Page 58 - 1960-12

pag. 2
Instruirea organelor noi alese ¦
sarcină de mare răspundere
( Urmare din pag. l-a)
!iilor de bază la locul de muncă
prin exercitarea unul control califi­
cat şi competent asupra conducerilor
tehnico-administralive, şi conducerea în
cunoştinţă de cauză a întregii activi­
tăţi econoinico-finanoiare a secţiilor,
sectoarelor etc. De asemenea va tre­
bui să se acorde o mai mare aten­
ţie unor probleme importante cum sînt:
mobilizarea tuturor membrilor şi can­
didaţilor de partid la viaţa de orga­
nizaţie, la elaborarea şi înlăptuirea ho-
tăririlor, întărirea disciplinei de partid,
ridicarea rolului adunărilor generale
ale organizaţiilor de bază, întărirea
legăturii cu masele, îmbunătăţirea sti­
lului de muncă al birourilor organi­
zaţiilor de bază, respectarea principiu­
lui conducerii colective, dezvoltarea
criticii şi autocriticii, întărirea vigilen­ şteşti şi pentru deservirea oamenilor
ţei revoluţionare a comuniştilor faţă
de manifestările duşmanului de clasă,
sprijinirea iniţiativei şi; rezolvarea pro­
punerilor făcute de membrii de partid
şi de toţi oamenii muncii.
In cadrul instructajelor să se pună
accentul pe sarcinile ce revin birou
rilor organizaţiilor de bază în organt
zarea şi desfăşurarea muncii politice
şi organizatorice în scopul mobilizări
oamenilor muncii la înfăptuirea planulu
de producţie, creşterea productivităţi
muncii, reducerea preţului de cost, îm
bunătăţirea calităţii producţiei, intra
rea în funcţiune la termenele prevâ
zufe a construcţiilor industriale şi so
cial-culturate şi introducerea în pro
ducţie a tehnicii noi. Birourile orga
nizaţiilor de bază să fie îndrumate să
acorde o mai mare atenţie proble­
melor de planificare şi defalcare a
planurilor, problemelor financiare, coo­
perării între întreprinderi şi secţii şi
să ia măsurile cuvenite pentru înlătu­
rarea lipsurilor care mai există, asi-
gurînd o conducere mai calificată a
economiei. %
C ursuri de instruire
In după-amiaza zilei de 15 decem­
brie a avut loc la sediul Comitetului
raional de partid Haţeg, deschiderea
unui curs de instruire a membrilor
birourilor organizaţiilor de bază P.M.R.
din întreprinderile şi instituţiile ora-
şului şi raionului Haţeg.
Gu această ocazie, tov. Ladislau
Sontesi, secretar al Comitetului oră­
şenesc de partid Haţeg, a arătat scopul
organizării cursului şi a dat unele în­
drumări cursanţilor. A urmat apoi pre­
zentarea lecţiei „Sarcinile organiza­
ţiilor de bază privind primirea de noi
membri şi candidaţi de partid“ — ex­
pusă de tov. Aurel Morarii, instructor
a! Comitetului regional de partid.
In zilele următoare se vor expune
lecţii privind felul cum trebuie să se
.iesfăşoare activitatea organizaţiilor de
bază în pregătirea şi desfăşurarea a-
Junărilcr generale, conducerea de că­
tre organizaţiile de bază a organiza­
ţiilor de masă, desfăşurarea învăţă-
mîntuiuî de partid, a muncii cultural-
educative etc.
Pregătirea, noilor birouri ale orga-
M m,
Tineri inovatori
La sectorul mecanic-şef al
I.C.S. Hunedoara, in cursul a-
Lestui an s-au făcut 63 propu­
neri de inovaţii şi raţionalizări.
Dintre propunerile făcute, 42 au
• fost aplicate în procesul de pro­
ducţie. Economiile anuale ante-
calculate, care se obţin prin a-
plicarea propunerilor de inovaţii,
se ridică la 390.000 lei.
