau prosteşte. Li se părea că una cu faptele I... Altfel nici nu se colţurile roşii ale G.A.C. sînt vi­ bova, Miercurea şi Apoidul de „Duşmanului să nu te pleci!“ — mi-ai zis...
zăpezile şi cum vîjie apele. Am făcut glumeşte. Da’ el, sărmanul, nu cred poate, Laie 1 Ge crezi tu că ar fi zitate de tot miai mulţi iubitori Jos. împreună au putut fi as­ ...Cuvîntul tău în inimă l-am scris.
asta dinadins, ca să scap, să mă ştiu că glumea. Avea şi el durerea lui. venit tot satul după noi, dacă n-ar fi ai culturii. Unde există interes cultaţi ou acest prilej interpre-
eliberat intr-un fel, faţă de mine mă­ Da’ uite că acum s-o domolit şi s-o fost aşa ? N-ar fi venit !... tînd bucăţi muzicale ca „Haideţi ION DRĂGĂNESCU
pentru o activitate bogată, să­ cu toţi în gospodărie!“, împre­
car, de orice tulburare. N-a fost bine oblit. Ştii ce om de treabă s-o făcut? Ilie s-a oprit şi-a mai supt o gură : lile de lectură devin neîncăpă­ ună au fost văzuţi avînt:a,ţi în cercul literar „Flacăra“ — Hunedoara.
vîrtejul dansurilor populare, in-
însă nici aşa. Şi-atunci, dacă am vă­ Ţi-e mai mare dragu’ să lucrezi cu el. de vin. toare, formlaţille de artişti a- terpretînd textele brigăzii ar­
tistice de agitaţie în care sînt
zut că tot n-am nimerit-o, m-am dus S-o legat de gospodărie şi-şi poartă — Mai este .un hop, a spus el du­ matori îşi ţin cu regularitate re­ satirizate o serie de năravuri Cu vremea-mi scriu azi cartea...'
vechi sau jucând în piese care
în pivniţă şi mi-am adus un ulcior pă ce şi-a şters şi ; petiţiile, întrunind . toate ele­ demască elementele reacţionare
şi retrograde, duşmane ale tot
de vin. M-am aşezat apoi la masă şi-a netezit mus­ mentele talentate din localita­ ceea ce e înaintat şi frumos în
relaţiile dintre oameni.
şi-am început să beau de unul sin­ tăţile. Ăştia ai . tea respectivă. La o conferinţă Popas în amintire n-am mai făcut de mult,
Echipe mixte corale, de dan­ Să sorb un tîlc, o vorbă cu haz să mai ascult...
gur, fără nici o poftă. Vinul era bun, mei, tovarăşii mei, bine aleasă şi interes'ant sus- suri şi teatru asemănătoare S-aud : „Au fost odată furtuni iscate-n taină,
funcţionează şi pe lîngă cămi­ Ce-au învelit conace-n a flăcărilor haină...
dar pentru mine nu mai avea nici un mi-or spus că ne vi­ ţimită, participarea e asigura­ nele culturale din Cristur, Un-
gurei, Gîrbova siau Miercurea, Băiete,-a fost odată greu trai ou zile-amare,
gust. Mi se părea apos. II beam to­ ne un socotitor tă. La un film bogat în conţi­ bucurîndu-se de o largă apre­ Pocalul plin cu lacrimi şi biciul pe spinare
ciere. Aceste formaţii mixte sînt Cînd fluierul de jale doinea, cind holda grea,
tuşi, în silă, fără nici o tragere de- nou, unu cu pregăr nut, dacă e prezentat din timp întîmpinate cu multă dragoste Scăldată-n truda noastră, pe noi ne flămînzea,
în toate comunele unde prezin­ Cînd fără vreme pruncii se prăpădeau sărmanii,
inimă. Pe la al treilea sau al pa­ tire specială, cu şi într-c formă corespunzătoa­ tă spectacole. Cînd ne-ocărau boierii: „Zdrobiţi, scuipaţi golanii!
Cînd vatra îngheţată, ca jarul lie ardea,
trulea pahar am auzit o ciocănitură învăţătură adică! re, nu pot să lipsească specta­ Cînd în străfund de suflet mînîa clocotea...

