Page 57 - 1960-12

Cu planul anual îndeplinitPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ:

Direcţia regională a economiei forestiere

Anul XII. Nr. 1861 D um inică 18 d ecem b rie 1960 4 pagini 20 bani îndeplinirea planului de pro­ forestierii din regiunea Hune­
ducţie cu mult înainte de ter­ doara şi în ceea ce priveşte re­
men de către colectivele de mun­ ducerea preţului de cost. Astfel,
că ale unităţilor forestiere din ei au realizat sarcina de redu­
Baia de Criş, Orăştie, Hunedoa­ cere a preţului de cost pe în­
ra şi Sebeş, a făcut posibil ca tregul an în numai 9 luni.
zilele trecute să fie realizat in­
dicele producţiei globale pe a- De asemenea, Direcţia regio­
nul în curs pe întreaga Direc­
ţie regională a economiei fores­ nală a economiei forestiere a
tiere.
realizat în acest an beneficii
Succese de seamă au obţinut
peste plan in valoare de 1.750.000

lei.

înşiruirea organelor noi ŞTIRILE ZILEI La I. M. Ghelar

alese »sarcină de mare In cursul zilei de ieri şi-au în­ şurarea unei însufleţite întreceri
deplinit planul anual de pro­ socialiste între brigăzi, sectoa­
răspundere In re p a ra fie eapifaiă Ariana Kunner, iar scenografia de ducţie şi miinerii din Ghelar. re şi pe profesii.
Giga Lupu-Scorţeanu. Factorii principali care au dus Minerii din Ghelar au înre­
In raportul pre­ ANDREI CERVENCÖVICI evidenţă lipsurile Recent, la termocentrala Gura- la obţinerea acestui succes gistrat realizări frumoase şi în
zentat de tov. Gh. ce s-au manifestat barza a intrat în reparaţie capita­ Astăzi are loc al doilea specta­ sînt organizarea tot mlai bună .direcţia reducerii preţului de
Gheorghiu-Dej la secretar al Comitetului regional în activitatea unor lă cazanul nr. 3. Lucrarea se exe­ col al premierei. a muncii, introducerea cu curaj cost. Numai la sectoarele Vadul
Congresul al l II-lea organizaţii de par­ cută pentru mărirea siguranţei de a tehnicii miniere noi, aplica­ Dobrii şi corpul nou s-a econo­
P.M.R. funcţionare şi îmbunătăţire a in­ D. CAPITANU rea metodelor de exploatare de misit pînă în prezent material
dicilor tehnicd-economici ai caza­ mare productivitate şi a iniţia­ lemnos în valoare de circa
nului şi implicit ai centralei. corespondent
tivelor noi în producţie, desfâ- 130.000 lei.
Brigada condusă de comunistul CcnsfăSuire cu cefăienii
Ştefan Grăciun, căreia i s-a în­ :ir :
credinţat reparaţia, lucrează intens In scopul îmbunătăţirii deservi­
al P.M.R. se spune: „In lupta pentru tid din diferite sectoare din cadrul ra­ la schimbarea complectă a preîn- rii populaţiei, cooperativa meşte­ 158 movafii — 9 milioane Iei economii Valentin Forte, strungar la
desăvîrşirea construcţiei socialiste, creş­ ioanelor şi oraşelor, pentru a fi cunos­ călzitor'ului de aer, la refacerea şugărească „Moţul“ din Brad a î. M. Ghelar, îşi depăşeşte lună
zidăriei armăturilor, morilor de organizat zilele trecute o consfă­ De Ia începutul anului şi pînă în nedoara, se evaluează la 9 milioane de lună norma în medie cu 20
te în măsură şi mai mare rolul con­ cute şi lichidate. cărbune şi a ventilatoarelor de aer tuire la care au participat peste la sută.
ducător al partidului în întreaga acti­ In noile organe majoritatea tovară­ şi gaze. 200 de cetăţeni. Gu acest prilej, prezent, la cabinetul tehnic al C.S. lei pe an.
vitate de stat, economică şi social- mai mulţi cetăţeni au făcut o sea­ Hunedoara au fost făcute 445 propu-
culturală. Punînd în centrul întregii şilor din vechile birouri au fost rea- Brigada şi-a propus ca toate lu­ mă de propuneri pentru îmbunătă­ neri de inovaţii. Din acestea, 158 sînt C. G H E O R G H IU
munci de partid lupta pentru îndeplini­ leşi, avînd o bogată experienţă în mun­ crările executate să fie de bună ţirea deservirii în viitor. In con­ aplicate, iar 240 sînt în faza de ex- inginer
rea obiectivelor planului de 6 ani, fie­ ca de partid. In acelaşi timp au fost calitate şi să respecte termenul de tinuarea consfătuirii a avut loc o perimentare.
care organ şi organizaţie de partid tre­ aleşi şi comunişti care n-au avut pînă dare în folosinţă a agregatului. SSS:
buie să elaboreze măsurile organiza­ acum funcţii în birourile organizaţiilor paradă a modei la care au fost
torice cele mai potrivite, să orienteze de bază, dar care au dat do­ Din creditele acsrdlafe Printre cele maî importante inova­ C U N O ŞTIN ŢA
vadă de mult spirit de iniţiativă în prezentate mai multe modele de ţii aplicate se numără: o maşină au­
de sseî confecţii, îmbrăcăminte şi încălţă­ tomată pentru încărcat cilindri de la­