De remarcat că 32 propuneri
de inovaţii şi raţionalizări sînt
făcute de tinerii care lucrează
in acest sector. Printre cei mai de producţie şi efectuarea de
destoinici tineri inovatori se nu- produse de’bună calitate,
mără maistrul lăcătuş Constau- Secţia confecţii de incălţămin-
tin Diaconescu, inginerii Vaier te din Baia de Criş, de exem-
Gheorghe şi lozsa Francisc şi pfu, şi-a realizat planul de pro-
mecanicul Vicenţiu Ilia, care au ducţie pe primele 11 luni in pro-
realizat anul acesta intre 4 şi porţie de 103,30 la sută, dind
10 propuneri. _ produse de cea mai bună cali-
GHEORGHE HANGAN tate. Calitatea produselor este
mecanic auto
î n v a ţ>ă l i m b a rusa
La căminul cultural din satul
Bărbăteni, raionul Petroşani, a
luat fiinţă un curs de limba ru­
să, frecventat de 18 muncitori
şi ţărani muncitori. Cursul este
condus de profesoara Valentina
N'ereanţiu.
Printre cei mai buni cursanţi
se numără muncitorii Ioan Un­
gur şi Gheorghe Fabian, ţăranii
muncitori Constantin Bolosin, la secţia croitorie.
fosil Ianc şi gospodina Maria
Budai.
R. BĂL.ŞAN
bibliotecar
Predase de calitate
Muncitorii de la cooperativa
„Moţul“ din Brad, depun efor­
turi ’ pentru depăşirea planului
Pentru birourile organizaţiilor de
bază din G.A.S. şi S.Af.T. trebuie să
se accentueze asupra sarcinilor pri­
vind rentabilizarea G.A.S., sporirea
producţiei agricole vegetale şi .anima­
le, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi
reducerea preţului de cost pe hantru.
Birourile organizaţiilor de bază dun
G.A.G. şi întovărăşiri să fie îndrumate
să acorde cea mai mare atenţie în­
tăririi economico-organizatorice a u-
nităţilor socialiste, creşterii producţiei
agricole Ia ha., dezvoltării creşterii ani­
malelor, întocmirii planurilor de pro­
ducţie pentru anul viitor şi crearea
condiţiilor necesare înfăptuirii lor. Pen­
tru organizaţiile de bază din insti­
tuţii, comerţ şi cooperaţie să se ac­
centueze asupra sarcinilor ce le re­
vin în educarea salariaţilor, întărirea
disciplinei, grija faţă de bunurile ob­
muncii în bune condiţiuni.
Instruirea noilor organe alese va
contribui fără îndoială la orientarea ac­
tivităţii organizaţiilor de bază, Ia îm­
bunătăţirea muncii de partid în toa­
te domeniile. Numai această instrui­
re însă nu este suficientă. Secretarii
organizaţiilor de bază trebuie să fie
instruiţi lunar, aşa cum sînt indicaţiile,
cu sarcinile, curente ale muncii de
partid. Membrii birourilor comitetelor
raionale şi orăşeneşti de partid, In­
structorii teritoriali, trebuie să spri­
jine birourile organizaţiilor de bază
şi după instruire, să ţină o strînsâ
legătură cu ele, să Ie ajute în munca
practică de zi cu zi, să controleze
la faţa locului cum ele s-au mobilizat
şi luptă pentru îndeplinirea hotărîri-
lor partidului şi guvernului şi cum a-
plică ele în viaţă cele învăţate cu pri­
lejul instruirii lor. Muncind în acest
fel, vom asigura îndeplinirea în bune
condiţiuni a măreţelor sarcini puse de
Gongresul al III-lea al P.M.R. în faţa
tuturor organelor şi organizaţiilor noas­
tre de partid.
nizaţiilor de bază din unităţile socia­
liste ale agriculturii, se face separat,
avînd o tematică adaptată sarcinilor
acestora.
NICU SBUCHEA
corespondent
In Combinatul siderurgic din Hune­
doara, s-a deschis zilele acestea cursul
de instruire a birourilor organizaţii­
lor de bază U.T.M. Acest curs are un
ciclu de 6 lecţii. Pentru desfăşurarea
în cele mai bune condiţiuni a cursu­
lui şi asigurarea predării lecţiilor la ni­
velul sarcinilor ce revin tineretului din
G.S.H., comitetul U.T.M. a cerut aju­
torul comitetului de partid în vederea
repartizării de cadre bine pregătite.
Printre cei care vor'preda lecţii la
acest curs sînt tovarăşii: Moga Bă-
iuţ, secretar al Comitetului de partid
al C.S.H., Eronim Rusan, - şeful sec­
ţiei G.T. 2, Anghel Rădulescu, secre­
tar al Comitetului orăşenesc U.T.M.