in poartă. Am tresărit şi m-am dus M-am închinat şi am torii.

să deschid. tăcut, că eu, cînd Alături de români participă
La poartă l-am văzut în faţa mpa, mă­ a fost vorba să
merg la şcoală, n- cu elan la toate acţiunile oa­
runt, puţintel, cam gheboşat, cu că­ meni ai muncii de alte naţiona­

ciula ţuguiată, pe Ilie, pe ceteraşul sa­ am putut, că m u-, lităţi. Pe scenele căminelor cul­ Popas in amintire n-am mai făcut de mult...
tului. Ilie a intrat în casă cu cetera ierea asta a mea s-o turale din raionul Sebeş sau în
sub braţ şi a băut unul după altul temut să nu mă sălile cluburilor muncitoreşti din Cu vremea-mi scriu azi cartea, povestea i-o ascult,
vreo trei pahare de vin. Ulciorul s-a stric cumva!... Şi a- Valea Jiului, pot fi văzuţi ală­
golit repede şi eu m-am dus să-l um­ cuma uite că vine turi, înfrăţiţi în cînt şi muncă, I-ascult cîntarea nouă, cu zvon al bucuriei,
plu din nou. Gînd am venit în casă, ăsta din armată romîni, germani, maghiari.
l-am găsit cîntînd. Nu i-am zis nimic. şi-mi ia locul !... Cu freamătul de aur din leagănul cîmpiei,

Cu foşnetul pădurilor de sonde care cresc,

Am pus ulciorul pe masă, lîngă pa­ N-are nimic 1... Da- Cu clocot de oraşe ce azi întineresc;

hare, şi m-am tras la o parte, încet, că-i tînăr şl se pri­ Cînt doina bucuriei de măreţie plină

cu deosebit de multă grijă. Ilie nu J apa -cepe !... ţup“—o carte a celor miCCceînitrîdime nauzli în inimi, nu plînge şi suspină.
m-a mai luat în seamă. Se părea că Şi-apoi, ce înalţă recunoştinţă vie

drept să-ţi spun, m- » Acelui ce prin lupta-i ne-a scos din grea robie :