munca de partid şi de masă spre în­ activitatea politică şi obştească şi s-au Pentru dezvoltarea continuă a minte pentru sezonul de iarnă. In minoare prin sudură, supraîncărcarea
sectorului zootehnic, statul a acor­ cuptorului nr. 4 de la O.S.M. nr. 1,
făptuirea sarcinilor ce-i revin“. In afirmat ca buni organizatori şi îndru­ dat în acest an, pînă la 1 decem­ încheiere a rulat filmul „O întîm- reducerea timpului de reparaţie la cald Era după-amiaza. strungar fruntaş în nat responsabilul
brie, gospodăriilor agricole colec­ plare extraordinară“, şi de ajustare între şarje la O.S.M. In uzină lucra producţie, este unul cabinetului tehnic.
faţa organelor şi organizaţiilor de par­ mători ai maselor. In cadrul instruc­ tive din regiunea noastră credite nr. 2, perfecţionarea acţionării conu­ schimbul doi. For­ dintre elevii buni
în valoare de f0.d21.000 lei. Din H. POPA rilor la furnalele 1—4 şi altele. fota oare domnea în din clasa a iX-a se­ Seara am intrai
tid stau sarcini de mare răspundere tajelor trebuie să se pună un mare ac­ sumele primite drept credite, gos­ secţii, ca şi zgomo­ rală. la biblioteca raio­
podăriile agricole colective au corespondent Economia totală ce se realizează tul maşinilor îţi dă­ nală. Am vrut să a-
pentru înfăptuirea cu succes a sarci­ cent pe sarcinile şi atribuţiile secreta­ cumpărat 2.319 vaci de lapte, 105 prin inovaţiile aplicate la C.S. Hu- deau însă impresia Am trecut apoi pe flu cine a citit cele
viţele, 220 scroafe şi 9.851 oi. că ai intrat in uzi­ la comitetul U.T.M., mai multe cărţi.
nilor planului de stat pe anul 1961. rului organizaţiei de bază, ale loc­ ¦Dansurile' populare ro-: nă în orele de vîrf unde m-am interesat
mineşti şi-au cucerit o bine din schimbul de di­ de activitatea brigă­ — Iţi arăt ime­
îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor ţiitorului său şi a celorlalţi mem­ meritată faimă pentru fru­ mineaţă. Aceasta în­ zilor utemlste de diat fişa celui mai
museţea lor. seamnă că în uzină, muncă patriotică. activ cititor al bi­
de partid, perfecţionarea stilului şi bri din birou. In expunerile cum Mi-am notat în car­ bliotecii noastre —
Iată, în fotografie, echi­ toate schimburile net numărul orelor mi-a spus bibliote­
metodelor lor de muncă, generalizarea sînt cele despre respectarea nor­ pa de dansuri populare a muncesc intens. E de muncă patriotică cara.
clubului „Siderurgistul“ drept că uzina şi-a efectuate de brigăzi:
experienţei pozitive în munca acestora, melor şi regulilor vieţii interne din Hunedoara, executind îndeplinit sarcinile 19.4-50. S-a muncit N-a apucat însă
un frumos dans din Oaş. de plan pe anul 1960, şi în curtea uzinei să-mi arate fişa,
depinde în mare măsură de modul în de partid, planificarea şi organi­ însă aceasta nu a şi pe şantierul de cînd în bibliotecă