Hunedoara, Mihai Georgescu, secretar
al Comitetului regional U.T.M., şi al-
ţii.
Zilnic sosesc la redacţia noas­
tră scrisori semnate de cores­
pondenţii voluntari, care scot în
evidenţă succesele oamenilor
muncii din întreprinderi, institu­
ţii şi de la sate, tratează pro­
bleme privind avintul construc­
ţiei vieţii noi, cit şi despre preo­
cupările lor în timpul liber.
Dăm mai jos cîteva din seri.
sorile corespondenţilor voluntari
mult apreciată şi solicitată de
întreprinderi beneficiare din
Bucureşti, Braşov, Timişoara,
Arad etc.
Produse de bună calitate dau
şi secţiile croitorie categoria I-a
şi foto din Brad, tîmplărie şi o-
iărie din Baia de Criş.
Fruntaşi în muncă pentru pro­
duse de calitate superioară sînt
Lucian Alexa şi Sevastian Popa
de la secţia croi şi rictuit, Ioaij
Madricea din secţia tălpuit, Ioan
Nuţişoara şi Alexandru Iancu de
’ DIMITR1E MOŞNEANG
tîmplar
Din 'munca noastră
Comisia de femei a circum­
scripţiei nr. 30 din oraşul De­
va, a recrutat 10 tovarăşe la
cursul săptămânal de Îndruma­
re politică, a activizat cercul de
' DRU MUE SOCIALISMULUI N r. 1801
Anomalia magnetică de la Pîclişa
Magnetismul este un Jeno- era magnetizat de-a binelea. că din gospodăria colectivă,
men care a trezit întotdeauna H-a spus !a nimeni nimic. Se Degeaba t-a stai împotrivă sta-
curiozitatea şi interesul fizi- temea că fiind un fenomen unic, tutui gospodăriei care prevede
elenilor. Mulţi dintre ei l-au va fi supus cercetărilor şi de- că contabilul poate avea pînă
cercetat şi au dat în vileag tai- sigur purtat prin multe locuri, Ia 80 la sută din zilele-viuncă
ncle pe care le ascundea, s-a prin laboratoare. Norocul a fost ale preşedintelui. Parcă te poţi
stabilit că orice corp magne- că tocmai cină voia să-şi dea pune cu magnetismul ? ! Aşa
tîzat, creează în jurul său un demisia din postul ce-l ocupa, se face că Borcilă a atras cam
cîmp magnetic, că acest cîmp a verdt un control care, con- cu 50 zile-muncă mai mult de­
se caracterizează prin linii de slatină lipsa materialelor atra- cit i se cuveneau. întrecind
forţă şi prin intensitate. Un se de fenomenul Borcilă, l-a chiar şi totalul zilelor-muncă
alt corp din fier, sub influenţa trimis in judecată. Bucuria lui ale preşedintelui. Şi asta încă
cimpului \magnetic, este atras. n.a mai cunoscut margini a- n-ar fi fost cine ştie ce. dacă
Dar iată că zilele acestea, tunet cină a fost condamnat magnetismul s-ar fi mulţumit
la Pîclişa, s-a descoperit o a- la închisoare. „In sfirşit — cu atlt. I-Iapsîn cum este, a tn-
nomalîe magnetică uluitoare, şi.a spus el — acolo n-o să ceput insă să atragă şi din zl-
care va pune multe semne de mai am ce atrage şi poate a- lele-muncă ale unor colecti-
intrebare fizicienilor. Pînă a- furisitul ăsta de magnetism vişti. De la Aurel Dăncescu a
cum se ştia că magnetul să- mă va părăsi“. atras 1,5 zile-muncă, de la Pe-
lâşluîeşte doar în fier. La Pi- După şase luni, cînd a ieşit tru 'Mărilă 8 zile-muncă, de la
clişa insă, magnetul s-a aciuit Victor Păran 3,5 zile-muncă, de
într-un corp omenesc. Feno- || y 5 ' la Pavel Andrei 9 zile-muncă
menul este cu atît mai curios, etc.