o tragănă mai mult pentru sine, par­ am săturat să tot cal­ Irimie Străuţ, autorul voluma­ a fost reeditată într-un tiraj de Prieten şi tovarăş, părinte bun şi trate —
că eu nici n-aş fi fost acolo. Mîna-i culez, să. socotesc şului pentru copii „Ţupa-Ţup“, peste 25.000 exemplare, fiind
tremura uşor. Iar arcuşul îi luneca recent apărut în librării, este pusă din nou la îndemâna mi­ Partidul, făurarul victoriilor to a te !
lin pe strune, înmlădiindu-se, legănîn- adică 1... cu toate bine cunoscut cititorilor noştri. cilor cititori. Iarăşi aceştia se
du-se. ¦Gîntarea se înfiripa în odaie mergea cum mer­ In ultimii ani el s-a afirmat pu- întâlnesc cu iepuraşul Ţupa- •tRADU SELEJAN
din ce în ce mai aspră, din ce în blioînd mai ales în revistele Ţup, cu. Doru-Căprioru, Moş
ce mai cutezătoare: gea, dar cu totaliză- pentru cei mici: „Cravata ro­ Martin Labă-grea, Riţa-Veveri- cercul literar „Minerul" — Petroşani
rile, cu adunările şie“, „Luminiţa“ şi „Arici-Pogo- ţa sau Burs’ueu-Năucu, petre-
Hei, lăi, lăi, lăv-lăi, măi nioi“. cînd clipe plăcute în tovărăşia
Hei, lăi, lăi, lăi-iăi, măi de la urmă adică, acestora. 5 ani de activitate rodnică
Fost-am tînăr ca fraga, mă, In 1957 a tipărit la Editura
Şi m-o-mbătrînit mîndra, mă... era un chin şi o Tineretului în primia ediţie car­ înţelegerea textului este în­
Fost-am tînăr ca frăguţa tregită de ilustraţiile vii ale
Şi m-o-mbătrînit mîndruţa...“. cinstea şi nu umblă cu nici un fel bătaie de cap de-ţi venea s-o iei la tea pentru şcolari mici şi pre­ Cleliei Ottone. pe tărtmul artelor plastice
de spiculaţii. fugă. N-are nimic 1 Am vorbit deja
Lotru stătea lîngă uşă, cu capul şcolari — „Ţupa-Ţup“, într-un Scrisă într-un stil vioi, pe un
sprijinit pe picioarele dinainte, lie a tăcut. A înghiţit de vreo cu Zaliaria lui Bulacu, mă ia el în ton intim, cald, la nivelul de în­ Cenaclul de arte din Petro­ au participat la o serie de ex­
tolănit. Asculta şi se uita lung la câteva ori î n . sec, apoi a pus brigada lui ca adjunct — ca ajutor tiraj de 31.000 exemplare. Micii ţelegere al celor cărora li se a- şani al Uniunii artiştilor plas­ poziţii pe plan interregional, re-
ilie. Eu stăteam deoparte şi murmu­ adică — nu de alta dar el o ajuns cititori au primit-o cu bucurie dresează, cartea Iul Străuţ s-a tici din R. P. R„ a împlinit de publidan şi chiar internaţional
ram in gînd vorbele trăgănării. Şi-o­ mina pe cetera, şi-a potrivit-o sub băr­ cam cimpăgit în ultima vrem e!... Ge dovedit a fi un prieten iubit al curînd 5 ani de activitate. Crea­ (Moscova — 1957, Ledpzig —
dată cu vuietul dezprimăvărării de-afa- bie, îndelung, a luat arcuşul şi l-a şi l-au însoţit pe iepuraşul Ţu­ celor mai tineri oititori. ţie specifică a regimului de de­ 1958, Riga — 1959, Helsinki şi
ră, pătrundeau în odaie şoapte şi stri­ trecut uşor peste strune, odată-n sus să-i fa c i!,.. Războiu’, prizonieratu la pa-Ţup în toate peregrinările mocraţie populară, această uni­ Veneţia 1960).
găte vechi. O auzeam şi-o simţeam şi odată-n jos. .!Apoi l-a împins iarăşi G. CLEMENTE tate de artă şi-a îndeplinit în
pe Parasca lîngă mine, în apropiere. în sus, pe neaşteptate, cu o zîcnire nemţi 1“... sale din pădure, în căutarea to­ bună măsură rolul pentru care Cele mai frumoase realizări,
Auzeam cîntările şi strigătele de la scurtă. Lampa a tresărit şi Lotru a De vreo citeva ori m-am dus şi am a fost creată — formiarea, edu­ au fost obţinute de artiştii plas­
nunta ei. Auzeam un plînset tremu­ ridicat numaidecit capul, înfiorat. Iile cului pe oare şi l-a pierdut cînd carea şi dezvoltarea gustului tici din Petroşani în domeniul
rător şi-mi venea să sfarm tot ce era a început să cînte, cu mînie şi cu dra­ umplut ulciorul şi tot de atîtea ori pentru arta socialistă, pentru graficei, a linogravurii, xilogra­
în jurul meu. N-o făceam însă, pen­ goste. L-am ascultat un timp încurcat, 1-am golit. înainte de a pleca, Ilie se întorcea de la şcoală. frumos, a oamenilor muncii din vurii (gravură în piatră) şi- a-
tru că înţelegeam vag de tot că de apoi m-am pomenit şi eu murmurînd m-a bătut părinteşte pe umăr, cu în- Ca o dovadă a preţuirii de Valea Jiului. Creat de. un mă­ quaforte (gravură în metal).
vorbele ştiute: nunchi de tineri absolvenţi ai
găduinţă şi cu înţelegere. care s-a bucurat această Carte institutelor de arte plastice din „Secretul“ acestor subcese stă