demobilizat colecti­ construcţii. M - am şi-a făcut apariţia
care se face instruirea noilor organe zarea muncii, pregătirea adunărilor vul uzinei, ci, dim­ bucurat cînd am a- un tînăr. Nu-i cu­
potrivă, l-a însufle­ flat că tînărul Mol­ noşteam. Aveam in­
de partid alese. Acţiunea de instruire generale, repartizarea de sarcini con­ ţit In muncă. Fieca­ dovan a prestat ce­ să impresia că-1 mai
re muncitor se stră­ le met multe ore de văzusem. Dar unde,
a noilor birouri ale organizaţiilor de crete membrilor şi candidaţilor de par­ duieşte să obţină în muncă patriotică. în oare secţie a uzi­
aceste zile realizări Cînd însă, la cabi­ nei ?
bază a început în majoritatea raioane­ tid, organizarea şi controlul îndepli­ Ă 100-a premieră pe măsura sarcini- netul tehnic, mi s-a
lor şi oraşelor regiunii şi ea se află în nirii sarcinilor, primirea de noi mem­ Icr de plan pe anul spus că printre ino­ — Bine că veaiişi,
plină desfăşurare. bri şi candidaţi de partid şi educarea Ieri, 17 decembrie, Teatrul de 1961. vatorii uzinei se nu­ Nicule I îl întâmpină
acestora, respectarea regulilor eviden­ stat „Valea Jiului“ a prezentat a mără şi utemistul bibliotecara. Tovară­
In faţa noilor organe de partid a- ţei de partid, munca cu activul fără 100-a premieră cu piesa „Scurtă Am stat de vorbă Moldovan. nu m-ârh şul vrea să cunoas­
lese se pun sarcini sporite pentru pe­ convorbire" de Valentina Levi- cu muncitorii frun­ măi mirat. Mă aş­ că pe cel rniai a ctiv
rioada ce urmează. Ele trebuie să or­ dova. taşi. Am aflat mul­ teptam parcă să-l cititor al biblir-î ?eii
te lucruri interesan­ găsesc nrintre ino­ noastre. Faceţi cu-
ganizeze şi să conducă astfel munca de partid, conducerea de către organi­ Distribuţia spectacolului cuprin­ te. Cu un singur vatori. Aceasta însă npştinţă I
de actorii: Elena Golumbeanu, Ja- muncitor n-am pu­ mi-a mărit curiozi­
de partid încît să asigure îndeplinirea zaţiile de partid a organizaţiilor de na Gosta, Elisabeta Belba, Nico- tut sta de vorbă: tatea să-l cunosc. — Moldovan.
tuturor sarcinilor planului de stat pe masă, organizarea şi conducerea învă- letta Oancea, Maria Iordache, tînărul Nicolae Mol­ Dar cum ? Tînărul din faţa
anul 1961, întărirea economico-organi- ţămîntului de partid, a muncii politice Paula Enăchescu, Alex. Jeles, A- dovan. Lucrează în mea nu era altul de-
zatorică şi lărgirea sectorului socialist şi cultural-educative de masă etc., este lex. Zecu, Mircea Zabalon, Dumi­ schimbul de dimi­ — Treci matale pe cît strungarul Nico­
al agriculturii, traducerea consecventă tru Drăcea, Dan Gibescu. neaţă. După-amiaza lae Moldovan a că­
este la şcoală. Ni- la p'anoul de onoa­ rui fotografie o vă­