cu cit, deşi se conduce după ?mm Zdrobit sufleteşte, urmărit
aceleaşi legi proprii magnetis- din închisoare, se părea în- pas cu pas magnetism, Bor-
mului, atrage tot ce intră în tr-adevăr că Borcilă nu mai cuq s_a msaţ în vofa m om a-
cimpul magnetic creat in ju- este victima magnetismului. ^ atras 6 porci pe care
rul său, indiferent de natura Bucuros, omul s-a dus la To- i_a îngrăşat ca să-i livreze sta-
obiectului. teşti, unde mai lucrase cîndva, ţnlut prin contract (gospoăă-
Spre elucidarea cit mai şti- Şi s-a angajat la sfatul popu- r!a colectivă din Pîclişa a con-
Piesele au fost aşezate de macara. Acum e riadul sudorilor. inţifică a acestui caz unic, ne comunal ca agent colector. iractat doar 4 porci). Porcii,
IN FOTO : Aspect de pe şantierul bateriei I-a carbofluid simţim obligaţi să dăm cîteva Dar n-a stat mult. Nu i-a plă- ia rinnui Zor magnetîzaţî. au
de la Călan.
lămuriri. eut şi atunci a plecat la PI- gat iama în lanul de porumb
Corpul omenesc care S-a clişa, unde s-a angajat ca ges- ai gospodăriei colective, atră-
tionar la cooperativa sătească. gţnă nu maî pup n ?e 4 00 !ca
magnetizat şi care constituie
anomalia de la Pîclişa, apar- Un timp, totul a fost bine. ştiuleţi. pe care i-au înfulecat,
Prin ridicarea calificării ţine nefericitului Constantin Borcilă aproape că uitase că Degeaba consiliul de conducere
Borcilă. Cîndva, el a lucrat la a fost magnetizat odată. Dar al gospodăriei colective i-a im-
In ultimul timp la atelierul pă. Munca depusă de aceştia C.F.R. A avut o gestiune de iată că într-'o bună zi, afuri- putat cantitatea de porumb a-
mecanic al Combinatului side­ pentru ridicarea calificării tine­ materiale. La început nu era sita anomalie magnetică a pus trasă de porci. Ce. parcă Bor-
magnetizat şi toate lucrurile din nou ’stăpînire pe el. A in- cilă se poate împotrivi magne- )
rurgic Hunedoara s-au angajat rilor a daf rezultate bune. Pla­ mergeau bine. Nu se ştie cum ceput să atragă nu numai obi- tîsmului ?! Apoi. după ce în {'
nul de producţie al secţiei pe lu­ însă, la un moment dat, ma- ecte ci şi funcţii. rMal Intîi a cîmpul său magnetic au fost ?
ca strungari mulţi tineri.
La început, datorită lipsei de na noiembrie a.c. a fost depăşit terialele ce le avea în gestiu- atras funcţia de contabil al atraşi mai mulţi bani, cu toată ^
experienţă, aceştia nu-şi puteau cu 16 la sută, iar unii tineri, ca­ ne au început să se ţină scai gospodăriei colective. Apoi, şi împotrivirea sa, magnetismul )
îndeplini normele de producţie. re nu reuşeau să-şi îndeplineas­
Pentru a veni în ajutorul lor, că sarcinile de producţie, acum de el. Ce n-a făcut bietul Bor- pe cea de şofer pe o motoci- nu s-a lăsat pînă n-a atras ve *
muncitorii cu o. înaltă calificare înregistrează importante depă­ cilă ca să scape de ele! ? Dar cletă a fabricii de marmeladă Ungă casă şi două metodele- >
a putut? Cînd a văzut că nu din Haţeg. Inchijmiţi-vă cit de te...
poate nici cum să îndepărteze nenorocit era bietul Borcilă. A- Pe scurt, aceasta-'t anomalia
de la panoul 1 strunguri mici, şiri. De pildă, tinerii utemişti materialele magaziei de mîini- vea trei funcţii. Cum să scape ’magnetică de la Pîclişa. Curió­
au propus într-o consfătuire de Teodor Filan, Sturza Graţion şi le sale (se ştie doar că mag- de ele ? In cazul cu funcţia de ziiatea fizicienilor a fost satis- )
producţie ca iiecare şef de e- Ioan Popa, în urma ajutorului netisnml se manifestă cu mai şofer, i-au venit în ajutor le- făcută. Ce facem însă cu Irie-
chipă din cele trei schimburi să primit din partea candidatului multă forţă spre capetele mag- gile fizicii. După cum se ştie, tul Borcilă? Omul nu vonte
răspundă de ridicarea calificării de partid Sloser Francisc, au netului), a intrat omul la bă-
nuială. Şi-a zis sieşi: „Măi, să un cîmp electric, deviază acul rămîne la infinit magnetizat.