Hei sură, la măsură, — Are să fie bine, Laie, are să tie Cluj şi Bucureşti, cenaclul a cu­ în faptul că lucrările realizate
Cordovan cu ţundră sură prins în activitatea sa şi o se­ de membrii cenaclului au fost
bine !•.. rie de acţiuni ou caracter de inspirate în marea lor majori­
masă, ca organizarea de expo­ tate din realităţile cele mai
ION LANGRAJAN ziţii periodice la Petroşani, Lu- semnificative ale vieţii mineri­
peni, Aninoasa, Petrila, pre­ lor din trecut şi prezent, avînd
acum înainte s-a terminat cu sfăr- zentarea unor lecţii publice pe ca figură centrală chipul co­
tema realismului socialist (Pe­ munistului, omul cel miai înain­
Atefifee valorificării folclorului locamatul şi că va trebui, vrînd, nevrînd, troşani şi Lupeni), înfiinţarea tat al epocii noastre.
Lotru s-a apropiat şi s-a lipit de şi conducerea unor cercuri de
artişti amatori pe lingă cluburi Intre cei mai activi artişti
să fiu om ca oamenii şi să umblu pe piciorul meu. L-am mîngîiat pe creştet (Lupeni, Petrila, Bărbăteni, A- plasticieni din Petroşani se nu­
ninoasia, Casa pionierilor-Petro- mără I. Mlatyas, C. Fodor, E.
altfel de poteci. şi am continuat cîntecul, murrriurîn- Dansul popular rominesc şi-a ce dar&uri, apoi trec la culege­ de la oraşe şi sate. In cadrul a- şani), realizarea unor albume de Nagy, V. Szilveszter, S. Băiaşu,
„Are să fie mai bine pînă la urmă, du-1 încet. Nu mă mai uitam la Ilie găsit admiratori în cele mai în­ rea propriu zisă. cestui concurs se recomandă va­ creaţii originale inspirate din G. Szilagyi, Frieda Imling-Fo-
şi nici nu mai ascultam suspinele depărtate colţuri ale lumii. An­ lorificarea folclorului focal, toc­ viaţa minerilor („Lupeni 1929- d'or, A. Szlamka, E. Bianu şi
îmi spuneam eu, încurajîndu-mă. Are subţiri ale ceterii. Cîntam cîntecul samblurile de dansuri proiesio- Pentru instructorii formaţiilor' mai pentru faptul că o serie de 1959“, editat de E.S.P.L.A.) etc. alţii.
să fie b in e!... Se duc zăpezile şi se nostru, al Cordovanilor, şl de fieca­ niste, create în anii regimului de dansuri dintr-o anumită re­ zone folclorice sînt aproape ne­ Paralel cu activitatea pe plan
zvîntă hotarul... şi pămîntu’ o să ră- re dată cînd rosteam o vorbă şi un de democraţie populară, au dus giune a ţării nu se ridică ase­ cunoscute marelui public. local, membrii acestui cenaclu Iată mai jos una din creaţiile
mînă cum îi mai bun de lucru!...“. ghiers, mi se părea că înghit lacrimi faima lui in China, R. P. Mon­ menea probleme. Ei sînt tot tim­ lui Victor Szilveszter'din albumul
îngheţate. golă, India, Franţa, Anglia, Ita­ pul în mijlocul folclorului local, Punerea în repetiţii a dansu­ editat de E.S.P.L.A. Clişeul re­
Gînd s-a desprins arcuşul de pe lia şi multe alte ţări. întîlnindu-1 la hora satului, la rilor din alte regiuni ale ţării, prezintă linogravura „Construc­
strune, am tresărit şi m-am uitat mi­ După un timp, Ilie m-a oprit. diferite manifestări cultural-ar- fără să se ţină cont de posibi­ tori
rat la Ilie. îmi părea rău şi nu — Măi, Laie, mă 1 Maeştri coregrafi ai ansam­ lităţile materiale (realizarea
ştiam de ce. Gîntecul umpluse pînă a- Atîta mi-a spus. blurilor de dansuri populare şi- tistice, la anumite sărbători. O costumului), va duce la ore de
tunci odaia, o trezise. Acum toate e- Pe urmă şi-a umplut iarăşi paharul. au tăcut ,o preocupare de bază mare greşală fac mulţi instruc­ energie pierdută din partea in­
rau la fel ca mai înainte. Şi eu eram — Bea, Laie 1 Bea şi nu fi necăjit! din valorificarea folclorului. Ei tori care tratează cu indiferen­ terpreţilor.
la fel de singur. se deplasează în diferite re­ ţă bogăţia folclorului local, pre­
A m băut şi apoi ne-am luat cu giuni pentru a culege dansul ferind să pună în scenă dansu­ Aducerea pe scenă a creaţiei
Ilie a pus mîna pe ulcior şi a um­ vorba şi am ajun,s din una-n rile din alte regiuni ale ţării. populare coregrafice şi muzica­
plut paharele. alta la sat şi la înscrierea oamenilor şi muzica, ca apoi să întoc­ le locale cit şi prezentarea au­
în gospodărie. Această situaţie dăinuie şi în tentică a costumului popular es­
— Hai să mai bem, Laie 1 mească scenariul cu ajutorul regiunea Hunedoara. De pildă, te o datorie de onoare a fiecă­
Am luat paharul şi l-am băut încet. — Las că-i bine, frate Laie ! Ii bi­ echipele de dansuri ale cluburilor
Ilie mi-a mai pus unul. L-am băut şi