în viaţă a obiectivelor stabilite de cel necesar să se pună accentul pe lipsu­ Regia artistică este semnată de eolae M o l d o v a n , re şi-i vezi fotogra­ zusem la panoul de
A/>vVV\-VVAAAA •'V fia — m-a îndem­ onoare.
de-al III-lea Congres al partidului, a rile care s-au manifestat, datorită ne-
sarcinilor trasate de hotărîrile plenarei respectării instrucţiunilor şi a indica­ Unde mergem, astăzi? C. VISINARU
C.C. al P.M.R. din 31 octombrie—1 ţiilor date, să se scoată la iveală ex­
noiembrie a. c. şi a celorlalte hotărîri perienţa pozitivă şi să fie generalizate * Dimineaţă, la orele 10, în va avea loc faza raională a bri­ IN RÎND CU SA TUL.
ale partidului şi guvernului. metodele bune de muncă ale unor bi­ sala clubului „11 Iunie" din Că- găzilor artistice de agitaţie, so­
rouri ale organizaţiilor de bază. De a- lan, iar după-amiază în sala liştilor vocali şi instrumentişti. | 0~|A ^ aproape o jumătate de mereu şt colectiviştii se bucu- ceasta el îl îndemnă: „Ce mai
Comitetele raionale şi orăşeneşti de semenea să se explice modificările şi clubului „Filimon Sîrbu“ din Si- La această fază participă concu­
partid, care au sarcina şi conduc di­ complectările aduse unor prevederi ale meria, tov. lector universitar renţi din comunele Baia de Criş, l l j r ceas, Ioan Dăncilă se rau de o viaţă tot mai îmbel- stai pe gînduri, mâi Ioane, in­
rect acţiunea de instruire, trebuie să statutului care au fost aprobate de cel Gheorghe Popescu din Bucureşti, Luncoiul de Jos, Luncoiul de
aibă în vedere că scopul acestor ins­ de-al III-lea Gongres al partidului, va prezenta conferinţa „Progre­ Sus, Băiţa, Ţebea. Blăjeni şl Bu- tot plimba de colo, colo, prin şugată. tră in colectivă! Nu vezi că
tructaje este de a înarma birourile or­ pentru cunoaşterea, însuşirea şi apli­ sul tehnic şi avîntul economiei ceş.
ganizaţiilor de bază cu prevederile ho- carea lor în viaţă. naţionale în ţara noastră". casă, urmărit de privirile în- mun a avuţ ţnC(i un singur îi greu ? Pune şi tu o-
tărîrilor partidului şi guvernului, cu ® Consiliul orăşenesc U.C.F.S.
sarcinile actuale ale muncii de partid, De asemenea, expunerile privind sar­ ® Filiala regională S.R.S.C., Deva organizează începînd de trebătoare ale neveste-si. prilej să se convingă de supe- ăată piciorul în prag şi lea~
cu metodele de muncă cele mai eficace cinile organizaţiilor de partid din în­ în colaborare cu secţia învăţă- la orele 10 mai multe competiţii
şi să generalizeze experienţa pozitivă treprinderile siderurgice, industria ex­ mînt a Sfatului popular orăşe­ sportive de masă. In sala trus­ Da ce-ai, bărbate, de nu- rioritatea muncii în gospodă pădă-te de cele vechi!“
a organizaţiilor de bază. Acest instruc­ tractivă, construcţii, transporturi, in­ nesc Deva, organizează la orele tului minier va avea loc o com­