magnetic. Borcilă, intrînd în Nu de alta. dar S-ar putea să
şi îndrumarea acestor tineri. reuşit să-şi depăşească norma de fiu chiar magnetizat ?“. Şi du- cîmpul electric produs de acu- atragă atîtea obiecte în turul
Propunerea a fost îmbrăţişată producţie cu 7,9 şi respectiv 10 pă cîteva experienţe, bănuiala mulatorii motocicletei, a fost său incit să se sufoce. Şi-î pă-
cu căldură de toţi şefii de echi­ la sută. a devenit certitudine. Omul deviat şi astfel, după numai cat. Un astfel de caz unic me­
tr ei luni, a reuşit să se despar- rită atenţie spedală.
tă de această funcţie. Dar pe Poate că un control ’din par-
celelalte două n-a putut nici tea orgamelor în drept (aşa
Cartea —mijloc: d!e edusafîe patriotică cum să le îndepărteze. începu- cum. s-a mai efectuat), să fie
'se bietul de el să se resemneze, unica soluţie pentru a scăpa
cînd, magnetismul începu să-l -oe nefericitul Borcilă din
In prezent, în întreaga ţară, cititori de la sate, au îndepli­ zentări de cărţi, 40 expoziţii, 66
. tacăalte necamr
se desfăşoară concursul bienal nit normele concursului, in pri­ şezători literare, 8 seri de în­ funcţii n-a mai putut atrage, GH. PAVEL
al bibliotecilor de la sate, care vinţa atragerii de noi cititori, trebări şi răspunsuri, iar la bi­ q ARTF>1|C
are ca scop principal atragerea toate bibliotecile comunale şi bliotecile săteşti 60 recenzii şi a început să atragă zile-mun- corespondent
prezentări ale volumelor noi a-
unui număr sporit de ţărani săteşti, cit şi biblioteca raio­ părute, 50 simpozioane etc. Au
mai fost organizate două schim­
muncitori în rîndurile cititori­ nală au depăşit încă de pe a- buri de experienţă între biblio­ Prieten! ai carii!
lor. Acest concurs, intitulat cuni cifrele stabilite. La numă­ tecile din Hăpria şi Cricău.
Biblioteca în slujba construcţiei rul de cărţi citite s-au obtinut Printre numeroşii săi cititori, biblio­ Cartea a început să fie iubită şi de
Intre manifestările cu carac­ teca din comuna Dernsuş are şi 47 ti­ tinerii din satele aparţinătoare comu­
socialiste“, a cuprins în regiu­ ter de masă care s-au bucurat neri care în ultimul timp au citit un nei Lunca Cernii. Recent, în aceste
de aprecierea cititorilor, merită mare număr de cărţi. Datorită acestui safe, 22 de tineri au devenit purtă-
nea noastră toate bibliotecile a fi amintite serile literare „In lucru, 37 din aceşti tineri, sînt acum tori ai insignei „Prieten al cărţii“ .
frunte, comuniştii“ sau „Poeţii purtători ai insignei ;,Prieten al căr­
comunale şi aproape toate cele Biblioteca — în slujba noştri cîntă viaţa fericită a po­ ţii“, iar restul au depus cereri de în­ IOAN ZETA
porului“, recenziile cărţilor „Bă­ scriere la acest concurs.
săteşti. In raionul Alba sînt in­ construcţiei socialiste răgan“, „Moromeţii”, „Setea“, corespondent
„îndrăzneala“, Fraţii Erşov“,
tegrate în concurs toate cele 55 consfătuirile „Pămmtul bine lu­
crat asigură roade bogate“ sau
biblioteci săteşti şi 10 din cele depăşiri importante la bibliote­ „De vorbă cu credincioşii şi ne­ NOTA
11 biblioteci comunale. ca raională şi la bibliotecile co­ credincioşii“, precum şi expozi­
munale. La bibliotecile săteşti ţiile „Realizările regimului de­
Sub îndrumarea bibliotecii insă, s-a reuşit să se citească mocrat-popular“, „Muncind pă-
raionale din Alba Iulia, majo­ numai 40.000 de exemplare, fa­ mintui în comun obţinem recol­
ţă de 80.500 cite s-ar fi putut te bogate“, „Avintul construcţiei
ritatea acestor unităţi de răspîn- comunismului în U.R.S.S.“, „40
dire a cărţii în masele largi de de ani de la greva generală din
1920“ etc.