pe acela. ne, ascultă a ici!... Pentru primăvara mijloacelor coregrafice. Pentru din Călan, Simeria, Gurabarza rei formaţii de dansuri populare.

— Poftă n-am, tete Ilie, da. beau asta care vine avem nişte planuri gro­ aceşti oameni, culegerea de şi ale Casei raionale de cul­ Fiecare instructor trebuie să se
zave. Ce-o fost pînă acuma-i nimica, tură din Haţeg, formaţii bine
¦şi eu ca să mai uit... să ştii 1... Poate că ai auzit şi tu... jocuri ridică o serie întreagă de închegate, cu tradiţie, promo­ transforme într-un cercetător
Ilie a pus cetera la oparte, apoi s-a Nu se poate să nu fi auzit!... Am probleme. Ei vin întîi pentru de­ vează cu mai puţin curaj dansu­ neobosit al folclorului focal, tre­
ieşit la liman şi la lărgimea de acu- pistarea celor mai caracteristi- rile inspirate din folclorul fo­ buie să găsească în permanen­
aplecat către mine :: ţă forme noi de prezentare a
— Aşa zicea şi Simion într-un

cal. Intru „apărarea“ acestei po­ dansului, păstrînd însă caracte­
ziţii, instructorii au găsit „mo­ ristica jocului popular local.
Cercul literar „Livra Eefeream “ tivarea“ că majoritatea dansu­
p®aie s㮺l lă r g e a s c ă , a c t i v i t a t e a rilor din regiunea noastră sînt Casele de cultură, cluburile
prea „lente“, nu au virtuozitate sindicale, căminele culturale, şi
formaţiile artistice ale diferite­
etc. lor întreprinderi, trebuie să-şi