taj trebuie să aibă un caracter educa­ dustria locală, comerţ, instituţii, din 10 în sala şcolii medii Decebal petiţie de tenis de masă care se ţi mai găseşti astîmpăr ? îl îs- r2-a colectivă. Din cauza timpu- e atunci, Dăncilă nu mai
tiv, să contribuie la aprofundarea prin­ gospodăriile agricole de stat, din din localitate, o consfătuire cu va desfăşura în cadrul Sparta-
cipiilor leniniste ale muncii de partid, S;M.T. şi gospodăriile colective etc. cetăţenii, cu privire la eclipsa de chiadei de iarnă a tineretului. De codi ea. Ori eşti beteag? iui nu ţ Qcmai prielnic, anul a- cunoscuse liniştea. Aces­
să combată lipsurile şi să ajute noile bi­ trebuie făcute diferenţiat pentru fiecare soare care va avea loc în 15 fe­ asemenea, va avea loc un con­
rouri să rezolve în mod competent toate domeniu de activitate în parte. bruarie 1961. Cu acest prilej, curs de popice la popicăria din oan ridică posac din umeri. Cesta recoltele n-au fost prea ta era motivul pentru care In
problemele activităţii organizaţiilor de tov. lonescu Pană, cercetător strada M. Eminescu, un concurs Se opri în dreptul ferestrei şi bogate. Dar recoltele culese de seara aceea, nu-şi mai găsea
bază de pe poziţii profund partinice. Expunerile trebuie făcute de către ştiinţific, va vorbi despre acest de lupte libere în sala şcolii me­ privi cum orătăniile, fugărite colectivişti, de pe fiecare hec- astîmpăr. Se depărta de fe­
membrii birourilor comitetelor raionale fenomen. dii „Decebal“ şi un concurs de ăe picurii^ mari de ploaie ce ţar^ ţ0ţ întreceau cu 5-600 kg. reastră şi începea din nou să
Atingerea acestui scop depinde în şi orăşeneşti de partid şi de activişti şah în sala casei de cultură a ncepuseră să cadă, îşi căutau griu. cu 6-800 kg. porumb, cu
mare măsură de preocuparea birourilor bine pregătiţi, cu experienţă, pentru a • In sala căminului cultural sindicatelor. loc pe sub spînăttudl, epoarri4t.eî,n i-nşuurră-. 3„-4.,.000 kg. cartofi pe cele se plimbe prin încăpere.
comitetelor raionale şi orăşeneşti de asigura o instruire temeinică şi ca­ din Baia de Criş, raionul Brad n Glnăurile-i — Aprinde focul şi fă mîn-
partid pentru mobilizarea la şedinţele litativă a noilor birouri ale organiza­ strtnse de individuali. Cu toa-
de instructaj a tuturor membrilor bi­ ţiilor de bază. mă cu vreo 8 ani care, — îi spuse neveste-si.
rourilor organizaţiilor de bază, de răs­
punderea şi grija cu care se întocmesc Cu prilejul instructajelor, un mare Ori, mai bine...
programele de instructaj, de calitatea accent trebuie să se pună pe ridica­ | | T ra 3^ua (^e ^ martie, ^CL sf-rddania sa, de pe cele 3 Maria se aşeză pe un scău­
expunerilor şi a discuţiilor. In cadrul rea rolului conducător al organiza-