’citi. Aceasta şi din cauză că Lipseşte lectorul...
Tematica acţiunilor enunţate
din cele 325 cercuri de citit e- a lost bine orientată, contribuind Dornici să cunoască cît mai gricol de masă — secţia agri­
din plin la realizarea sarcinilor mult, să stăpînească în şi mai colă raională a numit ca lec­
xistente în raion, numai 178 principale care stau in faţa ce­ mare măsură regulile agrotehni­ tor pe tehnicianul agronom Ioan
lor ce muncesc pe tărîmul mun­ ce înaintate, colectiviştii din Bă­ Faur. Acest tovarăş a participat
funcţionează pe lingă bibliote­ cii cu cartea. laia aşteptau ca şi în acest an, la instructajul tăcut cu circa
odată cu primele zile ale lunii două săptămîni în urmă, a pri­
cile săteşti. I. STRĂUŢ decembrie, să se deschidă în mit material bibliografic pen­
gospodăria lor învăţămîntul a- tru întocmirea tematicii. Cu
Pentru atragerea cititorilor la grozootehnic de masă. Aştepta­ toate acestea, pînă la 15 de­
rea le era îndreptăţită deoarece cembrie, învăţămîntul agrozoo­
bibliotecă, s-au întreprins nu­ la G.A.C. din Bălata se luaseră tehnic la G.A.C. Bălaia n-a în­
măsurile cuvenite pentru ca în­ ceput. Intîrzierea deschiderii în-
meroase acţiuni de masă cu car­ văţămîntul să se desfăşoare în
cele mai bune condiţiuni. In total văţămîntului nu este justificată.
citit, a mobilizat femeile la co- ! tea. Astfel, la biblioteca raio-
lectarea şi predarea a 780 kg. nală au avut loc 32 prezentări s-au înscris la cursuri peste 40 Colectiviştii se întreabă : ce mai
fier vechi şi a abonat la dife­ de cărţi noi, 30 recenzii, 6 con­ de colectivişti. Pentru cercul a-
aşteaptă lectorul respectiv, cînd
rite reviste 13 tovarăşe. sfătuiri cu cititorii, 16 seri şi Şe­
Printre femeile care răspund are de gînd să vină în satul toi
zători literare, 14 expoziţii de
cu mai multă însufleţire la cărţi. La bibliotecile comunale
chemările şi acţiunile comisiei, s-au organizat de asemenea a-
sînt Maria Tămaş, Elena Zâne­ proape 130 recenzii şi 220 pre­
le, Irina Casandra si altele.
VICTORIA DIDA
preşedinta comisiei de femei a pentru a începe învăţămîntul a-
grozootehnic ?
circumscripţiei nr. 30 Deva
CUVÎNTUL
Fruntaşi: întrecerii De unde luăm
a
autobuzul?
Duminică, la căminul cultu­
ral din Gurasada s-au intîlnit O însemnată realizare făcut simţit din plin, au rezul­ Această întrebare şi-o pun de
cele mai bune brigăzi artistice tat pînă in prezent înseninate mai multă vreme muncitorii care
de agitaţie şi soliştii fruntaşi economii la bugetul statului lucrează la Cugir şi locuiesc in
din raionul Ilia. popular. Orăştie. Cum au ajuns să-şi pu­
întrecerea patriotică pentru te pentru această lucrare au re- nă această întrebare ? Conduce­
După -desfăşurarea întrecerii, buna gospodărire a comunelor zultat din economiile realizate Un lucru îmbucurător însă es­ rea I.G.O. Orăştie a fixat pen­
s-a stabilit că brigada artistică şi oraşelor a dat rezultate bune prin munca voluntară prestată te acela că cetăţenii din locali­ tru un autobuz traseul : centru
de agitaţie din Gurasada, cu şi în oraşul Flaţeg. In cadrul de cetăţeni la diferite acţiuni tatea noastră, au început să pri­ — str. Tudor Viadimirescu —
programul de brigadă „Radio acestei întreceri, s-au înfăptuit obşteşti. De menţionat că şi cu vească problema gospodăririi gară. Intr-o dimineaţă, muncito­
Gurasada“, a reuşit, să cuprindă în Haţeg multe lucruri bune, ocazia introducerii iluminatului comunei cu toată răspunderea.