Intr-adevăr, folclorul din a- alcătuiască de pe acum reper­
Cercul literar din Orăştie, laborare cu compozitorul local de-ajuns pentru a vedea că nu ceastă parte o ţării este lent, dar toriul pe anul 1961 pentru ca
e tocmai aşa. In acest cerc ac­ tocmai în aceasta constă speci­ prima iază a celui de-al Vl-lea
care poartă numele romancie­ Ioan Popa.
rului Liviu Rebreanu, se situ­ Sectoarele mai slabe ale mun­ tivează numeroşi elevi care ficul zonal, care, dacă este bine concurs al echipelor artistice de
scriu versuri sau mici încercări înţeles şi pus în scenă după re­
ează printre cercurile ou activi­ cii de creaţie, după cit se vede de proză cu sclipiri de talent. gulile coregrafice, este plăcut. amatori, să găsească aceste for­
Oare nu e păcat să nu fie va­ Trebuie să se tacă diferenţa în­ maţii în plină desfăşurare a ac­
tate bună din regiunea noastră. sînt tocmai cele mai importan­ lorificate şi dezvoltate aceste tre „lent." şi „plictisitor“. Cele tivităţii lor.
sclipiri, prin atragerea elevilor mai dinamice dansuri devin
După cum cele din Hunedoara, te, care contribuie mai mult la amintiţi spre activitatea cercu­ plictisitoare dacă dansatorii vor PETRE AGOP1AN
lui Casei raionale de cultură ? repeta tot timpul aceeaşi figu­
Deva şi Petroşani se remarcă apropierea de viaţă a creatori­ Tot aşa pot fi ajutaţi să-şi lăr­ ră. Pentru ca un dans să nu tie metodist principal, Gasa regională
gească aptitudinile şi unii mun­ plictisitor atunci cînd este pre­ a creaţiei populare.
prin realizări din domeniul poe­ lor literari. E vorba de secto­ citori de la întreprinderile din zentat în scenă, instructorul are
oraş sau ţărani muncitori din datoria să uzeze de toată fan­ V
ziei şi prozei, închinate munci­ rul poeziei şi mai ales cel al satele apropiate, îndrumîndu-i tezia sa pentru ca desenul dan­
torilor, multe slujind ca texte prozei, care, prin genul scurt să creeze mai ales în vers popu­ sului să tie variat şi plăcut. Va­ Lumina în amurguri
lar sau pe linia poeziei narati­ rietatea de jocuri din această re­ In becuri a-nflorit,
de programe pentru brigăzile (schiţe, portrete, reportaje, foi­ giune, permite punerea în scenă Primind la gît şiraguri
ve folclorice. a unui ciclu de dansuri locale Sătucului iubit...
artistice de agitaţie, tot aşa cer-* letoane etc.), poate contribui De asemenea pot fi atraşi la de o înaltă ţinută artistică.
cui literar din Orăştie a înre­ operativ la dezbaterea unor pro­ Şi satul seînteiasă
gistrat în oreaţia membrilor săi bleme actuale, fiind şi mai uşor activităţile cercului culegătorii Instructorii de dansuri din re­ Sub ploaia de lumini,
giunea noastră sînt chemaţi să De parc-ar fi amiaza
succese în ceea ce priveşte scri­ de publicat. de folclor, destul de numeroşi valorifice folclorul local, să-l e- Cu soare în grădini...
erea de texte pentru muzică şi Nu trebuie, desigur, să se în această localitate cu tradi­ videnţieze şi să formeze un re-
mai ales a unor studii literare. creadă că n-ar fi utilă munca ţie culturală. Tn acest fel se pertoriu bogat cu aceste dan­ Iar bucuria clipei
In această privinţă se pot a- ele cercetător literar. Dimpotri­ poate ajunge la o activitate suri. Se-nalţă pe pămînt...
minti studiile semnate de I. vă. ea este utilă şi aduce sa­ mult lărgită a cercului literar .Sub razele luminci
Dumitru în „Luceafărul“ intitu­ tisfacţii cercetătorului. „Liviu Rebreanu“ din Orăştie In curînd va începe cel de-al Răsună joc şi cînt. I
late : „Analiza literară şi ana­ Dar există păreri în cercul li­ —• mai variată, mai bogată în Vl-lea concurs al echipelor artis­
liza gramaticală“ s'au „Analiza terar din Orăştie că în oraş şi conţinut, mai strîns legată de tice de amatori, la care vor par­ ION MAR1NESCU
gramaticală şi stilistică“, eseul împrejurimi n-ar fi elemente realităţile zilelor noastre. ticipa toate formaţiile artistice
nrofesorului I. Iliescu închinat talentate, care să-şi canalizeze satul Ghitid
lui Ioan Budai-Deleanu cu pri­ puterea de creaţie în sectorul I S.
lejul împlinirii a 200 da ani de prozei, teatrului sau poeziei.
la naşterea sa, precum şi tex­ Dacă s-ar cerceta numai revis­
tele de brigadă întocmite de ion ta internă a cercului „Mihail
Popa-Stănileşti sau libretele lui Eminescu“ de la Şcoala medie
Eugen Panou, realizate în co­ mixtă din localitate şi alr fi