instructajelor trebuie să se scoată în (continuare in pag. i a ) l f~ anul 1952. Zi de neuifat nel. Scăpară un chibrit şi-l a-

pentru satul Cîlnic din raionul Din carnetul propie de vreascurile mărunte
Sebeş. 17 familii de ţărani mun­ aşezate cruciş în sobă. Se ri­

citori, romîni şi saşi laolaltă, reporter dică apoi şi începu din nou :
au pornit atunci pe calea a- — Da’spune odată omule, ce

rătată de partid, întemeind o ha. cultivate cu griu, porumb, ai. ? Ce te frâmîntă atîta? Par­
gospodărie colectivă. Ioan Dăn­ cartofi ş. a., Ioan Dăncilă nu că ţi s-au înecat corăbiile !
cilă nu se număra printre ei.
— De cit ai întreba atît, mai
„Ce-mi trebuie mie colectivă ? s~a a^es cu 1-1-100 leg.
aicea el. Am aproape 5 hectare Uriu, circa 1.000 kg. porumb şi bine te-ai îmbrăca să mergem
de pămînt ? Am ! Am cu ce le cu 3-400 kg. cartofi. Cu totul
pînă la Krampultz, preşedin­
munci ? A m ! O să fiu eu în a^ele au fost clştigurile lut tele.
stare să mă descurc şi fără
colectivă! Parcă-i văd că nu ^rsu. Simîon Uslcat şi ale Maria, care bănuia ce îl
or %&ci şi zeci ăe colectivişti roade pe bărbatu-său, nu ştia
se vor înţelege şi pînă la ur­ din sat. Pentru zilele-muncă ce să facă. Abia nimerise mâ­
mă...11 necile cojocelului, îşi puse re­
efectuate în gospodărie ei au pede broboada pe cap şi ieşi
Ioan Dăncilă a rămas pe di­ dus acasă 9-10.000 kg. de di­ după Ioan care ajunse deja la
nafară gospodăriei colective, in ferite cereale, mari cantităţi poartă.
primăvara lui ’55 şi apoi ir de vin, ţuică, furaje şi însem­
toamna anului 1957, cină s-au nate sume de bani. Ilie ursu, Krampultz Ioan, preşedinte­
mai înscris în colectivă alte Simon Uskat, 'Molner 'Mihai, ca le colectivei, îi primi, bucuros.
Cam ştia el ce vînt îi aduce la
zeci de familii printre care si ăealtf^lJoţi ceilalţi membri ai
gospodăriei colective, mai au el pe vecinii săi. Doar stătuse
vecinul său Ilie Ursu, el tot in ogradă cîte o vacă, viţelu- de nenumărate ori de vorbă cu
deoparte s-a ţinut. Ursu îl în­ şe, porci, zeci de păsări şi cîte ei, îndemnînău-i să intre în
demnase : „Vino, măi Ioane, şi altele. colectivă. Dăncilă începu să-şt
tu ! Văzuşi doar ce recolte spună păsul, luînă-o mai pe de

mari au dus acasă colectiviştii n ultima vreme ar fi in­ parte. Dar văzînd că se-ncurcă

la împărţirea veniturilor!“ trat Ioan Dăncilă în co- o luă de-a dreptul:

Văzuse, e drept. Dar Ioan e un 'ectivă dar îi era ruşine de Ilie — Ce mai încoace şi încolo,
ambiţios: cînd apucă de spune Ursu, de preşedinte ori de alţi vecinei Am venit să te între­
o vorbă, greu îl mai scoate ci- colectivişti care înainte îl tot băm dacă ne primiţi în colec­

neva din ale lui. A rămas să îndemnau să facă pasul acesta tivă. Vrem să fim şi noi în
muncească tot aşa cum s-a d cărora el u răspunsese rină cu toată lumea. Iată şi
ştiut de cină e el şi se stră- ’ J T ** , ' * *¦. * cererea. De acum încolo, cum

duia să lină pasul cu colecti- am de sus~ Iata insă că într' s-ar zice, o să. ni se spună şi
viştii. Una ă.in zilele lunii noiembrie, nouă, familia colectivistului

Dăncilă vedea cu ochii lui Eie Ursu s-a dus cu ceva tre- Ioan Dăncilă!

DEVA. BLOCUL ADMINISTRATIV AL TRUSTULUI MINIER cum gospodăria se dezovltă buri la Dăncilă. Şi, de data a- V. PÎTAN

,-ss.n i/’î / v'-wv..