mai bine transformările esen­ realiziiidu-se totodată la bugetul fluorescent, s-a mai realizat o Astfel, spiritul lor gospodăresc rii care călătoresc cu acest au­
ţiale petrecute în viaţa satului, sfatului popuiar o economie in economie de încă 6.500 lei faţă şi-a spus cuvîntul şi cu ocazia tobuz pe bază de abonomenl, (în
scoţind la iveală şi lipsurile ce valoare de circa 90.000 lei. de deviz. Bine au muncit în a- adunării de votare a contribu­ număr de 18) aşteptau în sta­
mai persistă. ceastă acţiune mulţi cetăţeni din ţiei voluntare pentru anul viitor. ţie, pe str. T. Viadimirescu. Spre
Dacă vorbim numai de ultima 0raş, dar in mod deosebit s-au Analizind posibilităţile existen­ suprinderea lor, autobuzul n-a
Bine s-au prezentat şi brigăzi­ evidenţiat tovarăşii Ioan Vasiu, te cit şi cerinţele locale, cetă­ mai trecut pe str. T. Viadimires­
le din Dobra (cu programul noastră realizare care se referă la Cornel Ştefoni, Avram Lăsconi, ţenii au votat în cadrul con­ cu ci pe str. Gh. Doja. Şi aşa,
„Veniţi cu noi“ — adresat ţăra­ introducerea iluminatului fluo- Gheorghe Cobut şi alţii, tribuţiei voluntare suma de autobuzul a început să cricule
nilor care nu au intrat încă în rescent pe o seamă de străzi, 127.350 lei. Cu această sumă ei cînd pe str. T. Viadimirescu, cînd
G.A.C.), Zam si Bacea, care au trebuie să spunem că aici ce- MÂRIASTANCU au hotărit să înceapă lucrările pe str. Gh. Doja. Acum autobu­
scos în evidenţă rezultatele bu­ tăţenii şi-au adus o mare con- ? 3ZABO CAROL pentru racordarea liniei de înal­ zul circulă pe şoseaua asfalta­
ne şi venburile mari ale colec­ tribuţie. Ei au muncit voluntar tă tensiune Haţeg-Baru Mare tă. Acesta este al treilea traseu.
tiviştilor. la săparea gropilor şi la plan- deputaţi în sfatul popular al oraşului care să asigure extinderea re­
tarea stilpilor, iar o parte au a- ţelei electrice în întreaga loca­ După cum se vede la Orăştie
Dintre soliştii vocali, cei mai jutat pe electricienii de la Haţeg, litate. Pentru lucrările efectuate autobuzele circulă nu pe traseul
buni au fost Constantin Medrea fixat de I.G.O, ci... pe unde vor
din Dobra şi Leontina Cociobea I.G.O. la confecţionarea din re- Planuri de viitor pînă acum putem evidenţia pe şoferii. Aceasta se întîmplă, pen­
din Bacea. surse locale a unui număr de tru că lipseşte controlul şi în al
50 lămpi pentru protejarea becu- In comuna Baru Mare s-au în- cetăţenii Ilie Necş, Ioan Bera, doilea rînd grija faţă de călă­
SILVIU CERCEA rilor. Reţeaua fluorescentă pe făptuit in ultimul timp multe lu- tori.
care s-au instalat 50 de becuri cruri frumoase. Printre acestea Lazăr Dragotă, Iosif Floroiu,
directorul căminului cultural din a fost introdusă deocamdată in putem aminti repararea tuturor Muncitorii, care călătoresc cu
Ilia pieţele Stalin şi Dr. Petru Gro- localurilor de şcoală, întreţine- Petru Necş şi Dionisie Frenţo- acest autobuz, cer să se respec­
rea în bune condiţiuni a drumu- ni. te traseul stabilit.
za, pe str. Mihai Viteazul şi pe rilor, spoirea faţadelor la majo-
0 parte a străzii Ilie Pintilie. In ritatea caselor etc. Trebuie să ZAMFIRA MUNTEANU
viitor se prevede extinderea a- spun că din asemenea acţiuni
cestei reţele şi pe alte străzi. la care aportul cetăţenilor s-a deputată în sfatul popular al
Majoritatea fondurilor folosi- comunei Baru Mare.